din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3514 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit ca efect al esalonarii titlurilor executorii impune si acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale

Principiul repararii integrale a prejudiciului suferit ca efect al esalonarii titlurilor executorii impune si acordarea daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale

  Publicat: 22 Jan 2019       2686 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 1142 din 26 septembrie 2016, pronuntata de Tribunalul S__ in dosarul nr. x, s-a luat act de renuntarea reclamantei la judecarea cauzei in contradictoriu cu paratii C_ L__ AL ORA?ULUI S_ S_ si P__ ORASULUI S_ S_.

Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act adoptat de organele de stat,
Impozitele pe venit sunt acele impozite la care platitorul (una si acceesi persoana cu suportatorul) sunt persoana fizica sau juridica care realizeaza venit.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organizatie a lucratorilor a carui scop este protejarea drepturilor acestora.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Totalitatea regulilor obligatorii privind executarea hotararilor.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
IPC - Masura a variatiei preturilor calculata de Institutul National de Statistica prin compararea preturilor cu amanuntul ale unui cos de bunuri si servicii reprezentative pentru consumul populatiei.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
IPC - Masura a variatiei preturilor calculata de Institutul National de Statistica prin compararea preturilor cu amanuntul ale unui cos de bunuri si servicii reprezentative pentru consumul populatiei.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
(cautiune). Contract prin care o persoana (fidejusor) se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia debitorului pentru care garanteaza, in caz ca acesta nu o executa
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Expresie latina folosita pentru a desemna partea din prejudiciul care consta in castigul sau beneficiul legitim nerealizat de catre o persoana ca urmare a neexecutarii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Despagubiri stabilite in sarcina partii contractante pentru intarzierea executarii obligatiilor asumate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Cauza de inlaturare a executarii sanctiunii, daca a trecut un anumit termen de la data ramanerii definitive a hotararii ori actului prin care a fost pronuntata sau stabilita.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

A fost respinsa ca neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocate de catre paratii I__ scolar AL JudetulUI S__ si C_ Judetean S__.

A fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului M_ Finantelor P_, exceptie invocata de acest parat, si in consecinta respinge actiunea reclamantilor in contradictoriu cu paratul M_ Finantelor P_, ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

A fost admisa actiunea precizata formulata de L_ S_ D__ INVATAMANT pentru si in numele reclamantilor, membrii de sindicat: F_ M_ A_, I__ N_, T__ V_, C_ L_, GHIURCUTA M_, C_ E__, P__ L__, B_ M__, S__ L__ si L__ G_, in contradictoriu cu paratii C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE , I__ scolar Judetean S__ S__ si C_ Judetean S__ .

A fost obligat paratul C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, in calitate de angajator, sa calculeze si sa plateasca reclamantilor dobanda penalizatoare pentru plata cu intarziere a obligatiilor de plata stabilite prin sentinta civila nr. 1021/15.03.2010 pronuntata in dosarul nr. x si decizia civila nr. 3234/R/2010 a Curtii de Apel Cluj, calculata pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii prezentei actiuni, respectiv incepand cu data de 18.03.2013 si in continuare pana la data platii efective.

Au fost obligati paratii I__ scolar AL JudetulUI S__, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE si C_ Judetean S__ sa aloce fondurile necesare Platii sumelor de bani, obiect al prezentei cauze .

Au fost obligati paratii in solidar la plata catre reclamanta a sumei de 84 lei, reprezentand cheltuieli de judecata .

Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut urmatoarele:

Avand in vedere modificare de actiune formulata in termen, instanta, in baza art.406 C.proc.civ. va lua act de renuntarea la judecata fata de paratii C_ L__ al orasului simleu S_, P__ orasului simleu S_ - institutia P_.

