Obligarea la constituirea ipotecii

Prin contractul de credit reclamanta Banca Romana de Comert Exterior a acordat paratei S.C. TAROM S.A. credite, pentru care aceasta din urma s-a obligat sa garanteze rambursarea prin constituirea de ipoteci de rangul I asupra avioanelor si motoarelor Boeing 707 si BAC, precum si ipoteci sau gajuri fara deposedare asupra altor active ale TAROM.

Parata nu a constituit ipoteca conform Contractului de credit, ceea ce a determinat pe reclamanta s-o cheme in judecata pentru a fi obligata la constituirea ipotecii.

Tribunalul Municipal Bucuresti a respins actiunea, cu motivarea ca constituirea ipotecii trebuia facuta la incheierea contractului de credit .

Apelul reclamantei a fost respins.

Reclamanta a declarat recurs, care este neintemeiat.

Compania TAROM S.A. s-a constituit in temeiul Legii nr. 15/1990, prin Hotararea Guvernului nr. 1321/1990 din 21 decembrie, in proprietatea acesteia fiind cuprins activul si pasivul fostei companii de transporturi aeriene TAROM. Ca urmare, aeronavele fiind proprietatea paratei, aceasta era in drept sa dispuna constituirea unei garantii ipotecare pentru creditele acordate.

Clauza din contractul de credit prevazuta la cap. VI, art. 61, pentru constituirea unei ipoteci, reprezinta o obligatie de a face, ce trebuia urmata de consimtamantul, partilor la incheierea contractului de ipoteca .

Ipoteca conventionala este un contract accesoriu incheiat cu scopul de a garanta executarea obligatiilor din contractul de creditare si este supus unor conditii legale.

Art. 1772 din Codul civil prevede ca "ipoteca conventionala nu va putea fi constituita decat prin act autentic", ceea ce inseamna ca ipoteca este un act solemn a carei nastere este subordonata realizarii acordului de vointa al partilor contractante.

Instanta nu poate obliga partile la incheierea acestui contract, intrucat s-ar contraveni principiului libertatii de vointa la incheierea conventiilor.

Acordul de vointa trebuie constatat printr-un inscris incheiat in forma autentica, sanctiunea nerespectarii acestei conditii fiind nulitatea absoluta a ipotecii.

Pe langa aceasta conditie de forma, prin art. 1774 din Codul civil s-a mai prevazut necesitatea determinarii imobilelor, textul precizand ca "ipoteca conventionala nu este valabila daca prin actul de constituire nu se specifica anume natura si situatia fiecarui imobil al debitorului asupra caruia se consimte ipoteca creantei".

Toate aceste conditii ale contractului de ipoteca se impun a fi stabilite prin acordul partilor, si cum acest acord lipseste, cererea reclamantei pentru obligarea paratei la incheierea contractului de ipoteca, este neintemeiata si deci, recursul urmeaza a fi respins.