Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Concediere colectiva. Angajator aflat in procedura insolventei. Concedierea unui salariat, membru in organul de conducere a sindicatului

Concediere colectiva. Angajator aflat in procedura insolventei. Concedierea unui salariat, membru in organul de conducere a sindicatului

Publicat: 12 Jul 2012 3075 citiri Secţiunea: Dreptul Muncii

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.

In situatia in care unitatea se afla in procedura speciala a insolventei , care a impus si o restructurare reala si efectiva de personal, in cauza opereaza doua exceptii, una priveste toti salariatii, respectiv faptul ca poate avea loc o concediere mai rapid (urgent), in conditiile art. art.86 alin.6 din Legea 85/2006, potrivit carora administratorul judiciar/lichidatorul - dupa caz, poate sa efectueze concedieri colective fara a fi tinut sa respecte masurile de protectie generale prevazute de Codul muncii (privind procedura concedierii colective), acesta neavand decat obligatia legala de a respecta termenul de preaviz de 15 zile lucratoare. In speta aceasta cerinta a fost repectata.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.

Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.

Denumire data monedei unice europene.

Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).

Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.

Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Situatie juridica ce intervine ca urmare a mortii ori prin declararea judecatoreasca a mortii unuia din soti.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Perioada de timp exprimata de regula in zile, sau in ani, in care un deponent isi constituie un depozit banesc la o banca,

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Cauza care inlatura caracterul penal al faptei,

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.

Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,

Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.

Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:

Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Aplicarea normelor juridice la fapte ori situatii concrete.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.

Orice angajament asumat de o banca fata de un singur debitor indiferent daca este efectiv sau potential, evidentiat in bilantul contabil

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.

Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale

Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.

Procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea

Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.

Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)

Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)

Legea privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare

Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.

Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la circulatia aeriana

Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale

Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

Infractiune constand in conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul fara permis de conducere

Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.

Prevazute in sectiunea I, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.

Cea de-a doua exceptie, se refera la calitatea de membru in organ de conducere sindicat a salariatului, care nu se bucura nici de protectia generala a tuturor salariatilor (care reprezinta personalul debitoarei), dar nici de cea speciala prevazuta de art. 60 alin. 1 lit h coroborat cu art. 223 al.2 Codul muncii, care aveau corespondent legislativ in legea speciala, legea sindicatelor, respectiv in art. 10 din Legea nr.54/2003.
Aceasta exceptie este reglementata chiar in art. 60 alin. 2 Codul Muncii (forma in vigoare inainte de republicare) aplicabila in speta, potrivit carora normele de protectie prevazute la art. 60 alin. 1 nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii. Deci, situatia speciala in care se afla unitatea - stare a patrimoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor necesare platii datoriilor certe, lichide si exigibile-, justifica masuri speciale, inclusiv derogari de la normele generale si speciale de protectie a salariatilor, respectiv a salariatilor lideri de sindicat - acestia fiind deopotriva incadrat ca personal al debitoarei.

