din anul 2007, atuul tau de DREPT!
2730 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Daune morale in conformitate cu Codul Muncii

Daune morale in conformitate cu Codul Muncii

  Publicat: 18 Mar 2013       9542 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Angajatorul datoreaza sumele catre salariatul sau pentru munca in strainatate daca aceasta a fost conventia partilor, conventie recunoscuta de parti, chiar daca in contractul individual de munca nu sunt prevazute expres aceste sume. Angajatorul datoreaza daune morale in cazul in care a adus prejudiciu salariatului sau.

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
Denumire data monedei unice europene.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Denumire data monedei unice europene.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Document care justifica primirea unei sume de bani. Constituie un act justificativ de inregistrare a sumelor incasate in registrul de casa si in contabilitate.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Document justificativ care sta la baza operatiunilor de vanzare - cumparare, emisa de catre furnizor si care cuprinde:
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Denumire data monedei unice europene.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Modificare temporara a contractului de munca, prin trimiterea persoanei incadrate sa presteze munca la o alta unitate, intr-o perioada de pana la 6 luni,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire data monedei unice europene.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire data monedei unice europene.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire data monedei unice europene.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Denumire data monedei unice europene.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
CODUL MUNCII
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.

Prin sentinta civila nra��..Tribunalul a admis actiunea formulata de reclamantul XX in contradictoriu cu parata AB, si a obligat-o sa plateasca reclamantului :

- echivalentul in lei a 925,4 euro, reprezentand drepturi salariale,
- salariul aferent perioadei 15 iulie - 27 august 2010, sume actualizate cu rata inflatiei la data platii si
- 3000 lei daune morale.

A respins cererea de cheltuieli de judecata .

Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca prin actiunea inregistrata la Tribunalul, reclamantul XX a chemat in judecata pe parata AB pentru a fi obligata la :

- plata drepturilor salariale aferente perioadei 15 iulie - 27 august 2010, in care a prestat munca pe un santier din Germania (7 euro/ora),
- salariul pentru aceasta perioada pe care trebuie sa il incaseze in tara,
- despagubiri morale in valoare de 3000 lei si
- plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.

Reclamantul a sustinut ca a incheiat cu parata un contract individual de munca, prin care s-a obligat sa presteze munca pe santierele BC Germania si in schimbul muncii, parata s-a obligat sa-i asigure transportul la si de la locul de munca, sa-i asigure cazarea si masa, sa-i plateasca in tara salariul de 600 lei lunar si cei 7 euro/ora pentru munca pe santier, la fiecare 14 zile .

Parata nu a respectat niciuna din obligatiile de mai sus, in sensul ca reclamantul a suportat din banii proprii transportul la si de la locul de munca, pentru munca prestata in Germania nu i-a fost achitata nici o suma si nici salariul in lei in tara nu i-a fost platit.

Intrucat nu a asigurat plata chiriei pentru cazare, reclamantul a fost nevoit sa-si gaseasca adapost in alta parte pana cand, tot cu bani proprii, s-a intors in tara, unde luand legatura cu reprezentatul societatii i s-a promis ca va primi banii, dupa ce beneficiarul lucrarilor din Germania ii va vira in cont contravaloarea acestora conform contractului incheiat.

Intrucat angajatorul nu a executat nici una dintre obligatiile la care s-a obligat, reclamantul a formulat actiunea de fata.

Parata, prin intampinare, a confirmat incheierea contractului de munca cu reclamantul pentru un salariu in tara de 600 lei lunar si a precizat ca angajatul a fost delegat sa execute lucrari de constructii in Germania, nefiind detasat.

Parata a fost de acord cu plata salariului de 600 lei pentru o luna.

A mai invocat faptul ca in cauza nu sunt intrunite conditiile legale pentru a se considera ca reclamantul a fost delegat in Germania si a cerut respingerea celorlalte capete de cerere .

In cauza s-au administrat proba cu acte si martori

Analizand actiunea pe baza probelor administrate si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul a retinut urmatoarele :

Prin contractul individual de munca, inregistrat la ITM sub nr. reclamantul s-a angajat ca muncitor necalificat la societatea parata cu un salariu brut de 600 lei.

Prin ordinul de deplasare nr. 11/21.07.2010 (fila 12) parata a dispus ca reclamantul sa presteze activitate ca muncitor necalificat in constructii pe teritoriul Germaniei.

