Actiune in revendicare. Imobil ce a apartinut patrimoniului sindicatului. Incidenta dispozitiilor art. 480 C.civ.

Au fost obligati paratii sa-i lase reclamantei in deplina proprietate si linistita posesie imobilul -constructie ``Tabara Meses`` compusa din pavilionul central (casa de odihna) cu parter +1 etaj si edificata pe terenul intravilan in suprafata de 4429 mp, inclus in suprafata de 28.775 mp, inscris in CF nr.2806 Zalau, nr.top.2925/1/b, constructie identificata conform planului de amplasament si delimitare a bunului imobil, ce face raportul parte din raportul de expertiza efectuat de expertul C.G., parte integranta din prezenta hotarare .
Au fost obligati paratii la plata sumei de 11.682,9 lei cheltuieli de judecata in favoarea reclamantei.
S-a dispus restituirea catre reclamanta a sumei de 600 lei, achitata cu chitanta nr. 2230582/1 din 25.06.2012 in contul Ministerului Justitiei -Biroul Local de Expertize Judiciare Zalau.
A fost respinsa nefondata cererea reclamantei privind notarea constructiei si inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara.
Considerente
In drept, reclamanta si-a precizat actiunea in sensul indicarii temeiului de drept ca fiind art. 480 Cod Civil, actiune pe care instanta o considera admisibila sub aspectul analizarii indeplinirii conditiilor revendicarii pe temeiul dreptului comun si nu a Legii nr. 10/2001, din perspectiva Deciziei nr. 33/2008 a I.C.C.J. privind examinarea recursului in interesul legii, cu privire la admisibilitatea actiunii in revendicare si in care s-a statuat ca aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.
In fapt, potrivit expertizei tehnice ordonata in cauza, imobilul in litigiu situat in Padurea Meses, cunoscut sub numele ``Tabara Meses`` este edificat pe terenul intravilan in suprafata de 4429 mp, inclus in suprafata de 28.775 mp, inscris in CF nr. 2806 Zalau, nr.top. 2925/1/b, fiind compus din pavilionul central care are atasata o terasa acoperita edificata ulterior, pe acelasi amplasament fiind si alte constructii edificate in diferite perioade : 3 cabane din lemn, sala de studio, grup sanitar si o magazie, conform planului de amplasament si delimitare a bunului imobil.
Asupra terenului in suprafata de 28.775 mp, inscris in CF nr. 2806 Zalau, nr. top. 2925/1/b s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea reclamantei Liga Sindicatelor din Invatamantul Salaj, in baza legilor fondului funciar, prin Hotararea nr. 348/07.09.2007 privind validarea propunerilor Comisiei Locale de Fond Funciar Zalau.
Prin sentinta civila nr. 1564/23.04.2003, pronuntata in dosarul nr. 1780/2003 al Judecatoriei Zalau, s-a recunoscut reclamantei calitatea de unica succesoare in drepturi a Sindicatului Invatatorilor din judetul Salaj. Potrivit
mentiunilor din cartea funciara, Sindicatul Invatatorilor din judetul Salaj a fost succesor in drepturi a Asociatiei Invatatorilor din Romania - judetul Salaj proprietara imobilului-teren, dobandit prin cumparare de la Primaria Zalau, la data de 28.01.1939.
Astfel, in baza deciziei nr. 5771/1938 a Primariei Orasului Zalau, intre Primaria Orasului Zalau si Asociatia Invatatorilor din Romania - judetul Salaj, a fost incheiat la data de 28.01.1939 contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect terenul in suprafata de 5 iugari din Padurea Meses, nr. top. 2925/1, in scopul declarat al edificarii unei constructii-casa de odihna pana la data de 01.01.1942. Potrivit clauzelor contractului de vanzare-cumparare a terenului, s-a pus in mod gratuit, la dispozitia Asociatiei Invatatorilor din Romania - jud. Salaj, si a materialului de constructie - lemn, piatra, nisip din carierele Primariei, pamant pentru caramida,
mentionandu-se obligatia Primariei de realizare a cailor de acces, racordarea la energie electrica pentru iluminatul pavilioanelor.