Prin sentinta civila nr.1396 din 16 iunie 2011, pronuntata de Tribunalul Mehedinti, s-a respins contestatia formulata de contestatorul FV prin care a chemat in judecata pe intimata SC M SA, pentru anularea deciziei de concediere nr. 392/2011, reintegrarea pe postul detinut anterior concedierii, obligarea intimatei la plata drepturilor de care ar fi beneficiat daca ar fi continuat sa execute contractul individual de munca, obligarea intimatei la plata sumei de 6000 Euro cu titlu de daune morale si cheltuieli de judecata .
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut urmatoarele:
Contestatorul a fost angajatul intimatei in meseria de macaragiu, iar prin decizia nr. 392 /2011 emisa de intimata s-a dispus incetarea contractului individual de munca al contestatorului incepand cu data de 03.02.2011, in temeiul art. 86 al.6 din Legea 85/2006 si art. 65, 66, 68 Codul muncii.
Intimata SC M SA este societate aflata in procedura de insolventa, iar in temeiul art. 86 alin.6 din Legea 85/2006, administratorul judiciar impreuna cu administratorul special au hotarat desfacerea contractelor de munca a 253 de salariati.
Printre salariatii indisponibilizati s-a numarat si contestatorul, concedierea colectiva afectandu-l si pe acesta, prin decizia contestata dispunandu-se incetarea contractului individual de munca motivat de desfiintarea postului de macaragiu din cadrul Sectiei F.
In ceea ce-l priveste pe contestator s-a retinut ca acesta era membru in organele de conducere ale sindicatului incepand cu data de 28.01.2010, conform listei depusa la fila 13 dosar. Potrivit art.60 alin.1 lit.h Codul muncii " Concedierea salariatilor nu poate fi dispusa pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat".
Din coroborarea art. 60 al. 1 lit h. cu art. 223 al.2 Codul muncii si cu art. 10 din Legea nr.54/2003 rezulta ca pentru reprezentantii alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, legiuitorul a instituit o protectie speciala, dar acelasi legiuitor a mentionat in art.60 al.2 Codul muncii o exceptie, in sensul ca prevederile art.60 alin. 1 Codul muncii nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii.
Aceasta exceptie este aplicabila si in cazul contestatorului, intimata aflandu-se in procedura insolventei deschisa in dosarul nr. XXX/101/2010 al Tribunalului Mehedinti.
Cat priveste sustinerea contestatorului in sensul ca societatea se afla in deschiderea procedurii generale de insolventa - perioada de observatie, conform art. 3 pct.15 din Legea 85/2006, ci nu in reorganizare judiciara conform art. 3 pct.20 din aceeasi lege, astfel ca administratorul judiciar nu putea dispune concedierea sa, s-a constatat ca aceasta sustinere este de asemenea, nefondata.
Fata de dispozitiile Legii 85/2006 si de faptul ca intimatei ii sunt aplicabile prevederile acestui act normativ, Tribunalul a apreciat ca masura concedierii contestatorului a fost dispusa de administratorul judiciar cu respectarea normelor legale.
In speta, concedierea contestatorului s-a dispus si in temeiul art.86 al.6 din Legea 85/2006, potrivit caruia " Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre administratorul judiciar/lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva . Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare."
Din continutul art.86 al.6 din Legea 85/2006 rezulta ca in situatia in care societatea se afla in procedura insolventei, desfacerea contractelor individuale de munca se face de catre administratorul judiciar fara parcurgerea procedurii de concediere colectiva prevazuta de art. 68 si urm Codul muncii, aceasta fiind singura derogare de la prevederile Codul muncii. Per a contrario, toate celelalte prevederi ale Codului muncii trebuie respectate, inclusiv si dispozitiile art. 60 al.2 Codul muncii.
Chiar daca atat prin Legea 54/2003, cat si prin Codul muncii se instituie o protectie speciala in favoarea membrilor alesi in functii eligibile intr-un organism sindical, s-a apreciat ca in situatia in care societatea se afla sub incidenta Legii insolventei nr.85/2006, aceasta protectie nu mai opereaza, devenind aplicabile dispozitiile art. 60 al.2 Codul muncii.
Referitor la art. 60 al.2 Codul muncii se constata ca a ramas in vigoare, desi acest act normativ la data adoptarii sale a suferit mai multe modificari, ultima fiind dispusa prin Legea nr.40/2011, lege care a mentinut si completat prevederile acestui articol .
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat recurs reclamantul Falcoe Victor, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand in baza art.304 pct.8 c.pr.civ. coroborat cu art.3041 c.pr.civ. admiterea recursului, modificarea hotararii atacate si pe fond admiterea actiunii, in sensul anularii deciziei, restabilirea situatiei anterioare, in sensul reintegrarii efective in munca si obligarea la plata reactualizata a drepturilor banesti.
In dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul a sustinut ca in considerentele hotararii atacate instanta de fond este intr-o grava eroare, amestecand procedura falimentului societatii cu cea a reorganizarii judiciare si concluzionand fara o motivatie coerenta ca angajatorul poate face orice cu liderul de sindicat sau comitetul de sindicat, in sensul nementinerii contractului individual de munca .
De asemenea a mai aratat ca si vechiul cod al muncii si noul cod al muncii prin dispoz.art.60 alin.(1) lit.h, dispun expres faptul ca nu li se poate desface contractul de munca salariatilor pe durata exercitarii unei functii eligibile intr-un organism sindical, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat .
In situatia in care legea sindicatelor nr.54/2003 a fost abrogata, chiar in conditiile ultraactivitatii acestei legi in cauza pedinte, mentinerea dispoz.art.60 alin.1 lit.h) din noul cod al muncii - lege generala, daca teoretic ar intra in concurs cu Legea nr.85/2006 - lege speciala, se aplica legea speciala pentru ca dispozitiile acestei legi speciale contravin Conventiei Europene a Drepturilor Omului, asa cum prevede Decizia nr.33/2008 a ICCJ pronuntata in recurs in interesul legii.
A solicitat admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei si admiterea contestatieii asa cum a fost formulata.
Recursul este nefondat si se va respinge ca atare, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:
- Potrivit disp. art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod procedura civila hotararea se da in numele legii si cuprinde motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au inlaturat cererile partilor.
Astfel, obligatia instantei de a-si motiva hotararea adoptata, are in vedere stabilirea in considerentele hotararii a situatiei de fapt, incadrarea in drept, examinarea argumentelor partilor si punctul de vedere al instantei fata de fiecare argument relevant si, nu in ultimul rand, rationamentul logico-juridic care a fundamentat solutia adoptata, clar expus si intemeiat pe considerente de drept .
In cauza, motivarea deciziei tribunalului, care a avut de solutionat o contestatie impotriva deciziei de concediere, raspunde acestor exigente legale, deoarece examineaza efectiv apararile si sustinerile partilor in raport cu inscrisurile depuse, motivele invocate si dispozitiile legale aplicabile.
Cu alte cuvinte, concluzia instantei de respingere a actiunii este precedata de o expunere ordonata, logica si coerenta a elementelor de fapt si de drept care vizau obiectul cauzei, pornind de la identificarea, interpretarea si aplicarea corecta a dispozitiilor legale incidente.
- In cauza se arata ca Legea 54/2003 a fost abrogata si nu se poate retine ultraactivitatea acesteia. Intr-adevar, legea abrogata nu ultraactiveaza. Dar, in cauza nu s-a facut aplicarea legii abrogate, ci s-a analizat actul juridic atacat in raport cu dispozitiile legale in vigoare la data emiterii sale, fara ca aceasta analiza sa presupuna aplicarea propriu-zisa a actului normativ abrogat ulterior, in sens de reglementare a efectelor unor situatii juridice noi.
De asemenea, se arata ca in concursul dintre legea generala - Codul Muncii si legea speciala, aceasta din urma fiind legea 85/2006, se aplica cea generala - ca drept comun, intrucat cea speciala este neconventionala. Ca argument se indica Decizia 33/2008 a ICCJ pronuntata in recurs in interesul legii.
Curtea constata ca invocarea neconventionalitatii s-a facut formal, prin simpla enuntare a acestei imprejurari, fara o explicitare minimala a motivelor si argumentelor in sustinerea acestui punct de vedere si fara o aplicare concreta la hotararea pronuntata in cauza. O asemenea imprejurare trebuie expusa fara echivoc si dezvoltata in asa fel incat si partea adversa sa fie in masura sa cunoasca acest punct de vedere si sa aiba posibilitatea sa se apere.
In aceste conditii, instanta de recurs neputand sa se substituie partii, constata ca nu este investita cu un motiv de recurs bazat pe disp. art. 304 pct. 9 Cod procedura civila din aceasta perspectiva, astfel ca se va limita la analiza recursului prin prisma cazului de recurs de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila, raportat la interpretarea si aplicarea dispozitiilor legale cuprinse in CM, L. 54/2003 si L. 85/2006 - in vigoare la data emiterii deciziei de concediere .
- Intr-adevar, regula este ca pentru salariatii care sunt reprezentanti alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, legiuitorul a instituit o protectie suplimentara in raport cu ceilalti salariati, deci o protectie speciala, in privinta incetarii raporturilor de munca, asa cum rezulta din coroborarea art. 60 al. 1 lit h. cu art. 223 al.2 Codul muncii, care aveau corespondent legislativ in legea speciala, legea sindicatelor, respectiv in art. 10 din Legea nr.54/2003.