Cu privire la natura drepturilor banesti solicitate de reclamant in intervalul cat a muncit in strainatate, tribunalul a constatat ca in cauza nu sunt incidente dispozitiile legale privind delegarea (art. 41 - 42 Codul Muncii) si nici cele privind detasarea (art. 43 - 47 Codul Muncii), intrucat nu exista un act in acelasi sens din partea angajatorului.

In acelasi timp, pe baza probelor administrate, inclusiv pozitia paratei, tribunalul a constatat ca reclamantul a prestat munca in strainatate in intervalul mentionat de parti, pentru care, in afara de salariul stipulat in Codul Muncii, trebuia sa primeasca drepturi suplimentare, respectiv cate 7 euro/ora.

Asadar tribunalul a analizat cererea reclamantului ca fiind o cerere de plata a unor drepturi salariale.

Din pontajul activitatii prestate de reclamant, pontaj intocmit de beneficiarul lucrarii de constructii a rezultat ca in perioada 23 iulie - 5 august 2010 reclamantul a prestat in total 122,20 ore de munca pe santier (21+71,30+39,90).

Referitor la modul in care urma sa fie platita munca prestata in Germania, partile nu au prevazut vreo clauza contractuala insa reclamantul a sustinut in mod constant ca trebuia sa primeasca 7 euro pentru fiecare ora.

Parata nu a confirmat, dar nici nu a infirmat aceasta suma.

Tribunalul, avand in vedere corespondenta purtata intre parata si societatea BC Germania - beneficiara serviciilor la care s-a angajat parata, a retinut ca sustinerea reclamantului este fondata.

Astfel, potrivit adresei expediate de societatea germana catre parata fiecare muncitor pus la dispozitie de firma romaneasca urma sa fie platit cu 7 euro/ora, suma ramasa dupa scaderea cheltuielilor de intretinere si echipament.

La randul sau, parata a confirmat ca are de incasat de la BC 54,432 euro pentru recuperarea carora a facut demersurile legale necesare.

Prin urmare, tribunalul avand in vedere dispozitiile art. 159 si urmatoarele Codul Muncii, care prevad ca pentru munca prestata de salariat in baza contractului individual de munca, angajatorul ii datoreaza un salariu, a admis capetele de cerere privind plata in tara a salariului de 600 lei precum si plata echivalentului in lei a orelor suplimentare prestate in strainatate cu 7 euro/ora (122,20 ore x 7 euro/ora).

Cu privire la capatul de cerere ce se refera la despagubirile morale, in temeiul art. 253 Codul Muncii in vigoare ``angajatorul este obligat in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, sa il despagubeasca pe salariat in situatia in care a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu sau in legatura cu serviciul``.

Din probele administrate si analizate mai sus (inclusiv declaratiile martorului) a rezultat ca salariul pe care reclamantul trebuie sa-l primeasca in tara nu a fost achitat de parata, si nici contravaloarea orelor prestate in Germania, dovada fiind actiunea de fata.

Din adresa expediata de BC aflata la fila 18 rezulta ca societatea parata a avut intarzieri si in comunicarea actelor conforme normelor europene catre firma din Germania.

Intrucat salariul in tara nu a fost platit, familia reclamantului a fost nevoita sa contracteze imprumuturi pentru a face cheltuielilor curente.

Martorul audiat la propunerea reclamantului a declarat ca desi parata s-a obligat sa-i asigure reclamantului transportul in si din Germania nu a facut acest lucru, iar cazarea, care de asemenea trebuia sa fie in sarcina paratei a fost asigurata pe timp limitat, reclamantul fiind nevoit ca ultimele zile sa doarma pe strazi pentru ca proprietarul imobilului unde a fost cazat l-a evacuat, parata neachitand chiria. Neprimind bani pentru munca prestata in Germania, reclamantul nu a avut nici cu ce sa-si cumpere mancare in ultimele zile inainte de a se intoarce in tara.

Pentru toate aceste inconveniente, reclamantul a solicitat despagubiri morale pentru umilinta la care a fost supus prin neindeplinirea obligatiilor asumate de catre parata in calitate de angajator .

Pentru aceste argumente, tribunalul a apreciat ca fondata cererea reclamantului si a obligat pe parata la plata a 3000 lei daune morale.