Din actele dosarului, rezulta ca, incepand cu luna martie 1939, au fost demarate lucrarile pentru edificarea constructiei, fiind intocmit si proiectul casei de odihna atasat la filele 21-32 din dosar, insa din documentele prezentate nu reiese data finalizarii imobilului, din adresa nr. y84/24.05.1969 a Consiliului Popular al Judetului Salaj relevandu-se faptul ca datorita situatiei politice a vremii constructia nu s-a putut realiza, fondurile si materialele fiind confiscate de statul maghiar, dupa Dictatul de la Viena. In continuare, se mentioneaza ca in timpul ocupatiei hortiste, pe terenul, din fondurile si materialele Asociatiei Invatatorilor, s-a construit actuala cabana de pe Meses.
Prin sentinta civila nr. 46/946/12.04.1946 a Tribunalului Salaj a fost mentinuta hotararea nr. 90/1945 a Judecatoriei Zalau prin care s-a dispus anularea incheierii de carte funciara de trecere in proprietatea statului maghiar a imobilului inscris in CF nr. 2806 Zalau, nr. top. 2925/1/b, restiturea in natura si restabilirea situatiei tabulare anterioare in favoarea reclamantei Sindicatul Invatatorilor din jud.Salaj.
Astfel, din anul 1945 terenul si constructia ridicata au revenit in proprietatea Sindicatului Invatatorilor din judetul Salaj, fiind folosite, potrivit aceleasi adrese a Consiliului Popular al Judetului Salaj, conform destinatiei acestora pana in anul 1960 cand au fost desfiintate sindicatele, iar imobilele preluate apoi de Intreprinderea Balneara Cluj si, ulterior, in anul 1968, a trecut in administrarea Intreprinderii Judetene de Gospodarie Comunala si Locativa Zalau.
Parata Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj a recunoscut sustinerile reclamantei in privinta succedarii de-a lungul timpului a dreptului de folosinta si administrare asupra constructiei litigioase, aratand ca, dupa preluarea in administrarea Gospodariei Comunale si Locative Zalau, constructia a fost transformata in tabara scolara, in anul 1969, apoi preluata in administrarea Ministerului Tineretului si Sportului, in anul 1990, iar din anul 2004, data in administrarea paratei Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj.
Procedand la analiza documentelor depuse in probatiune, instanta a retinut ca reclamanta si-a dovedit dreptul de proprietate asupra constructiei-pavilion central prin contractul de vanzare-cumparare in care este cuprinsa si clauza privind donarea materialelor de constructii, ulterior revendicand proprietatea imobilului si, avand castig de cauza prin Sentinta Civila nr. 46/946 din 12.04.1945 a Tribunalului Salaj. Totodata, din adresa nr. y84/24.05.1969 a Consiliului Popular al Judetului Salaj prin care s-a solicitat schimbarea destinatiei imobilului din cabana in casa invatatorului, reiese ca, din anul 1945 pana in anul 1960, cand s-au desfiintat sindicatele, imobilul a fost in proprietatea sindicatului, care s-a comportat ca un adevarat proprietar, efectuand acte de folosinta conform destinatiei sale. Reclamanta, insa, nu si-a dovedit dreptul de proprietate si asupra celorlalte constructii identificate in raportul de expertiza ca fiind - 3 cabane din lemn, sala de studio, grup sanitar si o magazie, conform planului de amplasament si delimitare a bunului imobil, edificate ulterior, nefiind cuprinse in planurile initiale de construire a casei de odihna aflate la dosar si nici mentionate in actele depuse in probatiune.