Pronuntandu-se cu prioritate asupra exceptiilor invocate in cauza, potrivit prevederilor art. art.248 C.pr.civ, instanta va respinge ca neintemeiate exceptiile lipsei calitatii procesual pasive invocate de catre paratii C_ Judetean S__ si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului, avand in vedere urmatoarele considerente:

Prin hotararile judecatoresti mentionate in actiunea introductiva s-a dispus obligarea paratilor C_ Judetean S__ si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului sa asigure finantarea pentru plata drepturilor banesti stabilite in favoarea reclamantilor. Ca atare, avand in vedere obiectul prezentei cauze, plata dobanzilor legale calculate asupra sumelor stabilite prin titlurile executorii invocate, paratii au de asemenea calitate procesual pasiva, dobanzile fiind accesorii ale creantelor a caror plata au fost obligati sa o asigure prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

Instanta a mai subliniat si faptul ca potrivit art.103 alin.1 din Legea 1/2011 Legea educatiei nationale: M_ educatiei, C_, Tineretului si Sportului are drept de initiativa in domeniile politicii financiare si resurselor umane din domeniul educatiei si colaboreaza cu alte ministere, cu autoritati locale, structuri asociative reprezentative ale autoritatilor administratiei publice locale, cu asociatii reprezentative ale parintilor, asociatii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum si cu sindicatele reprezentative.

Potrivit art.103 alin.2 din Legea 1/2011 Legea educatiei nationale: Consiliile locale si consiliul Judetean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti pot contribui din bugetele proprii la finantarea de baza si complementara a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat .

Astfel C_ Judetean S__ si Ministerului educatiei, C_, Tineretului si Sportului au atributii legale in asigurarea unei finantari corespunzatoare in vederea Platii drepturilor banesti stabilite in favoarea reclamantilor.

Apararile formulate de catre parat in privinta legitimitatii sale procesuale sunt neintemeiate deoarece in prezenta cauza reclamantii sunt angajati ai Centrului scolar pentru educatie simleu S_ iar relevanta in solutionare exceptiei invocata de catre parat in acest caz o au prevederile Ordinului nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat si ale Regulamentului Cadru din 7 octombrie 2011 privind organizarea si functionare centrelor scolare pentru educatie incluziva, publicat in Monitorul Oficial nr.759 din 27 octombrie 2011.

Astfel, aceste acte normative speciale, care vin sa completeze prevederile Legii 1/2011, act normativ cu caracter general in raport de primele prevad expres in art.34 din Regulamentului Cadru din 7 octombrie 2011 privind organizarea si functionare centrelor scolare pentru educatie incluziva, publicat in Monitorul Oficial nr.759 din 27 octombrie 2011 prevede faptul ca: finantarea activitatii centrului scolar pentru educatie incluziva se asigura de la bugetul consiliului Judetean, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene, in baza prevederilor art.99 alin.5 si art.110 alin.3 din Legea 1/2011.

La randul sa art.110 alin.3 din Legea 1/2011 prevede expres: finantarea unitatilor de invatamant special, a claselor de invatamant special, a elevilor din invatamantul special, a liceelor speciale si a CJRAE/CMBRAE se asigura din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.

De asemenea, potrivit art.102 din Ordinul nr.5573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a invatamantului special si special integrat: finantarea invatamantului special si special integrat se asigura de la consiliile judetene.

Calitatea procesual pasiva a paratului I__ scolar Judetean S__ este justificata in cauza raportat la faptul ca in temeiul aceluiasi context legislativ, acesta a avut calitate procesuala pasiva in procesele in cadrul carora s-au acordat drepturile salariale aferente carora, se solicita in prezentul dosar dobanda legala.

Este adevarat ca I__ scolar Judetean nu are calitatea de angajator, intre acesta si cadrele didactice nu se nasc raporturi de munca, ele iau fiinta intre directorul unitatii de invatamant si cadrele didactice, cu toate acestea I__ scolar Judetean nu este lipsit in totalitate de atributii in ceea ce priveste indeplinirea obligatiei de a aloca sumele necesare privind plata drepturilor salariale. Astfel, potrivit art. 40 alin. 1 din HG nr. 2192/2004 de aprobare a Normelor metodologice privind finantarea si administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, ``dupa aprobarea legii bugetului de stat, consiliul Judetean si C_ General al Municipiului Bucuresti, prin hotarare si cu asistenta tehnica a directiei generale a Finantelor publice si a inspectoratului scolar, vor repartiza unitatilor administrativ-teritoriale sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si, dupa caz, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozitia acestora``. Totodata, potrivit art. 45 alin. 4 din actul normativ mentionat anterior ``inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, prin compartimentele de contabilitate si informatizare, centralizeaza situatiile privind executia bugetara pe unitati de invatamant prevazute in anexele nr. 3 si 4 si le transmit Consiliului national pentru finantarea invatamantului Preuniversitar si comisiilor judetene de finantare a invatamantului.

Instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului M_ Finantelor P_ avand in vedere Decizia nr. 10/19.09.2011 pronuntata de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul legii prin care a statuat cu caracter obligatoriu ca in aplicarea dispozitiilor art. 72 din Codul de procedura civila raportat la art. 19 din legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1-4 din Ordonanta Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, stabilite prin titluri executorii , cu modificarile si completarile ulterioare, cererea de chemare in garantie a Ministerului Finantelor P_ formulata de catre institutiile publice angajatoare sau ordonatorii de credite cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar ori la ajutorul financiar prevazut in favoarea cadrelor didactice titulare si/sau suplinitoare calificate din invatamantul preuniversitar de Legea nr.315/2006 privind stimularea achizitionarii de carti sau de programe educationale pe suport electronic, necesare imbunatatirii calitatii activitatii didactice in invatamantul preuniversitar nu indeplineste cerintele prevazute de textul de lege.

Inainte de abordarea fondului prezentei cauze, tribunalul a precizat ca in speta nu se pune problema prescriptiei extinctive, intrucat in actiunea lor, reclamantii au solicitat dobanda legala numai pentru ultimii trei ani anteriori introducerii actiunii, respectiv in cadrul termenului legal de prescriptie .

Cu privire la fondul cauzei instanta a constatat urmatoarele:

Instanta a retinut ca starea de fapt nu a fost contestata in prezenta cauza si se verifica intru totul prin inscrisurile depuse la dosar in sensul ca prin sentintele civile mentionate in actiunea reclamantului s-a dispus obligarea unitatii de invatamant parate la plata in favoarea membrilor de sindicat in numele carora a fost formulata actiunea a unor drepturi salariale restante. Aceste drepturi salariale au facut obiectul esalonarii dispuse prin OUG nr. 71/2009.

Prin decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in cadrul solutionarii unui recurs in interesul legii, obligatorie pentru instantele de judecata in temeiul art. 517 alin. 4 din Codul de procedura civila s-a statuat faptul ca: In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011.

In cuprinsul motivarii Inalta Curte a precizat si faptul ca actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie reprezinta doar o reparatie partiala pentru prejudiciul produs prin intarziere si in consecinta nu exclude acordarea dobanzii legale. Nu se poate, prin urmare considera ca prejudiciul este reparat prin actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie.


C_ legislativ care reglementeaza in prezent dobanda legala este Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar iar potrivit art 2 al acestui act normativ: In cazul in care, potrivit dispozitiilor legale sau prevederilor contractuale, obligatia este purtatoare de dobanzi remuneratorii si/sau penalizatoare, dupa caz, si in absenta stipulatiei exprese a nivelului acestora de catre parti, se va plati dobanda legala aferenta fiecareia dintre acestea.

Potrivit art.1 alin.3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011: Dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta este denumita dobanda penalizatoare.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai statuat prin Decizia 21 din 22/06.2015, pronuntata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. 3 din Codul de procedura civila, faptul ca: In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1523 alin. 2 lit. d din Codul civil raportat la art. 166 alin. 1 si 4 din Codul Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (art. 161 alin. 1 si 4 din Codul Muncii in forma anterioara republicarii) si art. 1088 Cod civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare si art. 1535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii.

Prin urmare, creditorii reclamanti sunt indreptatiti la daune-interese sub forma dobanzii legale penalizatoare pentru o perioada de trei ani anteriori introducerii cererii de plata a dobanzii, si in continuare pana la data Platii efective, dobanzi al caror cuantum va fi stabilit si in functie de Platile esalonate efectuate in executarea creantelor din titlurile executorii.

P_ toate aceste considerente, instanta a admis actiunea Asa cum a fost formulata si precizata de L_ S_ D__ invatamant pentru si in numele reclamantilor, membrii de sindicat F_ M_ A_, I__ N_, T__ V_, C_ L_, GHIURCUTA M_, C_ E__, P__ L__, B_ M__, S__ L__ si L__ G_, in contradictoriu cu paratii C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII, I__ scolar Judetean S__ si C_ Judetean S__.