Cu privire la cheltuielile de judecata, instanta le-a respins, intrucat reclamantul nu a facut dovada efectuarii lor (nu a depus chitanta de plata a onorariului de avocat).

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata AB criticand solutia instantei de fond pentru urmatoarele:

Instanta de fond a acordat ceea ce nu s-a cerut iar hotararea este data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, deoarece reclamantul a solicitat o indemnizatie de detasare, iar instanta de fond, in considerentele hotararii, a retinut ca drepturile solicitate de reclamant sunt drepturi salariale, desi in cauza nu sunt incidente dispozitiile legale privind delegarea sau detasarea si de asemenea a acordat 7 Euro/ora salariu, desi acest salariu nu se regaseste stipulat in nici un act si nu exista un capat de cerere privind plata orelor suplimentare prestate de reclamant.

Hotararea pronuntata este data cu incalcarea, dar si cu aplicarea gresita a legii si in ceea ce priveste capatul de cerere al daunelor morale deoarece instanta de fond le-a acordat in baza raspunderii civile delictuale argumentand solutia pe declaratia unicului martor, cu incalcarea art. art.1191 Cod civil si in conditiile in care chiar instanta de fond a retinut ca reclamantul nu a prezentat acte din care sa rezulte un prejudiciu material suferit de acesta.

Conform deciziei 40/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie antrenarea raspunderii patrimoniale a angajatorului, pentru daune morale trebuia prevazuta in contract .

Recurenta a mai solicitat reaprecierea tuturor probelor administrate in cauza conform art. 304 ind. 1 c.pr.civ si a reiterat apararile din prima instanta.

Astfel a aratat recurenta ca potrivit contractului incheiat intre recurenta si PHP personal si intermediere, firma germana a contractat efectuarea unor lucrari de constructii, lucrari al caror cuantum se cifra la suma de 66.000 euro.

Plata pentru aceste lucrari se realiza dupa emiterea unei facturi din partea recurentei, functie de nivelul lucrarilor efectuate, nu se facea plata calculata la un numar de euro/ora munca prestata de angajatii paratei.

Firma germana insa a dispus de lucratori, i-a repartizat pe diverse santiere, urmand ca beneficiarii sa plateasca BC diverse sume de bani -si acest aspect rezulta din mult invocatul document aflat la fila 18, respectiv 50, numit de instanta de fond ``corespondenta``.

Dupa ce unul dintre beneficiari a alungat muncitorii, inclusiv pe reclamant - XX a hotarat in mod unilateral sa nu mai plateasca facturile emise de recurenta, ci sa isi estimeze obligatiile banesti la 7/euro ora munca prestata, din care urmau sa se scada cheltuielile cu intretinerea, cazarea, echipamentele lucratorilor.

Asa cum rezulta din insusi documentul invocat de instanta, aceasta hotarare unilaterala a firmei germane este datata l0 august 2010 si este ulterioara contractului incheiat prin comun acord in data de 15.07.2010.

Cu toate ca, in mod unilateral, firma germana a schimbat modalitatea de plata fara acordul recurentei, nici pana in prezent nu a platit macar un eurocent, dovada fiind existenta unor litigii privind acoperirea prejudiciului material suferit de recurenta.

Cu privire la forta probanta a orelor de munca prestate, desi a invederat instantei de fond ca acele inscrisuri nu sunt stampilate, nu se poate identifica persoana emitenta si persoana care semneaza documentele, instanta a trecut peste acest aspect si le-a considerat perfect valabile, desi nu provin nici de la recurenta in calitate de angajator, nici de la firma cu care era in relatii contractuale.

Din nici un mijloc de proba administrat in cauza nu rezulta faptul ca recurenta a alungat muncitorii din cazari, ca nu a platit pentru cazare si transportul muncitorilor sau ca i-ar fi umilit in vreun fel care sa justifice masurile instantei de fond .

Instanta de fond a retinut in motivarea acordarii daunelor morale faptul ca ``neprimind bani pentru munca prestata in Germania, reclamantul nu a avut nici cu ce sa-si cumpere mancare in ultimele zile inainte de a se intoarce in tara".

Reclamantul a prestat munca in Germania in perioada 23.07-06.08.2010. insa conform actelor doveditoare ale raporturilor de munca avute nu rezulta vreo obligatie de plata zilnica sau saptamanala a salariului.