S-a impus precizarea ca paratii nu au contestat niciun moment calitatea de proprietar a reclamantei asupra constructiei, invocand in sustinerea cererii lor de respingere a actiunii faptul ca este necesara o reglementare legislativa speciala cu privire la situatia juridica a imobilelor care au apartinut patrimoniului sindical, neexistand temei pentru admiterea cererii reclamantei.
Instanta a aratat ca paratii nu au produs niciun inscris pentru dovedirea dreptului lor de proprietate asupra constructiei pentru o eventuala comparare a titlurilor de proprietate ale partilor, fiind non dominus, si nici nu si-au inscris dreptul de proprietate in cartea funciara, in conditiile in care inscrierea dreptului in cartea funciara avea efect constitutiv, prin incidenta dispozitiilor imperative ale art. 17 din Decretul - lege nr. 115/1938, exceptiile stipulate de art. 26 fiind de stricta reglementare si aplicare. Inexistenta unui titlu de proprietate al Statului Roman reprezentat in cauza prin Municipiul Zalau-prin primar, cu privire la aceasta constructie preluata in anul 1960, atrage constituirea nevalabila a dreptului de administrare in favoarea diferitor institutii publice incepand cu anul 1968. Faptul ca parata Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj a precizat ca au fost efectuate
lucrari de amenajare in legatura cu imobilul, nu face obiectul prezentei cauze, instanta nefiind investita cu solutionarea unei astfel de cereri.
Pentru aceste motive, intemeiat pe dispozitiile art. 480 Cod civil, potrivit carora proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut insa in limitele determinate de lege, instanta a admis in parte actiunea in revendicare promovata de reclamanta, retinand ca aceasta si-a dovedit atat dreptul sau de proprietate asupra constructiei revendicate-cladirea ``Tabara Meses``, cat si folosinta exercitata de parati asupra constructiei.
Prin urmare, admitand in parte actiunea, instanta a obligat paratii sa lase reclamantei in deplina proprietate si linistita posesie imobilul -constructie ``Tabara Meses`` compusa din pavilionul central (casa de odihna) cu parter +1 etaj si edificata pe terenul intravilan in suprafata de 4429 mp, inclus in suprafata de 28.775 mp, inscris in CF nr. 2806 Zalau, nr. top. 2925/1/b, constructie identificata conform planului de amplasament si delimitare a bunului imobil, ce face raportul parte din raportul de expertiza efectuat de expertul C.G., parte integranta din hotarare .
In privinta capatului de cerere privind notarea constructiei in cartea funciara si inscrierea dreptului de proprietate a reclamantei, instanta a aratat urmatoarele:
Legea nr. 7/1996 la art. 17 prevede ca ``una sau mai multe parcele alaturate de pe teritoriul unei unitati administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosinta, apartinand aceluiasi proprietar, formeaza imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifica printr-un numar cadastral unic si se inscrie intr-o carte funciara . Potrivit art. 60 alin. 4 din Ordinul nr. 633/2006 `` pentru imobilele situate in extravilan in zonele care fac obiectul Legii Fondului Funciar nr. 18/1991, al Legii nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 si al Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, inscrise in vechile carti funciare nu este obligatorie identificarea numarului topografic din cartea funciara veche, exceptie facand cazurile in care asupra lor sunt inscrise constructii``.
Art. 38 alin. 2 prevede ca in acest sens, documentatiile cadastrale se intocmesc cu atribuire de numar cadastral unic pe unitatea administrativ-teritoriala respectiva.
Potrivit art. 10 lit. g din Ordinul 634/2006 receptia cadastrala consta in : g) alocarea numarului cadastral in indexul cadastral, daca documentatia este corecta.
Analiza textelor de lege mai sus evocate releva ca imobilul, in acceptiunea Legii nr. 7/1996 se identifica printr-un numar cadastral unic, alocat in indexul cadastral cu prilejul receptie cadastrale.
In scopul alocarii numarului cadastral este obligatorie intocmirea documentatiei cadastrale, in conformitate cu dispozitiile Ordinului nr. 634/2006, documentatie care sta la baza inscrierii in cartea funciara a tuturor actelor si faptelor juridice referitoare a operatiunilor expres si limitativ mentionate in art. 2 alin. 1 lit. a-h din acest ordin .
