1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate si ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, exceptie ridicata direct de Avocatul Poporului, in temeiul art. 146 lit. d) teza finala din Constitutie, si care constituie obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 2.954D/2017.2. La apelul nominal se prezinta, pentru Avocatul Poporului, doamna Emma Turtoi, sef Serviciu contencios constitutional si recurs in interesul legii, cu imputernicire depusa la dosar.3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantei Avocatului Poporului, care arata ca dispozitiile legale care inlatura cadrele militare in activitate de la beneficiul acordarii concediului pentru ingrijirea copilului cu handicap in varsta de pana la 18 ani sunt de natura sa aduca atingere prevederilor constitutionale referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor si la ocrotirea sanatatii. Argumentele invocate de Avocatul Poporului pornesc de la principiul prevalentei interesului superior al copilului cu handicap in varsta de pana la 18 ani in raport cu interesul public izvorat din statutul special generat de apartenenta la o anumita categorie socioprofesionala a parintelui asigurat. Diferenta de tratament juridic dintre categoriile de asigurati in sistemul public in recunoasterea si garantarea unor drepturi de asigurari sociale nu este justificata in mod obiectiv si rezonabil, fiind, prin urmare, incalcat principiul egalitatii in drepturi . Avocatul Poporului recunoaste ca exista si trebuie sa existe o diferenta intre cadrele militare si alte categorii de personal, sub aspectul conditiilor de incadrare, al atributiilor, al incompatibilitatilor, al drepturilor si interdictiilor, insa aceasta diferenta de tratament nu trebuie sa se oglindeasca si in ceea ce priveste beneficiul unei forme de asigurare sociala, cu implicatii grave asupra sanatatii minorului cu handicap in varsta de pana la 18 ani. Considerentele avute in vedere de legiuitor nu sunt indeajuns de puternice pentru a justifica in mod obiectiv si rational instituirea unui tratament diferentiat intre cadrele militare, pe de o parte, si celelalte categorii de asigurati. In stabilirea concediului si a indemnizatiei aferente pentru ingrijirea copilului cu handicap de pana la 18 ani, legiuitorul a avut in vedere nevoia copilului de a primi ingrijiri medicale din partea parintilor. In concluzie, pentru argumentele expuse, solicita admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate. Astfel, aminteste cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 90 din 10 februarie 2005, in sensul ca, in calitate de asigurati, cadrele militare in activitate nu se deosebesc de celelalte categorii de asigurati, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferentiat, care ii priveaza pe acestia de beneficiul unei forme de asigurare sociala prevazute de lege pentru toate persoanele asigurate, apare ca fiind discriminatorie. Prin urmare, in calitate de asigurati, cadrele militare in activitate trebuie sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si ceilalti asigurati, iar tratamentul juridic diferentiat criticat pe calea exceptiei de neconstitutionalitate reprezinta o incalcare a art. 16 din Constitutie . Mai mult, apreciaza ca dispozitiile de lege criticate au in vedere si un drept al copilului, fiind o masura de protectie pentru minorul cu handicap, astfel ca art. 16 din Constitutie este incalcat si din aceasta perspectiva . Art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede interzicerea discriminarii. De asemenea, in Conventia pentru apararea drepturilor copilului, statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila, drept care nu poate fi asigurat prin interzicerea posibilitatii parintelui de a ingriji sanatatea copilului sau, din considerente ce tin de apartenenta la anumite categorii socioprofesionale.