Intre recurenta si reclamant au existat raporturi de munca legale, consacrate prin contract de munca incheiat in forma scrisa, astfel incat instanta sa poata transforma un raport juridic intr-un fapt juridic, pentru demonstrarea caruia se putea proba cu martori si nu are suport legal sanctionarea de catre instanta a faptului ca nu a achitat salariu functie de necesitatile muncitorilor.

Natura si intinderea obligatiilor angajatorului sunt prevazute in contractul de munca, dar si legislatia muncii aplicabila.

Cum in contractul de munca incheiat nu pot fi identificate obligatii care sa justifice masura sanctionatorie pentru ``umilinte``, instanta de fond ar fi fost necesar sa indice temeiul juridic al obligatiilor incalcate.

In acelasi timp, instanta nu a observat nici factura depusa de recurenta la dosar odata cu intampinarea, factura din care rezulta faptul ca a suportat costul repatrierii muncitorilor-inclusiv a reclamantului si martorului sau.

Astfel, din intreg probatoriul administrat, rezulta faptul ca recurenta a fost obligata nelegal atat la plata unui salariu stabilit arbitrar, cat si a faptului ca daunele morale acordate nu au suport contractual dar sunt si nefondate, intrucat se bazeaza nu pe fapte ale angajatorului ci pe faptele unor terti care nici macar nu au avut calitatea de prepusi ai angajatorului: proprietarul locuintei din Germania, firma BC.

In concluzie recurenta a solicitat admiterea recursului si respingerea actiunii pentru plata daunelor morale si pentru acordarea unei indemnizatii de detasare de 7 euro pe ora.

Examinand sentinta recurata prin prisma motivelor invocate de recurenta dar si sub toate aspectele conform art.304 indice 1 Cod procedura civila, Curtea retine urmatoarele:

Intre reclamantul XX si parata AB s-a incheiat un contract individual de munca la 15.07.2010, pe durata determinata, de 3 luni (19.07.2010 - 18.10.2010), ca muncitor necalificat, cu un salariu de 600 lei/lunar.

Conform sustinerilor partilor, reclamantul a convenit cu societatea sa lucreze in Germania la un santier. De asemenea, parata recunoaste ca reclamantul a fost angajat la societate si urma sa lucreze in Germania pentru efectuarea unor lucrari de constructie. Si prin actul de la fila 16 denumit ``angajament`` societatea recunoaste ca reclamantul a lucrat in Germania si ca are de platit drepturi salariale, asa cum au fost convenite de parti.

Ca atare, din probele dosarului, din corespondenta si din sustinerile ambelor parti este dovedit faptul ca reclamantul a fost angajat pentru a lucra in Germania o anumita perioada de timp, in constructii.

Indiferent cum a inteles sa denumeasca cererea de plata a orei de munca cu 7 Euro, - indemnizatie de detasare sau salariu - acest lucru nu are relevanta pentru stabilirea de catre instanta a obligatiei platii de catre angajator, avand in vedere ca aceasta a fost conventia partilor.

Nu poate fi acceptat punctul de vedere al paratei ca partile au convenit doar un salariu de 600 RON/luna, in conditiile in care reclamantul urma sa lucreze in Germania, pe santier.

Prin motivarea actiunii reclamantul a explicat suficient de clar conventia partilor respectiv ca se platea ora de lucru cu 7 euro si, de aceea solicita aceasta suma.

Din corespondenta de la dosar rezulta ca firma de intermediere BC nu a primit toate documentele necesare (documente originale si cele care corespund normelor UE) de la firma BC si din acest motiv, au fost angajati de urgenta in data de 6.08.2010 alti muncitori pentru lucrari pe santierele BC.

In acelasi act se confirma ca firma BC urma sa plateasca 7,00 Euro/ora de munca dupa scaderea cheltuielilor de intretinere si cheltuieli precum echipament de siguranta si costuri de calatorie.

Toate aceste elemente confirma faptul ca ora de munca fusese convenita la 7 Euro, asa cum sustine reclamantul, si nu teza sustinuta de parata ca intre parti a existat doar o singura conventie, contractul individual de munca cu un salariu de 600 RON/luna.

Initial, parata a aratat ca nu intelege sa plateasca alte sume decat cele aratate in contractul individual de munca, celelalte cereri ale reclamantului neavand temei legal.