Este cert faptul ca odata cu punerea in aplicare a dispozitiilor Legii nr. 7/1996, Decretul-lege nr. 115/1938 si-a restrans in mod considerabil aplicarea, intrucat toate transmisiunile si constituirile de drepturi reale trebuie sa se faca in noile carti funciare, cu respectarea Legii nr. 7/1996, republicata, care instituie un regim de carte funciara aplicabil unic in sensul identificarii terenului printr-un identificator cadastral. Terenul in suprafata de 28.775 mp pe care este edificata constructia, nu este identificat printr-un numar cadastral, iar reclamanta are posibilitatea de a-si inscrie dreptul de proprietate asupra constructiei prin procedura administrativa reglementata de Legea nr. 7/1996 atat timp cat exista o hotarare judecatoreasca prin care i s-a atribuit aceasta constructie, dupa intocmirea documentatiei cadastrale vizate de O.C.P.I. Salaj.

Prin decizia civila nr. 46/21 mai 2013 a Tribunalului Salaj, a fost admis apelul declarat de Municipiul Zalau - prin Primar impotriva sentintei civile nr. 4955 din 27 decembrie 2012 a Judecatoriei Zalau.
A fost modificata hotararea atacata, in sensul ca a fost inlaturata obligarea paratei Municipiul Zalau - prin Primar de la plata cheltuielilor de judecata din fata instantei de fond .
Au fost pastrate restul dispozitiilor sentintei atacate.
A fost respins apelul declarat de parata Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj impotriva aceleiasi sentinte ca nefondat.
Parata Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj a fost obligata la plata catre reclamanta a sumei de 1488 lei cheltuieli de judecata in recurs.
Considerente
Conform art. 275 Cod procedura civila, paratul care a recunoscut la prima zi de infatisare pretentiile reclamantului nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata, afara numai daca a fost pus in intarziere inainte de
chemarea in judecata .
Din analiza actelor depuse in fata primei instante, rezulta ca paratul Municipiul Zalau nu s-a prezentat la nici un termen de judecata, desi a fost legal citat si nu a depus vreo intampinare prin care sa se opuna admiterii actiunii, atitudinea sa in aceste conditii echivaland cu recunoasterea pretentiilor reclamantei.
In atare conditii incidente fiind dispozitiile art. 275 Cod procedura civila, apelul acestui parat a fost apreciat intemeiat, a fost admis si a fost schimbata sentinta atacata, in sensul inlaturarii obligarii acestui parat de la plata
cheltuielilor de judecata in fata primei instante.
Apelul paratei Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj impotriva aceleiasi sentinte a fost apreciat nefondat pentru urmatoarele:
In baza deciziei nr. 5771/1938 a Primariei Orasului Zalau, intre Primaria Orasului Zalau si Asociatia Invatatorilor din Romania - jud. Salaj, s-a incheiat la data de 28.01.1939 contractul de vanzare-cumparare avand ca obiect terenul in suprafata de 5 iugari din Padurea Meses, nr. top. 2925/1, in scopul declarat al edificarii unei constructii - casa de odihna pana la data de 01.01.1942. Potrivit clauzelor contractului de vanzare-cumparare a terenului, s-a pus in mod gratuit, la dispozitia Asociatiei Invatatorilor din Romania - jud. Salaj, si a materialului de constructie - lemn, piatra, nisip din carierele Primariei, pamant pentru caramida, mentionandu-se obligatia Primariei de realizare a cailor de acces, racordarea la energie electrica pentru iluminatul pavilioanelor.