Dar, de la aceasta regula exista si exceptii, strict si limitativ prevazute de lege, dupa cum urmeaza: abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat, dar si in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii - ipotezele prev in art. 60 alin. 1 lit. h teza II si art. 60 alin. 2 CM.
In aceaste conditii se ridica intrebarea daca intimata se afla in procedura speciala la care se refera ipoteza normei si daca motivele care au stat la baza concedierii au intervennit ca urmare a instituirii acestei proceduri.
La aceasta intrebare, prima instanta a dat un raspuns corect, retinand ca in cauza a avut loc o concediere colectiva a unui numar de 253 de salariati din care 185 personal direct productiv si 68 personal indirect productiv. Aceste concedieri au fost dispuse in conditiile in care prin sentinta comerciala nr.470/F/16.11.2010 s-a dispus deschiderea procedurii insolventei debitoarei SC M SA fiind numit administrator judiciar si ulterior , prin Hotararea nr.1/12.01.2011 AGA, fiind desemnat administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale actionarilor. Din cauza reducerii numarului de comenzi care a determinat un grad scazut de incarcare a personalului si o pondere ridicata a cheltuielilor cu salariile in costul total de productie care nu poate fi acoperita din veniturile estimate, administratorul special impreuna cu administratorul judiciar au hotarat in baza deciziei M 36/ 12.01.2011, ca este necesara redimensionarea personalului si a structurii posturilor in vederea redresarii economice.
Or, in situatia in care unitatea se afla in mod real in procedura speciala a insolventei , care a impus si o restructurare reala si efectiva de personal, in cauza opereaza doua exceptii, una priveste toti salariatii, respectiv faptul ca poate avea loc o concediere mai rapid (urgent), in conditiile art. art.86 alin.6 din Legea 85/2006, potrivit carora administratorul judiciar/lichidatorul - dupa caz, poate sa efectueze concedieri colective fara a fi tinut sa respecte masurile de protectie generale prevazute de Codul muncii (privind procedura concedierii colective), acesta neavand decat obligatia legala de a respecta termenul de preaviz de 15 zile lucratoare. In speta aceasta cerinta a fost repectata.
Cea de-a doua exceptie, se refera la calitatea de membru in organ de conducere sindicat a salariatului, care nu se bucura nici de protectia generala a tuturor salariatilor (care reprezinta personalul debitoarei), dar nici de cea speciala prevazuta de art. 60 alin. 1 lit h coroborat cu art. 223 al.2 Codul muncii, care aveau corespondent legislativ in legea speciala, legea sindicatelor, respectiv in art. 10 din Legea nr.54/2003.
Aceasta exceptie este reglementata chiar in art. 60 alin. 2 CM aplicabila in speta, asa cum corect a concluzionat si prima instanta, potrivit carora normele de protectie prev. la art. 60 alin. 1 nu se aplica in cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizarii judiciare sau a falimentului angajatorului, in conditiile legii. Deci, situatia speciala in care se afla unitatea - stare a patrimoniului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor necesare platii datoriilor certe, lichide si exigibile-, justifica masuri speciale, inclusiv derogari de la normele generale si speciale de protectie a salariatilor, respectiv a salariatilor lideri de sindicat - acestia fiind deopotriva incadrat ca personal al debitoarei.
In mod gresit sustine recurentul ca prima instanta ar fi facut o confuzie grava intre reorganizare si faliment. Faptul ca instanta a amintit de lichidarea unor bunuri din averea debitorului, nu inseamna ca s-a referit la procedura falimentului, ci la cea a reorganizarii intr-o varianta cuprinsa in plan fie ca atare, fie in combinatie cu varianta restructurarii si continuarii activitatii debitorului - conform art. 94 alin. 3 din Legea 85/2006. Pe de alta parte, intr-adevar, intimata parata (debitoarea), nu se afla in procedura falimentului - nefiind numit lichidator, ci administrator judiciar odata cu deschiderea procedurii insolventei. Dar, perioada de observatie la care se refera recurentul este doar o etapa care are loc in procedura generala a insolventei, atunci cand nu are loc procedura simplificata a falimentului. Si, cata vreme insolventa a generat declansarea procedurii si ca urmare, s-a incercat redresarea economica a debitoarei, aceasta din urma a fost un scop urmarit nu prin falimentul propriu-zis (lichidare patrimoniu, dizolvare si radiere), ci prin procedura reorganizarii judiciare. Asadar, perioada de observatie nu este o procedura distincta, alta decat procedura reorganizarii sau cea a falimentului, ci odata deschisa procedura generala a insolventei si nedeclansata procedura simplificata a falimentului, este perioada ce urmeaza dupa deschiderea procedurii pana la confirmarea planului , dupa caz.