A fost obligat paratul C_ scolar P_ educatie INCLUZIVA S_ S_, in calitate de angajator, sa calculeze si sa plateasca reclamantilor dobanda penalizatoare pentru plata cu intarziere a obligatiilor de plata stabilite prin sentinta civila nr. 1021/15.03.2010 pronuntata in dosarul nr. x si decizia civila nr. 3234/R/2010 a Curtii de Apel Cluj, calculata pentru termenul de 3 ani anteriori introducerii prezentei actiuni, respectiv incepand cu data de 18.03.2013 si in continuare pana la data Platii efective.

De asemenea, pentru motivele mai sus aratate, instanta a obligat paratii I__ scolar AL JudetulUI SALAJJ, M_ EDUCATIEI NATIONALE SI CERCETARII STIINTIFICE si C_ Judetean S__ sa aloce fondurile necesare Platii sumelor de bani, obiect al prezentei cauze .

In baza art. 453 si art.455 C.proc.civ. instanta a obligat paratii impotriva carora a fost admisa actiunea, conform dispozitivului hotararii, in solidar, la plata catre reclamanta a sumei de 84 lei, reprezentand cheltuieli de judecata, respectiv onorariu avocatial, conform facturii depuse la dosar.

Impotriva acestei hotarari, paratii I__ scolar Judetean S__, C_ Judetean S__ si M_ educatiei nationale si C_ stiintifice au declarat apel.

Prin apelul declarat de paratul I__ scolar AL JudetulUI S__, s-a solicitat modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii reclamantilor pentru lipsa calitatii procesuale pasive a sa.

In motivare s-a aratat ca hotararea primei instante este nelegala avand in vedere ca in raport cu reclamantii apelantul parat nu are calitatea de angajator si nici de ordonator principal de credite.

Conform art. 104 alin.2 din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare finantarea unitatilor de invatamant se realizeaza prin bugetele locale si nu prin bugetul inspectoratelor scolare.

Prin apelul declarat de paratul C_ Judetean S__ s-a solicitat schimbarea sentintei atacate, in sensul constatarii, in principal, a lipsei calitatii procesuale pasive a sa, iar in subsidiar respingerea actiunii ca fiind nefondata.

In motivare s-a aratat ca desi sunt pertinente observatiile instantei de fond potrivit carora, in concordanta cu prevederile art. 103 alin. 1 din Legea educatiei nr. 1/2011, perspectiva avuta in vedere este una incompleta, intrucat C_ local, iar nu C_ Judetean, aproba bugetului local si in consecinta repartizeaza fondurilor necesare pentru functionarea unitatilor de invatamant preuniversitar.

Apelantul a prezentat o serie de argumente extrase din jurisprudenta Curtii de Apel Cluj care, confirma ipoteza ca in prezenta cauza C_ Judetean S__ nu are calitate procesuala pasiva.

Asadar, Curtea de Apel Cluj, in spete similare, referitor la interpretarea art. 103 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, text de lege invocat de instanta de fond in sustinerea respingerii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean S__, a constatat, in esenta, urmatoarele: ,,Potrivit art.103 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 consiliile judetene pot finanta, prin hotarari proprii, unitatile de invatamant preuniversitare, insa, astfel cum se poate observa chiar din formularea acestei dispozitii legale, nu este obligatorie contributia consiliilor judetene. Prin urmare, se retine ca in mod eronat prima instanta a solutionat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean S__ in cauza, apelul formulat de catre acesta fiind astfel fondat``.

In acest context, apelantul apreciind ca se impune a se retine ca fiind intemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean S__, cu consecinta respingerii actiunii ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Pe fondul cauzei, apelantul a solicitat respingerea actiunii ca nefondata intrucat de la data de 12.12.2011, respectiv data intrarii in vigoare a Legii nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2011, s-a realizat si se va realiza conform urmatoarei proceduri:

a) in anul 2012 se plateste 5% din valoarea titlului executoriu;

b) in anul 2013 se plateste 1 0% din valoarea titlului executoriu;

c) in anul 2014 se plateste 25% din valoarea titlului executoriu; d) in anul 2015 se plate?te 25% din valoarea titlului executoriu; e) in anul 2016 se plate?te 35% din valoarea titlului executoriu.