Incepand cu luna martie 1939, au fost demarate lucrarile pentru edificarea constructiei, fiind intocmit si proiectul casei de odihna atasat la filele 21-32 din dosar, insa din documentele prezentate nu reiese data finalizarii imobilului, din adresa nr. y84/24.05.1969 a Consiliului Popular al Judetului Salaj relevandu-se faptul ca datorita situatiei politice a vremii constructia nu s-a putut realiza, fondurile si materialele fiind confiscate de statul maghiar, dupa Dictatul de la Viena. In continuare, s-a mentionat ca in timpul ocupatiei hortiste, pe terenul, din fondurile si materialele Asociatiei Invatatorilor, s-a construit actuala cabana de pe Meses.
Mai departe, prin sentinta civila nr. 46/946/12.04.1946 a Tribunalului Salaj, a fost mentinuta hotararea nr. 90/945 a Judecatoriei Zalau, prin care s-a dispus anularea incheierii de carte funciara de trecere in proprietatea statului maghiar a imobilului inscris in CF nr. 2806 Zalau, nr. top.2925/1/b, restituirea in natura si restabilirea situatiei tabulare anterioare in favoarea reclamantei Sindicatul
Invatatorilor din jud. Salaj.
Astfel, din anul 1945 terenul si constructia ridicata au revenit in proprietatea Sindicatului Invatatorilor din jud. Salaj, fiind folosite, potrivit aceleasi adrese a Consiliului Popular al Judetului Salaj, conform destinatiei acestora pana in anul 1960 cand au fost desfiintate sindicatele, iar imobilele preluate apoi de Intreprinderea Balneara Cluj si, ulterior, in anul 1968, a trecut in administrarea Intreprinderii Judetene de Gospodarie Comunala si Locativa Zalau.
Prin sentinta civila nr. 1564/23.04.2003, pronuntata in dosar nr. 1780/2003 al Judecatoriei Zalau, s-a recunoscut reclamantei calitatea de unica succesoare in drepturi a Sindicatului Invatatorilor din jud. Salaj. Potrivit mentiunilor din cartea funciara, Sindicatul Invatatorilor din jud. Salaj a fost succesor in drepturi a Asociatiei Invatatorilor din Romania - jud. Salaj proprietara imobilului-teren, dobandit prin cumparare de la Primaria Zalau, la data de 28.01.1939.
Prin hotararea nr. 348/07.09.2007 a Comisiei Locale de fond funciar Zalau s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea reclamantei Liga Sindicatelor din Invatamantul Salaj, asupra ternului in suprafata de 28.775 mp., inscris in C.F. nr. 2806 Zalau, nr. top 2925/1/b.
In atari conditii calitatea de proprietar al reclamantei este pe deplin dovedita si nici paratii nu au contestat aceasta calitate a reclamantei asupra constructiei.
Pe de alta parte, paratii nu au adus nicio dovada in ceea ce priveste dreptul lor de proprietate asupra imobilului pentru o eventuala comparare a titlurilor de proprietate .
Invocarea faptului ca nu s-a constatat ca parata, respectiv ministerul, in calitate de ordonator principal de credite, a facut investitii la acel activ din bani publici alocati de la bugetul de stat nu poate fi luata in considerare in conditiile in care nu a formulat o cerere in acest sens, negasindu-si temei nici sustinerea ca trebuia sa se stabileasca valoare imobilului la data preluarii in domeniul public al statului.
Atata timp cat constructia de pe imobilul proprietatea reclamantei a fost edificata de Asociatia Invatatorilor din Romania - Sectia Salaj, a carei succesoare este Liga Sindicatelor din Invatamantul Salaj, in mod corect, in considerarea prevederilor art. 480 Cod civil, a admis prima instanta actiunea reclamantei, situatie in care apelul reclamantei a fost apreciat nefondat iar in baza art. 297 Cod procedura civila a fost respins.
In baza art. 274 Cod procedura civila, parata Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Salaj, a fost obligata la 1488 lei cheltuieli de judecata in recurs catre reclamanta.