De subliniat ca, sintagma "reorganizare judiciara sau faliment" cuprinsa in art. 60 alin. 2 CM este utilizata de legiuitor ca atare chiar de la adoptarea Codului. Or, in anul 2003 era in vigoare legea 64/1995 al carei titlu o cuprindea. Dar, in anul 2006 acest act normativ este abrogat prin Legea 85 privind procedura insolventei. Ca si Codul de procedura civila, care contine aceeasi expresie in art. 243 alin. 5 (modificat in anul 2000), textele de lege nu au fost actualizate in aceasta privinta . In aceste conditii se ridica problema de a sti, dincolo de neactualizarea termenilor, care a fost ratiunea legiuitorului la momentul edictarii si care este ipoteza continuta in norma respectiva. Curtea apreciaza ca legiuitorul a avut in vedere procedura insolventei in general, astfel ca perioada de observatie asa cum a fost definita de textul redat in precedent - din noua lege, face parte din procedura generala avuta in vedere de legiuitor.
Astfel, scopul celor doua legi a fost identic, fiind aratat explicit in art. 2 in ambele acte, respectiv: instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa, iar reorganizarea si falimentul fiind doar mijloace pentru atingerea aceluiai scop.Astfel, in temeiul vechii legi, se putea proceda la incetarea unor raporturi de munca, anterior momentului din procedura actuala a confirmarii Planului, aceste masuri de restrangeri de personal din ratiuni economice fiind prevazute in proiectul Planului (art. 61 si ulterior 96 din legea 64/1995, in vigoare la adoptarea Codului. Perioada de observatie din noua lege, valabila oricum numai in situatia nedeclansarii procedurii simplificate a falimentului, ce dureaza pana la confirmarea Planului, nu schimba scopul legii, dimpotriva il prezerva. De asemenea, din chiar textul art. 86 alin. 6 din legea 85/2006, rezulta ca o concediere poate avea loc "dupa data deschiderii procedurii", "de urgenta", deci nu dupa confirmarea Planului si incetarea perioadei de observatie.
Asadar, Curtea apreciaza ca dupa deschiderea procedurii, este incident cazul de exceptie prevazut in art. 60 alin. 2 CM, fiind legala concedierea unui salariat aflat in ipoteza prev. de art. 60 alin. 1 lit. h - membru ales al unui organ de conducere sindical, care nu se mai aplica..
- Codul Muncii este legea generala, iar legea sindicatelor a fost legea speciala. Amandoua actele normative au fost publicate in aceeasi zi in Monitorul Oficial (5 februarie 2003), astfel ca, asa se explica solutia legislativa identica in privinta protectiei speciale a membrului ales in organul sindical de conducere . In aceste conditii, data diferentiata de intrare in vigoare este doar optiunea aceluiasi legiuitor (CM - 1 martie si L 54/2003 - la 3 zile de la publicare), care a elaborat in acelasi tiimp si a armonizat cele doua acte normative. De altfel, chiar disp. art. 223 alin. 3 din Cod, prevad ca alte masuri de protectie a celor alesi in organele de conducere ale sindicatelor sunt prevazute in legi speciale si in contractul colectiv de munca aplicabil.
Dar, sediul de reglementare a concedierilor , cu reguli si exceptii, nu se afla in legea sindicatelor, ci se afla in Cod - lege generala. Si, mai mult, in cazul unui angajator aflat in insolventa, legiuitorul a reglementat in aceeasi lege generala - derogari, putand fi dispusa concedierea si in perioada concediului de boala, de odihna, de maternitate, in timpul exercitarii unei functii eligibile in sindicat, etc., nemaioperand protectia speciala a salariatilor si interdictiile prev. de art. 60 alin. 1 lit. a - i CM. In aceasta ordine de idei, Legea 85/2006 nu adauga o noua ipoteza de eliminare a protectiei salariatilor cu sau fara functie sindicala, ci in logica reglemetarilor speciale impuse de starea de insolventa, reglementeaza prin derogare, doar o procedura mai rapida si simplificata a concedierii colective, care se pot face "de urgenta".
Asadar, in masura in care partea ar fi inteles sa invoce aplicat neconventionalitatea unui act normativ, acela nu ar fi fost legea insolventei, ci chiar codul muncii, intrucat acesta este actul normativ care instituie protectie pentru salariati, dar si actul care admite ca in situatii speciale, protectia salariatului, fie el si membru ales in organ de conducere al sindicatului, nu mai poate opera din motive obiective.
Avand in vedere aceste considerente, constatand ca in cauza nu subzista niciun motiv de casare sau modificare in conditiile de examinare impuse de 304 ind. 1 cod procedura, nici cazuri de recurs de casare de ordine publica ce se ridica si din oficiu de instanta si se pun in dezbaterea partilor, potrivit art. 306 alin. 2 Cod procedura civila in baza art. 312 alin. 1 teza II cod procedura civila, recursul va fi respins ca nefondat.