Reglementarile mentionate mai sus au fost mentinute si prin Legea bugetului de stat pe anul 2012, nr. 293/201 1, care la art. 43, alin. (1) dispune urmatoarele: ,,in anul 2012, plata titlurilor executorii se efectueaza in cuantumul prevazut pentru acest an prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/201 1, din sumele aprobate la titlul ``Cheltuieli de personal``, in mod esalonat in transe trimestriale egale``, cat si prin Legea bugetului de stat pe anul 201 3, nr. 5/2013, care la art. 52, alin. (1), stipuleaza acelasi lucru.

Potrivit art. 43 alin. (l) din Legea nr. 356/2013 ``In anul 2014, plata titlurilor executorii se efectueaza in cuantumul prevazut pentru acest an prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011, Ordonanta Guvernului nr. 17/2012, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2013, precum si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 92/2012, din sumele aprobate la titlul ``Cheltuieli de personal``, in mod esalonat in transe trimestriale egale``.

In actele normative mai sus mentionate se precizeaza expres ca orice procedura de executare silita se suspenda de drept . Sumele prevazute la alin. (1) din O.U.G. nr. 71/2009 actualizandu-se cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul national de S_.

Astfel, putandu-se constata ca o parte din suma stabilita de catre instanta de judecata prin hotarare a fost platita reclamantilor-creditori, iar pentru perioadele ramase creantele nu sunt exigibile, fiind afectate de termene suspensive, stabilite in favoarea debitorului pe cale legala. Ca efect al termenelor legale suspensive, stabilite pe cale legala in favoarea debitorilor, creditorii nu pot solicita executarea obligatiilor stabilite prin hotarari judecatoresti in intervalul acestor termene, astfel incat pentru aceste perioade de timp nu se justifica acordarea dobanzii penalizatoare.

Art. 1535 alin. (1) Cod civil stabileste conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se putea pretinde daune-interese moratorii. Astfel, creditorul trebuie sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitorului, care insa nu a fost platita de catre acesta din urma la termenul de scadenta. In conditiile in care creanta pentru care se solicita acordarea daunelor-interese moratorii intra sub incidenta prevederilor legale ale O.U.G. nr. 71/2009 modificata si completata, apreciind ca nu sunt indeplinite aceste conditii, creanta nefiind ajunsa la scadenta decat in parte, in limita transelor anuale, care de altfel au si fost platite reclamantilor.

In drept, au fost invocate dispozitiile din Codul de procedura civila, Legea educatiei nationale nr. 1/2011, O.U.G. nr. 71/2009 modificata si completata, precum si restul actelor normative la care am facut referire in cuprinsul prezentei cereri de apel.

Prin apelul declarat de paratul M_ educatieI nationalE si C_ STIINTIFICE Bucuresti s-a solicitat schimbarea sentintei atacate, in sensul respingerea actiunii.

In motivarea apelului, s-a aratat ca pentru a fi platite drepturile salariale, I__ scolar Judetean S__ in calitate de angajator al reclamantilor, trebuia sa calculeze diferentele de drepturi salariale rezultate din neaplicarea Legii nr. 221/2008, pentru aprobarea O.G. nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008, pentru perioada in care reclamantii au fost angajatii unitatii scolare parate, in intervalul cuprins intre 01.01.x11, Asa cum s-a stabilit prin sentintele mai sus mentionate, si sa comunice necesarul la M_ educatiei (ordonatorul principal) si mai apoi sa le plateasca esalonat, conform prevederilor legale in vigoare.

Acordarea dobanzii legale se impune pentru neplata la scadenta a sumei datorate, creditorul fiind privat de folosirea sumei de bani cuprinsa intre data scadentei si data Platii efective.

Ori, esalonarea la plata a drepturilor salariale stabilite prin hotarari judecatoresti s-a facut in conformitate cu prevederile legale invocate mai sus si nu ne poate fi imputata, noi respectand intru totul prevederile legale in vigoare.