Impotriva acestei decizii, a declarat in termen legal recurs parata DIRECTIA JUDETEANA PENTRU SPORT SI TINERET SALAJ, solicitand modificarea ei, in sensul admiterii apelului acestui parat, schimbarii sentintei apelate, cu consecinta respingerii actiunii.
In motivarea recursului ei, aceasta parata invedereaza ca imobilul in litigiu se afla in domeniul public al Statului Roman si doar in administrarea Ministerului Tineretului si Sportului in a carui subordine se afla parata recurenta, fiind inscris in inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului intocmit in baza HG nr. 1705/2006.

Reclamanta intimata, prin intampinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, pe motiv ca nu a fost indicat vreun motiv de nelegalitate din cele prev. de art. 304 alin. 1 pct. 1-9 Cod proc. civ.
Analizand recursul formulat prin prisma motivelor invocate, raportat la dispozitiile art. 304 pct. 9 Cod proc. civ., in care acestea pot fi incadrate, curtea apreciaza ca acesta nu este fondat, din considerente ce urmeaza a fi expuse.
Astfel, potrivit dispozitiilor art. 8 alin. 4 din Legea nr. 10/2001, ``regimul juridic al imobilelor care au apartinut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale``. Asadar, cu privire la imobilul despre care sustine reclamanta ca a fost proprietatea sa, nu exista vreo lege speciala de restituire, singura actiune ce poate fi exercitata pentru recunoasterea dreptului de proprietate fiind cea in revendicare de drept comun, fundamentata pe dispozitiile art. 480 C. civ., asa cum a retinut prima instanta.
Conform art. 6 alin. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, fac parte din domeniul public al statului doar imobilele intrate cu titlu valabil in patrimoniul acestuia, iar, potrivit alin. 2 al aceluiasi articol, cele preluate fara titlu valabil pot fi revendicate pe calea dreptului comun, in masura in care nu exista vreo lege speciala de reparatie, valabilitatea titlului urmand sa fie constatata de instanta de judecata, conform alin. 3 al aceluiasi articol .
Asadar, chiar daca bunul ar figura in inventarul domeniului public al statului, actiunea ar fi admisibila in masura in care s-ar analiza valabilitatea titlului de preluare si s-ar constata de catre instanta nulitatea acestuia.
Reclamanta a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului cu titlu de reconstituire in baza legilor fondului funciar, titlu ce nu a fost contestat si a dovedit edificarea constructiei existente pe teren din fonduri proprii, preluarea de catre stat fiind facuta fara titlu valabil, prin desfiintarea abuziva a sindicatului.
Instanta de recurs a dispus verificarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului doar pentru a stabili daca parata recurenta are calitate procesuala pasiva sau detine bunul pentru altul, fiind doar titularul unui drept de administrare si impunandu-se introducerea in cauza a titularului dreptului.
Parata, insa, nu a facut dovada imprejurarii ca imobilul in litigiu s-ar afla in inventarul bunurilor din domeniul public al statului, aprobat prin hotarare de guvern, iar guvernul emitent al actului nu a raspuns adresei instantei, indicandu-i sa interpeleze ministerele din subordinea sa, unul dintre acestea fiind cel in subordinea caruia se afla parata recurenta.
Intrucat, sub acest aspect, nu a fost completata probatiunea in recurs, starea de fapt stabilita de instantele de fond va fi avuta in vedere si de instanta de recurs, in sensul ca reclamanta este proprietara constructiei, iar parata este un simplu posesor, actiunea in revendicare impotriva acesteia fiind, asadar, admisibila.
In temeiul art. 312 alin. 1 Cod proc. civ., din considerentele aratate, curtea va respinge recursul paratei ca nefondat.
Fiind in culpa procesuala, in temeiul art. 316 raportat la art. 298 si 274 alin. 1 Cod proc. civ., parata recurenta va fi obligata sa-i plateasca reclamantei intimate cheltuieli de judecata in recurs in suma de 1736 lei, reprezentand onorariu avocatial dovedit cu factura si ordinul de plata de la filele 25 si 26.