Degrevarea judecatorilor de activitati extrajudiciare

Consiliul Superior al Magistraturii solicita Ministerului Justitiei degrevarea instantelor de sarcini care exced activitatii de judecata si infaptuirii actului de justitie, motiv pentru care a formulat propunerea de initiere a unor acte normative prin care toate aceste atributii sa fie preluate de autoritati sau institutii publice din sfera autoritatii executive.

Consiliul Superior al Magistraturii reitereaza, astfel, solicitarile anterioare, considerand ca au fost incalcate principiile separatiei puterilor in stat, al impartialitatii justitiei si independentei judecatorilor stabilite prin Constitutia Romaniei si legea privind statul judecatorilor si procurorilor.

Conform Constitutiei, functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiei didactice din invatamantul superior.

In mod exceptional, Curtea Constitutionala a stabilit referitor la judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie ca participarea acestora in calitate de membrii ai Biroului Electoral Central reprezinta o garantie privind desfasurarea corecta a intregului proces electoral deoarece "organizarea si desfasurarea operatiunilor electorale trebuie realizate de organisme neutre, alese sau desemnate prin procedee democratice si transparente." ( Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004 ).

Cu toate acestea, o serie de legi speciale stabilesc in sarcina magistratului obligatii distincte de infaptuirea actului de justitie:

1. Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura stabilesc obligatia judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul societatii sa procedeze la inscrierea acesteia ca persoana juridica, tinerea registrului societatilor, operarea modificarii actului constitutiv.

2. Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale reglementeaza o serie de activitati desfasurate de judecatorul delegat la oficiul registrului comertului. Legea instituie obligatia presedintelui tribunalului de a delega la oficiul registrului comertului, la inceputul fiecarui an judecatoresc, unul sau mai multi judecatori ai tribunalului. Acelasi act normativ prevede atributiile judecatorului delegat in legatura cu autorizarea constituirii, inmatricularea, modificarea actelor constitutive si radierea societatilor comerciale (art. 40, 46, 60, 204, 237 din lege).

3. Ordonanta Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

4. Legea nr. 14/2003 privind partidelor politice prevede in competenta exclusiva a Tribunalului Bucuresti inregistrarea, modificarea statutului si dizolvarea partidelor si aliantelor politice, precum si tinerea evidentei acestora.

5. Legea nr. 54/2003 privind sindicatelor contine prevederi referitoare la dobandirea personalitatii juridice de catre organizatia sindicala, obligatia judecatoriei in a carei raza teritoriala isi are sediul organizatia sindicala de a tine un registru special. Aceleasi prevederi exista si in cazul federatiilor si confederatiilor sindicale, cu diferenta ca instanta competenta este tribunalul judetean sau al municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala isi au sediul (art. 42-49).

6. Legea nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari reglementeaza atributiile judecatorului delegat in legatura cu asociatiile de proprietari.

7. Legea nr. 215/2001 privind administratia publice locale, republicata, cuprinde unele prevederi referitoare la atributii ale judecatorilor in ceea ce priveste validarea consilierilor locali si declararea locurilor vacante.

8. Legea nr. 67/2004 pentru alegerea administratiei publice locale, republicata.

9. Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului

10. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

11. Legea nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului.

In realizarea atributiilor ce revin Birourilor Electorale magistratii exercita o functie ce implica autoritatea de stat, distincta de obligatiile pe care magistratii le au in infaptuirea actului de justitie, potrivit statutului conferit de lege.

Legiuitorul a rezolvat situatii similare infiintand, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 41/2004, oficiile de cadastru si publicitate imobiliara ca unitati cu personalitate juridica in subordinea Agentiei Nationale, prin reorganizarea actualelor oficii judetene de cadastru, geodezie si cartografie si al municipiului Bucuresti si a birourilor de carte funciara de pe langa judecatorii, care a avut drept efect degrevarea judecatoriilor de aceasta activitate .

O alta solutie legislativa a fost adoptata la modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991 prin Ordonanta de urgenta nr. 87/2007. Aceasta prevede inlocuirea comisiei formata din 5 judecatori cu o comisie formata din personal de specialitate juridica din cadrul Ministerului Justitiei, precum si inlocuirea activitatii nepermanente cu o activitate permanenta. Modificarea adusa raspunde atat cerintelor de crestere a celeritatii in instrumentarea acestor dosare, cat si prioritatii degrevarii judecatorilor de atributiile care nu au legatura cu activitatea de judecata .

Efectuand un studiu de drept comparat referitor la participarea judecatorilor la activitatile extrajudiciare s-au evidentiat o serie de elemente care prezinta relevanta in demersul Consiliului Superior al Magistraturii de degrevare a magistratilor de atributiile care nu au legatura cu actul de justitie.

Astfel, in Anglia si in Tara Galilor judecatorii nu sunt implicati in activitati extrajudiciare de natura administrativa, intrucat aceste activitati sunt considerate incompatibile cu pozitia autoritatii judecatoresti, ca putere distincta in stat .

Spre deosebire de Romania, unde legislatia consacra obligatia judecatorilor de a exercita o serie de atributii extrajudiciare, in Cehia, Danemarca, Germania, Lituania, Italia, Polonia legislatia permite judecatorilor sa se implice in activitati extrajudiciare, cu precizarea ca in Danemarca, acestia sunt remunerati pentru activitatile extrajudiciare prestate, nivelul veniturilor neputand depasi 50% din salariul de judecator.

Este important de retinut ca in Cehia participarea judecatorilor in cadrul comitetelor electorale este posibila daca acestia se ofera voluntari.

In concluzie, in majoritatea statelor in care judecatorii exercita atributii extrajudiciare, implicarea in aceste activitati nu reprezinta o obligatie legala, ci o posibilitate, iar aceasta posibilitate este in stransa legatura cu regimul incompatibilitatilor si interdictiilor care nu este atat de strict, legislatia permitand magistratilor sa desfasoare alte activitati si chiar sa realizeze venituri suplimentare din aceste activitati .

Ori, in raport de incompatibilitatile si interdictiile pe care le au magistratii din Romania, obligatia acestora de a exercita atributii extrajudiciare este nejustificata.