Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Ştiri juridice » Degrevarea judecatorilor de activitati extrajudiciare

Degrevarea judecatorilor de activitati extrajudiciare

  Publicat: 03 Jul 2008       1682 citiri       Sursa: Judecator Cecilia MORARIU, Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Initierea reprezinta dobandirea unor cunostinte, priceperi si deprinderi minime necesare pentru desfasurarea unei activitati.
Consiliul Superior al Magistraturii solicita Ministerului Justitiei degrevarea instantelor de sarcini care exced activitatii de judecata si infaptuirii actului de justitie, motiv pentru care a formulat propunerea de initiere a unor acte normative prin care toate aceste atributii sa fie preluate de autoritati sau institutii publice din sfera autoritatii executive.

Constituţia Romāniei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie īn baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, īn schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Consiliul Superior al Magistraturii reitereaza, astfel, solicitarile anterioare, considerand ca au fost incalcate principiile separatiei puterilor in stat, al impartialitatii justitiei si independentei judecatorilor stabilite prin Constitutia Romaniei si legea privind statul judecatorilor si procurorilor.

Conform Constitutiei, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiei didactice din invatamantul superior.

In mod exceptional, Curtea Constitutionala a stabilit referitor la judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca participarea acestora in calitate de membrii ai Biroului Electoral Central reprezinta o garantie privind desfasurarea corecta a intregului proces electoral deoarece "organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale trebuie realizate de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice si transparente." ( Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004 ).

Cu toate acestea, o serie de legi speciale stabilesc in sarcina magistratului obligatii distincte de infaptuirea actului de justitie:

1. Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura stabilesc obligatia judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul societatii sa procedeze la inscrierea acesteia ca persoana juridica, tinerea registrului societatilor, operarea modificarii actului constitutiv.

2. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale reglementeaza o serie de activitati desfasurate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului. Legea instituie obligatia presedintelui tribunalului de a delega la oficiul registrului comertului, la inceputul fiecarui an judecatoresc, unul sau mai multi judecatori ai tribunalului. Acelasi act normativ prevede atributiile judecatorului delegat in legatura cu autorizarea constituirii, inmatricularea, modificarea actelor constitutive si radierea societatilor comerciale (art. 40, 46, 60, 204, 237 din lege).

3. Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

4. Legea nr. 14/2003 privind partidelor politice prevede in competenta exclusiva a Tribunalului Bucuresti inregistrarea, modificarea statutului si dizolvarea partidelor si aliantelor politice, precum si tinerea evidentei acestora.

5. Legea nr. 54/2003 privind sindicatelor contine prevederi referitoare la dobandirea personalitatii juridice de catre organizatia sindicala, obligatia judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul organizatia sindicala de a tine un registru special. Aceleasi prevederi exista si in cazul federatiilor si confederatiilor sindicale, cu diferenta ca instanta competenta este tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala isi au sediul (art. 42-49).

6. Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari reglementeaza atributiile judecatorului delegat in legatura cu asociatiile de proprietari.

7. Legea nr. 215/2001 privind administratia publice locale, republicata, cuprinde unele prevederi referitoare la atributii ale judecatorilor in ceea ce priveste validarea consilierilor locali si declararea locurilor vacante.

8. Legea nr. 67/2004 pentru alegerea administratiei publice locale, republicata.

9. Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

10. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

11. Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

In realizarea atributiilor ce revin Birourilor Electorale magistratii exercita o functie ce implica autoritatea de stat, distincta de obligatiile pe care magistratii le au in infaptuirea actului de justitie, potrivit statutului conferit de lege.

Legiuitorul a rezolvat situatii similare infiintand, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004, oficiile de cadastru si publicitate imobiliara ca unitati cu personalitate juridica in subordinea Agentiei Nationale, prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti si a birourilor de carte funciara de pe langa judecatorii, care a avut drept efect degrevarea judecatoriilor de aceasta activitate .

O alta solutie legislativa a fost adoptata la modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991 prin Ordonanta de urgenta nr. 87/2007. Aceasta prevede inlocuirea comisiei formata din 5 judecatori cu o comisie formata din personal de specialitate juridica din cadrul Ministerului Justitiei, precum si inlocuirea activitatii nepermanente cu o activitate permanenta. Modificarea adusa raspunde atat cerintelor de crestere a celeritatii in instrumentarea acestor dosare, cat si prioritatii degrevarii judecatorilor de atributiile care nu au legatura cu activitatea de judecata .

Efectuand un studiu de drept comparat referitor la participarea judecatorilor la activitatile extrajudiciare s-au evidentiat o serie de elemente care prezinta relevanta in demersul Consiliului Superior al Magistraturii de degrevare a magistratilor de atributiile care nu au legatura cu actul de justitie.

Astfel, in Anglia si in Tara Galilor judecatorii nu sunt implicati in activitati extrajudiciare de natura administrativa, intrucat aceste activitati sunt considerate incompatibile cu pozitia autoritatii judecatoresti, ca putere distincta in stat .

Spre deosebire de Romania, unde legislatia consacra obligatia judecatorilor de a exercita o serie de atributii extrajudiciare, in Cehia, Danemarca, Germania, Lituania, Italia, Polonia legislatia permite judecatorilor sa se implice in activitati extrajudiciare, cu precizarea ca in Danemarca, acestia sunt remunerati pentru activitatile extrajudiciare prestate, nivelul veniturilor neputand depasi 50% din salariul de judecator.

Este important de retinut ca in Cehia participarea judecatorilor in cadrul comitetelor electorale este posibila daca acestia se ofera voluntari.

In concluzie, in majoritatea statelor in care judecatorii exercita atributii extrajudiciare, implicarea in aceste activitati nu reprezinta o obligatie legala, ci o posibilitate, iar aceasta posibilitate este in stransa legatura cu regimul incompatibilitatilor si interdictiilor care nu este atat de strict, legislatia permitand magistratilor sa desfasoare alte activitati si chiar sa realizeze venituri suplimentare din aceste activitati .

Ori, in raport de incompatibilitatile si interdictiile pe care le au magistratii din Romania, obligatia acestora de a exercita atributii extrajudiciare este nejustificata.


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Degrevarea judecatorilor de activitati extrajudiciare
Articole Juridice

Cele mai importante 7 modificari aduse de O.U.G. nr. 82/2017
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Repausul saptamanal al lucratorilor nu trebuie acordat in mod necesar in ziua urmatoare unei perioade de sase zile consecutive de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

Filtrul Camerei preliminare in procesul penal din perpectiva Curtii Constitutionale a Romaniei
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Jurisprudenţă

Analizarea exceptiei tardivitatii adoptarii si comunicarii hotararii CNCD
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia nr. 2080 din data de 22 iunie 2016 pronuntata in recurs de Sectia de contencios administrativ si fiscal

CCR. Neconstitutionalitatea art. 453 alin. (3) si (4) CPP ref. la posibilitatea revizuirii hotararii de achitare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO

Legislaţie

OUG 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative
OUG nr. 82/2017 pentru modificarea si completarea unor acte normative Publicata in Monitorul Ofic ...

OUG 79/2017, privind modificarea Codului Fiscal
Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (in v ...

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...