Astfel, prin O.U.G. nr. 71/2009 nu s-a negat existenta si intinderea drepturilor constatate prin hotarari judecatoresti si nu s-a refuzat punerea acestora in executare ci s-a stabilit o modalitate de executare esalonata a obligatiilor de plata . esalonarea Platii instituita prin O.U.G. nr.71/2009 nu este o cauza de exonerarea a raspunderii ci o modalitate de reparare a prejudiciului determinat de executarea cu intarziere a creantei.

Instanta de fond nu a avut in vedere faptul ca reclamantilor li s-a platit esalonat drepturile salariale acordate prin hotarari judecatoresti.

Reclamantii, in cererea de chemare in judecata, fac trimitere la Decizia nr. 2/17.02.2014, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii.

In mod gresit, Tribunalul S__, ca instanta de fond a retinut ca situatia din cauza este similara celei ce facut obiectul recursului in interesul legii solutionat prin Decizia nr. 2/17.02.2014, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Potrivit prevederilor art. 517, alin.( 2) din Noul Cod de Procedura Civila, ``Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese``.

Totodata, conform art. 517, alin. (4) din N.C.P.C.: ``Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I``.

Raportat la cele mentionate mai sus, concluzioneaza ca Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe care o invoca reclamanta, produce efecte numai pentru viitor si se aplica doar proceselor pornite dupa publicarea acesteia.

In drept, a invocat prevederile art. 466-482 Cod procedura civila.

Reclamantul L_ S_ din invatamantul S__ a depus intampinare prin care a solicitat respingerea apelurilor ca nefondate si obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata .

Examinand hotararea in raport de motivele invocate, Curtea de Apel retine urmatoarele:

Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor apelanti C_ Judetean S__ si I__ scolar Judetean S__ a fost corect respinsa de catre prima instanta intrucat acestia au avut calitate procesuala pasiva si in cauza ce a facut obiectul dosarului x, in care s-au pronuntat titlurile executorii pentru a caror neexecutare s-au solicitat in prezenta cauza dobanzi legale (respectiv sentinta civila nr. 1021/2010 a Tribunalului S__ si decizia civila nr. 3234/R/2010 a Curtii de Apel Cluj), astfel incat exista identitate intre parati si persoanele obligate in raportul juridic dedus judecatii, conform art. 36 NCPC.

De asemenea, nu are relevanta faptul ca paratii C_ Judetean S__ si I__ scolar Judetean S__ nu sunt angajatorii cadrelor didactice reprezentate de intimatul-reclamant, intrucat, in exercitarea atributiilor prevazute expres de art. 103 alin. 2 si art. 104 alin. 5 din Legea 1/2011, prin hotararea primei instante, apelantii a fost obligat la asigurarea fondurilor necesare Platii drepturilor de natura salariala la care a fost obligat angajatorul.

Or, in masura in care acest parati au avut calitate procesuala pasiva pentru asigurarea diferentelor salariale din titlurile executorii aferent carora se solicita dobanzi in prezentul litigiu - evident, conform atributiilor legale pe care le au in legatura cu salarizarea cadrelor didactice - in aceeasi masura este tinut si la plata despagubirilor rezultate din neachitarea acestor diferente la data scadentei.

De altfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie chiar arata, printre altele, prin hotararea prealabila pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 21/2015, ca ``dobanzile nu pot fi considerate o pretentie noua, absolut independenta de litigiul anterior``, fapt ce indrituieste a se aplica aceleasi considerente fata de apelant ca si in hotararile initiale, aferent executarii carora trebuie calculate si platite dobanzile cerute in prezentul litigiu.

Raportat la motivele de apel dezvoltate prin apelurile declarate de paratii C_ Judetean S__ si M_ educatiei nationale si C_ stiintifice cu privire la fondul cauzei, se retine de catre instanta de apel ca prin hotararile judecatoresti irevocabile, mentionate in dispozitivul sentintei apelate, paratii au fost obligati sa plateasca reclamantilor, care fac parte din categoria personalului bugetar din invatamant, sume de bani cu titlul de diferente de drepturi salariale, care au fost actualizate cu rata inflatiei.

Prin prezentul demers judiciar s-a solicitat ca paratii sa fie obligati sa plateasca si daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale, reprezentand prejudiciul suferit prin executarea cu intarziere a obligatiei de plata instituita prin titlurile executorii, invocandu-se ca temei de drept dispozitiile O.G. nr. 9/2000 si ale O.G. nr. 13/2011.