C U R T E A, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
5. Prin Adresa nr. 18.490 din 18 decembrie 2017, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 12.569 din 21 decembrie 2017, in temeiul art. 146 lit. d) teza finala din Constitutie si al art. 32 din Legea nr. 47/1992, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate si ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate Avocatul Poporului sustine ca dispozitiile art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 si cele ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, prin care cadrelor militare in activitate li se limiteaza acordarea dreptului la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, motivat de statutul generat de situatia militara a parintelui, creeaza o diferenta de tratament juridic nejustificata obiectiv si rational in raport cu celelalte categorii socioprofesionale pentru care se acorda concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani. Astfel, sunt incalcate prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, care consacra egalitatea in drepturi a cetatenilor, precum si ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la interzicerea discriminarii.7. De asemenea, Avocatul Poporului sustine ca sunt incalcate si prevederile art. 47 alin. (2) din Constitutie, intrucat dreptul la concediu pentru ingrijirea copilului cu handicap reprezinta una dintre formele de asigurari sociale la care se refera textul constitutional mai sus amintit.8. Avocatul Poporului recunoaste ca, in raport cu alte categorii de salariati, cadrele militare in activitate se afla intr-o situatie diferita sub aspectul conditiilor de incadrare, al atributiilor, al drepturilor, al incompatibilitatilor si al interdictiilor. Cu toate acestea, in calitate de asigurati, cadrele militare in activitate nu se deosebesc de celelalte categorii de asigurati, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferentiat, care ii priveaza pe acestia de beneficiul unei forme de asigurare sociala prevazute de lege pentru toate persoanele asigurate, apare ca fiind discriminatorie.9. Totodata, considera ca, in cazul textelor de lege supuse controlului de constitutionalitate, considerentele avute in vedere de legiuitor nu pot fi apreciate ca fiind indeajuns de puternice pentru a justifica, in mod obiectiv si rational, instituirea unui tratament diferentiat pentru cadrele militare in activitate .10. Avocatul Poporului apreciaza ca, prin stabilirea concediului pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani si a indemnizatiei aferente, legiuitorul a avut in vedere protectia copilului, nevoia acestuia de a primi ingrijiri medicale din partea parintelui, indiferent de categoria socioprofesionala din care face parte .11. De asemenea, Avocatul Poporului considera ca prin dispozitiile de lege criticate este incalcat si principiul constitutional care consacra dreptul la ocrotirea sanatatii, intrucat prin privarea parintelui care este cadru militar activ de concediul pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani, si de indemnizatia aferenta se aduce o atingere grava interesului copilului, acela de a beneficia de ingrijiri medicale corespunzatoare. In acest sens mentioneaza ca, potrivit art. 6 din Conventia cu privire la drepturile copilului, statele parti recunosc dreptul la viata al fiecarui copil, iar acestea vor face tot ce le sta in putinta pentru a asigura supravietuirea si dezvoltarea copilului. Totodata, in conformitate cu art. 24 din aceeasi conventie, statele parti recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare. Astfel, vor depune eforturi pentru a garanta ca niciun copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii . In plus, potrivit art. 4 din aceeasi conventie, statele parti se angajeaza sa ia toate masurile legislative, administrative si de orice alta natura necesare in vederea punerii in aplicare a drepturilor recunoscute in conventie .12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) si art. 33 din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.13. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A, examinand actul de sesizare, raportul intocmit de judecatorul- raportor, sustinerile reprezentantei Avocatului Poporului, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
14. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 32 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.15. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.074 din 29 noiembrie 2005, aprobata prin Legea nr. 399/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 901 din 6 noiembrie 2006. Curtea observa ca Avocatul Poporului nu critica intregul continut al art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, ci doar ultima teza, respectiv sintagma "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special". Totodata, obiect al exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995. Textele de lege criticate au urmatorul continut:- Art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005:"Prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile si persoanelor care isi desfasoara activitatea in ministerele si institutiile din sectorul de aparare, ordine publica si securitate nationala, cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special.";- Art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995:"Cadrele militare in activitate, femei si barbati, au dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, in conditiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare."16. Avocatul Poporului considera ca aceste texte de lege sunt contrare prevederilor constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea in drepturi a cetatenilor si art. 34 privind ocrotirea sanatatii. De asemenea, invoca incalcarea prevederilor internationale ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind interzicerea discriminarii si ale art. 4, 6 si 24 din Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 314 din 13 iunie 2001.17. Examinand dispozitiile de lege criticate, Curtea retine ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 reglementeaza dreptul persoanelor asigurate la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Unul dintre drepturile de asigurari sociale consacrate de acest act normativ este concediul si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav, reglementat in