Ulterior societatea a aratat ca are de recuperat de la partenerul german suma de 54.432 Euro si ca, de indata ce vor fi recuperate aceste creante de la partenerul unde a lucrat reclamantul, vor efectua plata drepturilor salariale ce rezulta din contract si din actele aditionale.

Parata nu a explicat care sunt actele aditionale la contract si nici nu le-a depus, desi ele au fost solicitate de instanta de fond .

Fata de sustinerile si apararile paratei care par complet nereale in contextul faptic aratat si care nu se coreleaza cu corespondenta depusa la dosar, parata practic neexplicand, nici la fond si nici in recurs, in ce consta plata fiecarui muncitor, ea neraspunzand la acest punct din actiune, Curtea apreciaza ca in mod corect, instanta de fond a retinut ca se cuvine reclamantului, pe langa plata salariului de 600 RON/luna, si 7 Euro pe fiecare ora lucrata.

Aceste ore nu pot fi considerate insa, asa cum le-a denumit instanta de fond ore suplimentare efectuate in strainatate peste programul normal de lucru.

Chiar daca nu ar fi intrunite conditiile delegarii si detasarii prevazute de art.43 si art. 45 Codul muncii, conventia dintre cele doua parti in cauza a fost aceea ca reclamantul sa lucreze in constructii, in Germania, pe santier pentru o societate, alta decat parata, iar recurenta-parata sa ii plateasca un salariu de 600 RON si 7 Euro ora de munca .

Asadar, indiferent cum a inteles reclamantul sa denumeasca aceasta plata ceruta, respectiv, indemnizatie de detasare, in fapt, a explicat suficient de clar cu ce titlu si din ce raporturi solicita acesti bani .

Curtea, mai constata ca din contractul incheiat intre XX si parata AB nu rezulta clauze care sa clarifice care este partea responsabila cu plata muncitorilor.

Nici din contractul de consultanta incheiat intre firma germana BC nu rezulta astfel de elemente, iar din capitolul V al contractului, denumit ,,pretul contractului`` nu se intelege, de asemenea, daca muncitorii sunt platiti de firma germana/romana sau macar daca contractul are vreo legatura cu litigiul de fata.

Astfel, se prevede ca pretul serviciilor prestate si al lucrarilor efectuate de catre consultant se vor calcula dupa efectuarea platilor efectuate de catre firma angajatoare in Germania catre salariatii firmei BC si vor reprezenta un cuantum stabilit in procente fata de orele efectuate de catre salariatii romani.

Acest cuantum este stabilit intr-un act aditional la acest contract, care va fi semnat separat de ambele parti si va fi de comun acord confidential stabilit intre BC.

Nu rezulta o firma angajatoare germana care sa-si fi asumat ea obligatia de a-i plati pe muncitorii romani, ci aceasta prevedere se afla intr-un contract de consultanta cu o firma germana ce se angaja sa gaseasca paratei eventuali clienti germani la care sa lucreze muncitorii romani.

Din corespondenta aflata la dosar rezulta ca parata AB nu a trimis societatii de intermediere toate documentele originale care sa corespunda standardelor juridice ale UE si din acest motiv lucrarile pe santierele BC au fost oprite imediat. Firma BC va plati in avans 7 Euro/pe fiecare ora de lucru prestata (fara cazare si cheltuieli). Firma BC Personal confirma prin aceasta corespondenta si ca imediat ce aceasta suma va intra in contul sau va vira banii firmei BC. Prin urmare, banii de la firma angajatoare germana urmau a fi platiti firmei de intermediere germana care la randul ei, vira acesti bani catre societatea romana, de la care veneau muncitorii romani.

Faptul ca nici parata nu a primit banii inca de la firma din Germania, nu inseamna ca parata nu trebuie sa-si plateasca salariatii.

Referitor la forta probanta a inscrisurilor, ce contin evidenta orelor lucrate de muncitori in Germania, instanta a retinut ca nu este necesar ca ele sa fie semnate si stampilate de intimata, intrucat nu pe santierul acesteia ar fi lucrat reclamantul, astfel ca ea nu poate confirma in mod direct cate ore a lucrat salariatul sau.