Pornind de la datele concrete ale acestei spete, Curtea apreciaza ca in acest caz este admisibil cumulul dobanzii legale cu actualizarea acelorasi sume cu indicele de inflatie, deoarece cele doua masuri au natura juridica diferita si, in acest fel, nu se ajunge la o dubla reparare a prejudiciului, ci, dimpotriva, se asigura repararea integrala a prejudiciului.

Astfel, prin O.U.G. nr. 71/2009 a fost stabilita o modalitate de executare esalonata a hotararilor judecatoresti avand ca obiect acordarea unor drepturi de natura salariala stabilite in favoarea personalului din sectorul bugetar, stabilindu-se la art. 1 alin. 3 ca sumele platite se vor actualiza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul national de S_, admitandu-se astfel de catre legiuitor ca esalonarea platii produce un prejudiciu ce trebuie acoperit.

In acelasi timp, se impun a fi avute in vedere si dispozitiile cuprinse in vechiul Cod Civil potrivit carora: debitorul este osandit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecutarea obligatiei, sau pentru intarzierea executarii, cu toate ca nu este rea-credinta din parte-i, afara numai daca nu va justifica ca neexecutarea provine din o cauza straina, care nu-i poate fi imputata (art. 1082), precum si cele conform carora: la obligatiile care au de obiect o suma oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decat dobanda legala, afara de regulile speciale in materie de comert, de fidejusiune si societate (art. 1088).

In acelasi sens, art. 1.531 din Noul Cod Civil stabileste la alin. 1 ca creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii, precum si faptul ca prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit, iar la art. 1535 se prevede ca in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.

Asadar, in situatia executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, daunele-interese sub forma dobanzii legale se datoreaza in virtutea legii, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit.

Fata de aceste dispozitii legale mai sus amintite, este evident ca primeaza principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atat pierderea efectiv suferita de creditor - damnum emergens, cat si beneficiul de care acesta este lipsit - lucrum cessans.

Prin dispozitiile art. 1 alin. 3 din O.U.G. nr. 71/2009 a fost instituit un prim element de reparare a integrala a prejudiciului, constand in actualizarea sumelor stabilite prin titlul executoriu cu indicele preturilor de consum, insa principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de reclamant, ca efect al executarii esalonate a titlurilor executorii, impune si remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit, respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobanzii legale.

In acest sens, prin decizia nr. 2/2014 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea unui recurs in interesul legii s-a statuat ca: ``In aplicarea dispozitiilor art. 1082 si 1088 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare, pot fi acordate daune-interese moratorii sub forma dobanzii legale pentru plata esalonata a sumelor prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar in conditiile art. 1 si 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificari prin Legea nr. 230/2011``.

In conditiile in care potrivit dispozitiilor art. 517 alin. 4 din C.proc.civ. dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante este evident ca nu pot fi primite criticile din apelul paratului ce vizeaza indreptatirea reclamantilor de a beneficia de daune moratorii sub forma dobanzii legale pentru sumele datorate cu titlu de drepturi salariale in baza titlurilor executori a caror executare a fost esalonata.

Prin decizia nr. 21 din 22 iunie 2015 data de Inalta Curtea de Casatie si Justitie ca urmare a unei sesizari formulate in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, publicata in Monitorul Oficial nr. 743 din 5 octombrie 2015, s-a stabilit ca: ``In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1079 alin. 2 pct. 3 din Codul civil de la 1864 si art. 1.523 alin. (2) lit. d) din Codul civil raportat la art. 166 alin. (1) si (4) din Codul muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare [art. 161 alin. (1) si (4) din Codul muncii in forma anterioara republicarii] si art. 1088 din Codul civil de la 1864, art. 2 din O.G. nr. 9/2000, aprobata prin Legea nr. 356/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 2 din O.G. nr. 13/2011, aprobata prin Legea nr. 43/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 1.535 din Codul civil, dobanzile penalizatoare datorate de stat pentru executarea cu intarziere a obligatiilor de plata pot fi solicitate pentru termenul de 3 ani anterior datei introducerii actiunii``.