art. 26-30 din capitolul V. Asa cum Curtea Constitutionala a retinut prin Decizia nr. 90 din 10 februarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2005, dispozitiile art. 47 alin. (2) teza intai din Constitutie consacra dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege, iar dreptul la concediu pentru ingrijirea copilului bolnav "reprezinta una dintre formele de asigurari sociale la care se refera textul constitutional mai sus amintit".18. Curtea observa, totodata, ca, desi dreptul la concediu si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav consacrat de art. 26 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 se acorda parintelui, ca urmare a indeplinirii conditiilor legale de stagiu de cotizare stabilite de art. 7 din acelasi act normativ, reglementarea vizeaza, in realitate, nevoile de ocrotire a sanatatii copilului, constituindu-se, prin urmare, si ca o expresie a prevederilor art. 34 din Constitutie .19. Din aceeasi perspectiva, reglementarea privind dreptul la concediu si indemnizatia pentru ingrijirea copilului bolnav reprezinta si o concretizare a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat ca parte la Conventia cu privire la drepturile copilului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, in care se consacra obligatia statelor parti de a lua "toate masurile legislative, administrative si de orice alta natura necesare in vederea punerii in aplicare a drepturilor recunoscute in prezenta conventie" (art. 4), precum si obligatia de a recunoaste "dreptul copilului de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate posibila si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare" (art. 24 paragraful 1).20. Cu toate acestea, avand in vedere statutele profesionale speciale carora se supun cadrele militare active, politistii si functionarii publici, in care sunt prevazute drepturi si obligatii specifice acestor categorii socioprofesionale, dispozitiile art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 stabilesc ca drepturile reglementate de acest act normativ nu se aplica acestora.21. Dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995, reglementand situatia cadrelor militare in activitate, prevad insa dreptul la concediu si indemnizatie pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 7 ani, in conditiile prevazute de dispozitiile legale in vigoare.22. Curtea constata ca dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 confirma faptul ca, din perspectiva obiectivului vizat de legiuitor, cadrele militare nu se deosebesc de celelalte categorii socioprofesionale care au calitatea de asigurati potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 sub aspectul dreptului de a beneficia de concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav, ratiunile ce tin de nevoia de ocrotire a sanatatii copilului regasindu-se in mod identic, indiferent de categoria socioprofesionala avuta in vedere. Cu toate acestea, drepturile acordate sunt limitate in comparatie cu cele prevazute pentru celelalte categorii de asigurati ce intra sub incidenta Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, rezultand astfel un tratament juridic diferentiat, fundamentat pe criterii ce tin de apartenenta la o anumita categorie socioprofesionala.23. In jurisprudenta sa, asa cum este Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Curtea Constitutionala a statuat ca "situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational".24. In acelasi sens este jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste criteriile de apreciere a respectarii art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prevederi care interzic discriminarea. Astfel, prin Hotararea din 4 noiembrie 2008, pronuntata in Cauza Carson si altii contra Regatului Unit, instanta europeana a retinut ca "articolul 14 ofera protectie impotriva oricaror discriminari in exercitiul drepturilor si libertatilor garantate de Conventie, dar orice diferenta de tratament nu semnifica, in mod automat, incalcarea sa. Pentru ca o asemenea incalcare sa se produca, trebuie stabilit ca persoane aflate in situatii analoage sau comparabile beneficiaza de un tratament preferential si ca distinctia nu isi gaseste nicio justificare obiectiva si rezonabila. [...] O distinctie de tratament privitoare la un drept prevazut de Conventie nu trebuie numai sa urmareasca un scop legitim, trebuie in acelasi timp sa existe un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul urmarit".25. Avand in vedere aceste repere, Curtea retine ca instituirea unui tratament juridic distinct pentru anumite categorii socioprofesionale, asa cum sunt si cadrele militare in activitate, este fundamentata pe un criteriu obiectiv, ce tine de specificul activitatii acestora, care justifica instituirea unor drepturi si obligatii specifice. In mod concret, in ceea ce priveste cadrele militare in activitate, se are in vedere faptul ca acestea sunt in serviciul natiunii, ocupand o functie militara menita sa asigure functionarea, perfectionarea si conducerea organismului militar in timp de pace si de razboi (art. 1 alin. 2, art. 4 alin. 1 si art. 5 alin. 1 din Legea nr. 80/1995. Prin urmare, "profesia de ofiter, maistru militar sau subofiter in activitate incumba indatoriri suplimentare, precum si interzicerea ori restrangerea exercitarii unor drepturi si libertati, potrivit legii" (art. 7 alin. 2 din Legea nr. 80/1995).26. Existenta unui regim juridic distinct pentru aceasta categorie socioprofesionala trebuie interpretata, prin urmare, atat in sensul instituirii unor interdictii ori restrangeri ale exercitiului unor drepturi permise altor categorii socioprofesionale - asa cum sunt interdictiile si incompatibilitatile reglementate de art. 28-31 din Legea nr. 80/1995 -, al stabilirii unor obligatii specifice - asa cum sunt cele prevazute de art. 8 din aceeasi lege -, cat si al prevederii unor drepturi menite sa compenseze toate aceste masuri restrictive, precum si riscurile carora se supun cadrele militare in activitatea desfasurata.27. Cu toate acestea, Curtea aminteste, in acord cu cele retinute mai sus, ca legiuitorul a apreciat ca, asemenea celorlalte categorii de asigurati, cadrele militare in activitate trebuie sa beneficieze de dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav. Ceea ce difera este perioada pentru care se acorda aceste drepturi .28. Referitor la aceasta diferenta de tratament juridic, Curtea retine ca dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea de catre copil a varstei de 18 ani, presupune perioade succesive de absenta a parintelui asigurat de la indeplinirea indatoririlor profesionale. Or, asa cum s-a aratat mai sus, cadrul militar activ se afla in serviciul natiunii, al interesului general, ceea ce implica acceptarea unor restrangeri ale drepturilor individuale, restrangeri acceptate odata cu alegerea carierei militare.29. Cu toate acestea, Curtea aminteste ca dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav vizeaza, totodata, ocrotirea sanatatii copilului. In masura in care restrangerea exercitiului unor drepturi ale cadrului militar poate fi privita ca fiind o consecinta a alegerii voluntare a carierei militare, nu aceeasi concluzie se poate desprinde si in ceea ce priveste afectarea sanatatii copilului cu handicap, imprejurare care, in cele mai multe cazuri, este imposibil de prevazut.30. Mai mult, Curtea apreciaza ca, daca in anumite situatii, interesul public al societatii poate prevala asupra drepturilor si intereselor particulare, un asemenea raport nu mai poate fi conceput atunci cand servirea interesului public are drept consecinta afectarea acelor drepturi care garanteaza insasi existenta biologica a individului, asa cum sunt dreptul la sanatate si dreptul la viata. In opinia Curtii, crearea conditiilor si incurajarea parintilor sa participe la ingrijirea sanatatii propriilor copii apare ca cea mai fireasca si logica masura, de vreme ce acestia sunt cei mai implicati din punct de vedere afectiv si cei mai capabili sa recepteze si sa vina in intampinarea nevoilor specifice ale copilului.31. In concluzie, avand in vedere atat reperele jurisprudentiale mai sus amintite, cat si cele constatate cu privire la tratamentul juridic diferit instituit pentru cadrele militare active prin textele de lege care constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, Curtea constata ca dispozitiile art. 61 teza finala din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005, respectiv sintagma "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special", si ale art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 sunt contrare atat art. 16 alin. (1), cat si celor ale art. 34 si art. 47 alin. (2) din Constitutie . De asemenea, Curtea apreciaza ca sunt incalcate si prevederile art. 20 din Constitutie prin raportare la dispozitiile art. 4 si 24 din Conventia cu privire la drepturile copilului si ale art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.32. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii D E C I D E:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului si constata ca art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare si sintagma "cu exceptia personalului militar in activitate, politistilor si functionarilor publici cu statut special" din art. 61 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate sunt neconstitutionale.Definitiva si general obligatorie.
Lamurirea dispozitivului hotararii judecatoresti. Limitele judecatii. Neclaritatea dispozitivului. Drepturi salariale. Notiunea de �spor�. Modalitatea de stabilire si de plata Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 442/24.06.2020
Functionari publici. Drepturi salariale functionari. Revocarea pentru viitor a efectelor unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale. Inlaturare pentru trecut a efectelor actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 628/30.07.2020
Pensionarii militari decorati cu ordinul �Meritul Militar�. Beneficiul semnului onorific se acorda in favoarea beneficiarului pensionar militar sub forma unui spor adaugat la cuantumul pensiei brute Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Litigii de munca si asigurari sociale, Decizia civila nr. 304/16.07.2020
Plata de despagubiri salariatului in cazul suspendarii contractului de munca. Principiul raspunderii civile contractuale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova - Decizia civila nr. 2351/2019
Decizia CCR 279/17.06.2015 nu este aplicabila atunci cand decizia de suspendare fost consolidata prin trimiterea in judecata a salariatului pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta Pronuntaţă de: Curtea de Apel Brasov - Decizia civila nr. 897/26.06.2019
Recalcularea salariului prin raportare la salariul maxim stabilit in cadrul institutiei pentru aceeasi functie/grad/treapta si gradatie pentru activitatea desfasurata in aceleasi conditii Pronuntaţă de: Curtea de Apel BUCURESTI - Decizie civila nr. 1710/ 5.10.2020
Existenta sau inexistenta resurselor financiare ale angajatorului nu poate avea vreo influenta asupra platii drepturilor salariale prevazute in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 5590 din data de 03 Decembrie 2019
Pe calea contestatiei in anulare nu pot fi valorificate decat nereguli procedurale, iar nu relative la dezlegarea data de instanta fondului raportului juridic Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 398/2020
Omisiunea inscrierii in concret a motivelor de fapt si de drept. Nulitatea absoluta a deciziei de concediere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti - Decizia civila nr. 3581/2019
Plata drepturilor salariale restante. Sarcina probei revine angajatorului. Pronuntaţă de: Tribunalul Neamt, Sentinta civila nr. 312/2020 din 30 iunie 2020
Dialogurile MCP � Oportunitatea reorganizarii angajatorului vs. Legalitarea concedierii salariatilor Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Un salariat are dreptul, pentru perioada cuprinsa intre concedierea sa nelegala si reintegrarea sa in functia detinuta anterior, la concediu anual platit Sursa: EuroAvocatura.ro
Incidenta Deciziei CCR nr. 279/2015 asupra contractelor de munca suspendate la data pronuntarii. Neretroactivitate si neconstitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu
Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii � pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala Sursa: Irina Maria Diculescu
Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate Sursa: EuroAvocatura.ro
Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum Sursa: Irina Maria Diculescu
Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali � aspecte de constitutionalitate Sursa: Irina Maria Diculescu