Reclamantul a facut dovada cu aceste acte, in raport circumstantele concrete ale cauzei, ca o firma germana pentru care a lucrat a tinut o evidenta a timpului lucrat si intimata trebuia sa vina cu o contraproba din care sa rezulte ca nu e reala aceasta sustinere.

Cu privire la acordarea daunelor morale, decizia nr.40/ 2007 data in interesul legii de Inalta Curte de Casatie si Justitie invocata de recurenta se refera la textul art.269 din Legea 53/2003 inainte de modificare.

Dupa pronuntarea acestei decizii insa, textul de lege a fost modificat prin Legea 237/12.07.2007, iar in noua forma se prevede ca angajatorul poate fi obligat sa plateasca salariatului sau si prejudiciile suferite ca urmare a unui prejudiciu moral suferit de acesta.

Prin urmare, decizia nu mai este aplicabila intrucat textul de lege la care se refera a fost modificat, Codul muncii prevazand expres in art.270 atat prejudiciile materiale, cat si pe cele morale.

In mod corect a acordat instanta de fond despagubiri morale pentru salariat avand in vedere modul in care acesta a fost tratat in Germania, considerand ca acesta a fost umilit ca fiinta umana si a fost nevoit sa treaca prin momente exceptionale.

Reclamantul si-a dovedit acest prejudiciu cu martorul audiat in cauza, iar cu privire la declaratiile acestuia instanta a tinut cont de subiectivitatea sa dat fiind ca se afla in aceeasi situatie ca si reclamantul, dar aceste declaratii se coreleaza si cu situatia de fapt sustinuta de reclamant si dovedita cu actele de la dosar.

Este foarte complicat a cere reclamantului sa-si dovedeasca prejudiciul moral suferit intr-o tara straina cu alti martori decat colegii care l-au insotit in aceasta calatorie.

Avand in vedere conditiile pe care reclamantul a fost nevoit sa le suporte, acestea fiind cauzate de societatea din Romania care nu a trimis actele la timp in Germania, in mod corect instanta de fond a acordat suma de 3000 lei daune morale in conformitate cu art.270 (art.253 Codul muncii anterior) si nu in baza raspunderii civile delictuale, asa cum sustine recurenta.




Pronuntata de: Curtea de Apel Galati - Decizia civila nr.937/18.04.2012


Citeşte mai multe despre:    Daune morale    Despagubiri civile    Contract individual de munca    Prejudiciu moral    Legea 237/2007
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Anulare Hotarare CNSSU privind instituirea carantinei si interzicerea de participare doar la evenimente religioase
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL Sedinta publica din 24 mai 2021 Dosar nr. 479/32/2020

Purtare abuziva. Agent de paza
Pronuntaţă de: Decizia penala nr. 841/18.09.2018 a Curtii de Apel Galati

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Conflict negativ de competenta generat de obiectul actiunii in materia fondului funciar
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 56 din 18 iunie 2018 a Curtii de Apel Galati

Refuzul angajatorului de a-i elibera adeverinta fostului salariat timp de 2 ani
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 132/15.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Imunitatea de jurisdictie a Uniunii Europene. Incheiere contract individual de munca
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 40/A din 07.03.2018 a Curtii de Apel Galati

Institutie publica. Concurs pentru angajarea personalului contractual. Conditii de participare si criterii de selectie. Dispozitii legale aplicabile. Notiunile de �vechime in specialitatea studiilor absolvite� si �experienta profesionala si/sau in specialitate�. Activitate de voluntariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 993/11.11.2020

Comunicare informatii de interes public. Excluderea de la comunicare a informatiilor ce privesc datele personale
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 180/10 februarie 2021

Actiune in constatarea intervenirii prescriptiei extinctive a raspunderii pentru faptele constatate printr-un raport de evaluare al ANI. Inadmisibilitate
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Sentinta nr. 1/12 ianuarie 2021

Incetarea contractului individual de munca in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii. Neintrunirea acordului de vointa a partilor pentru incetarea raporturilor de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 836/11.12.2018



Articole Juridice

Cand si cum se acorda daune morale in litigiile de munca?
Sursa: MCP avocati

Efectele ofertei de angajare in raporturile juridice de munca
Sursa: MCP avocati

Dialogurile MCP (IV) � Daunele morale acordate salariatilor in litigiile de munca
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Acoperirea prejudiciului moral si imbogatirea fara justa cauza. Criterii de acordare
Sursa: Irina Maria Diculescu