In considerentele acestei decizii, Inalta Curte de Casatie si Justitie a concluzionat retinand ca: ``(aa��A�) In aceste conditii, cererea de chemare in judecata marcheaza momentul la care instanta de judecata se raporteaza pentru a aprecia daca scadenta transelor platite pentru care se calculeaza distinct dobanzi penalizatoare se inscrie in termenul de prescriptie de trei ani anteriori acestei date, dobanzile putand fi solicitate pentru perioada pentru care nu s-a implinit prescriptia .

Pentru suma ramasa restanta dupa plata partiala, dobanzile penalizatoare curg in continuare si pot fi acordate pe trei ani anteriori datei introducerii actiunii.

P_ transele din debitul principal ce au fost achitate cu mai mult de trei ani anteriori introducerii actiunii ce pretinde plata acestora, dobanzile s-au prescris si nu mai pot fi solicitate (aa��A�)``.

In raport de aceste dezlegari si statuari obligatorii, ca si de cele facute prin decizia in interesul legii nr. 2/2014, citate mai sus, considerentele fiind in mod evident in sensul existentei unei obligatii legale de plata a acestor dobanzi, iar nu a unei faculta?i din partea ordonatorilor de credite, se constata a fi nefondate criticile apelantului formulate sub aspectul realizarii unei duble reparatii a prejudiciului reclamat; al inexistentei situatiei unor creante ajunse la scadenta si neplatite; al inexigibilita?ii creantelor pentru care se solicita dobanzi; al lipsei caracterului nejustificat al intarzierii in plata acestor drepturi; al existentei unor impedimente ce sin de disciplina bugetara ce justifica neplata la termen a creantelor pentru care s-au acordat dobanzile ce fac obiectul actiunii; al neindeplinirii conditiilor legale privind acordarea dobanzii.

Curtea noteaza ca sunt obligatorii pentru instante dezlegarile date de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin recursuri in interesul legii si prin hotararile prealabile pronuntate pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, conform prevederilor art. 517 alin. 4 si art. 521 alin. 3 Noul Cod de Procedura Civila, solutii pronuntate avand for?a juridica similara actelor normative pentru instante, fiind relevante considerentele ce au stat la baza pronuntarii acestor decizii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, instanta de apel facand trimitere la acestea, fara a fi necesara redarea lor in considerentele prezentei decizii, din moment ce sunt publicate in Monitorul Oficial si prezumate a fi cunoscute de catre fiecare.

Avand in vedere aceste considerente, Curtea in temeiul dispozitiilor art. 480 alin. 1 NCPC va respinge ca nefondate apelurile declarate de paratii I__ scolar Judetean S__, C_ Judetean S__ si M_ educatieI nationalE si C_ stiintifice.

In temeiul art. 453 alin. 1 NCPC, se vor obliga apelantii parati, aflati in culpa procesuala, sa plateasca intimatei reclamante, suma de 83,30 lei cheltuieli de judecata in apel, reprezentand contravaloarea onorariului de avocat (fila 69).

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarant de paratii I__ scolar Judetean S__, cu sediul in Z__, __, C_ Judetean S__, cu sediul in Z__, PIAsa 1 DECEMBRIE 1918, nr. 12, M_ educatieI nationalE si C_ stiintificE cu sediul in Bucuresti, Sector 1, __. 28-30, impotriva sentintei civile nr. 1142 din 26.09.2016 pronuntata de Tribunalul S__ in dosarul nr. x, pe care o pastreaza in tot.

Obliga pe apelanti sa plateasca intimatei L_ S_ D__ invatamant S__ cu sediul in Z__, P-?a Unirii, nr. 2, J__ S__, suma de 83,30 lei, cheltuieli de judecata in apel.

Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Cluj Sectia I Civila, Decizia civila nr. 132/A/2017, in sedinta publica din 31 ianuarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Dobanda penalizatoare 3 ani anteriori    Centru scolar educatie incluziva drepturi salariale    Actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflatie    Reparatie integrala prejudiciu    Consiliu local judetean calitate procesuala pasiva litigiu unitate invatamant scolara    Legea educatiei    Daune moratorii daune interese legale    Esalonare plata drepturi salariale dobanda legala
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe