din anul 2007, atuul tau de DREPT!
3611 de useri online



Prima pagină » Ştiri juridice » UNBR: Tematica examen barou - 2013 - Avocati stagiari

UNBR: Tematica examen barou - 2013 - Avocati stagiari

  Publicat: 06 Apr 2013       25682 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro  


astfel cum a fost modificata de catre Consiliul UNBR, prin HOTARAREA nr. 693 din 28 martie 2013, pentru modificarea si completarea Regulamentului � cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si admitere in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor - INPPA (in vederea dobandirii titlului profesional de avocat definitiv) si de primire in profesie a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat in alte profesii juridice, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 4 din 08 iulie 2011

Printre altele este vorba despre: � tortura si pedepsele sau tratamentele inumane sau degradante, � detentia arbitrara si ilegala, � discriminarea in ceea ce priveste exercitarea drepturilor si libertatilor recunoscute de Conventie,
Din punct de vedere contabil, post contabil care cuprinde:
1. Doctrina privind normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al Rom�niei este publicaţia oficială a statului rom�n, �n care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitatea de exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
In dreptul penal, continutul de baza al unei infractiuni este format dintr-un minimum de caracteristici ale elementelor infractiunii,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
(Concession) (1) In general: drept legal de folosire a unei proprietati in anumite scopuri.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Drept de proprietate
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Dreptul pe care il are o persoana, uzufructuarul, de a se folosi de un bun si de a-i culege fructele pe timpul vietii sale,
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Drept real ce presupune dreptul de proprietate asupra unei constructii si dreptul de folosinta asupra terenului pe care se gaseste aceasta.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act sau fapt juridic care da nastere unui raport juridic de obligatie.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru �completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator�, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Presupune acordul neconditionat al trasului de a plati la scadenta suma inscrisa in cambie.
Ordonanta de Guvern nr.124/2000 pentru �completarea cadrului juridic privind dreptul de autor si drepturile conexe, prin adoptarea de masuri pentru combaterea pirateriei in domeniile audio si video, precum si a programelor pentru calculator�, instituie pentru persoanele care produc, distribuie, comercializeaza sau inchiriaza programe pentru calculator pe teritoriul Romaniei, obligatia sa comunice Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor, urmatoarele:
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Contractul prin care o persoana, locatorul, pune la dispozitia altei persoane, numita locatar, folosinta unui bun individual determinat, pe o perioada de timp, in schimbul unei sume de bani numita chirie.
1. Unitate de constructie specializata in executarea de lucrari de constructii pe baza de contract.
Mandatul de arestare european reprezinta o decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate.
Societatea civila este formata din cetateni, asociati sub diferite forme, care au aceleasi interese si care isi dedica timpul, cunostintele si experienta pentru a-si promova si apara aceste drepturi si interese.
Asigurarea mijloacelor de existenta unui minor sau altei persoane fizice
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Reglementata in sectiunea II, cap. I, t. II, C. proc. pen., este guvernata de aceleasi reguli, aplicabile in general pentru procuror si organele de cercetare penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
In materie civila, institutia stramutarii este reglementata de Codul de procedura civila,
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Grupare a diferitelor pozitii din nomenclatorul marfurilor, in grupe sau clase dupa anumite criterii (caracteristici).
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reglemetate in sectiunea II, cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri procesuale care se pot lua numai in cursul procesului penal
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, care se ia de organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Este acea parte din declaratia invinuitului prin care recunoaste fapta savarsita.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Operatiune prin care completul de judecata chibzuierste si apreciaza asupra solutiei pe care urmeaza sa o pronunte in cauza supusa judecatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
In materie civila, contestaia in anulare, reglementata in cap I, t. , V, C. pro. civ., cale extraodrinara de atac,
Articolul 48 (fostul Articol N) al Tratatului UE constituie baza legala care permite convocarea unei conferinte a reprezentantilor guvernelor Statelor Membre, in scopul amendarii tratatelor. Articolul stipuleaza ca orice Stat Membru sau Comisia pot inainta Consiliului propuneri pentru asemenea amendamente.
Reguli privind rezolvarea de catre instantele judecatoresti a unor cereri care nu implica stabilirea
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Propunere ce o adreseaza un subiect de drept, persoana fizica sau juridica, unui alt subiect de drept, cu privire la incheierea unei conventii, in conditii determinate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Prevazuta in cap.IV, t, C. proc. pen., partea speciala, procedeu jurisdictional de solutionare a plangeriloe indreptate impotriva actelor de executare dintr-o hotarare penala.
Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca, la cererea unuia sau ambilor soti, atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre ei sunt atat de grav si iremediabil vatamate, incat continuarea casatoriei este vadit imposibila pentru cel care cere desfacerea ei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Cauza care inlatura caraterul penal al faptei,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Forma a pluralitatii de infractiuni prevazuta in cap. IV, t. II, art. 37, C. pen., partea generala,
Forma a pluralitatii de infractiuni, asezata in cap. IV, t. II, art. 33, C. pen., partea generala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Cauza de inlaturare a raspunderii penale, reglementata in cap.III, t. VII, art. 132, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. VII, art. 133, C. pen., partea generala, cauza care inlatura consecintele condamnarii si care da dreptul persoanei condamnate de a fi repusa in folosinta drepturilor de care a fost lipsita.
Asezate in cap. I-IV, t. II, C. pen.,
(omuciderea). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra vietii,
(omuciderea). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra vietii,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra libertatii persoanei,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Prevazute in cap. III, art. 197-203, gru
Infractiune care face parte din grupul de onfractiuni privitoare la viata sexuala,
Sunt tratate in t. III, (art. 208-221), C. pen. partea speciala,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului (privat sau public)
Reglementate in t. V, art.236-244, C. pen., partea speciala,
Prevazute in cap. I, art. 246- 257,
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
infractiune care face parte din grupul de infractiuni care aduc atingere unor activitati de interes public sau a altor activitati reglementate de lege,
Prevazute in cap. II , art. 259-272 cuprind:
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra patrimoniului,
Reglementate in t. VII, C. pen., partea speciala,
Termen sinonim cu arestarea preventiva,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor de fals
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazuta in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt acele mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba, inscrisurile, depozitiile martorilor, marturisirea, cercetarea la fata locului si expertiza.
Operatiune mintala care consta in evaluarea si compararea probelor administrate si formularea concluziilor cu privire la puterea probanta si valoarea lor intr-o cauza penala.
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Este reglementata in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea speciala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazuta in sectiunea I, cap. IV, t.I, C. proc. pen., partea speciala, incunostiintarea facuta organelor de urmarire penala prin plangere, denunt sau alte modalitati cu privire la savarsirea unei infractiuni.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, modalitate de intrerupere temporara a urmaririi penale.
Moment procesual in desfasurarea urmaririi penale, prevazuta in sectiunea VII, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, este considerata atunci cand s-au indeplinit toate activitatile de cercetare
Moment procesual in desfasurarea urmaririi penale, prevazuta in sectiunea VII, cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, este considerata atunci cand s-au indeplinit toate activitatile de cercetare
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reglementate in sectiunea I, cap. I, t. III, C. proc pen., partea speciala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.

I. ORGANIZAREA SI EXERCITAREA PROFESIEI DE AVOCAT.

1. Principiile si regulile fundamentale ale exercitarii profesiei de avocat.
2. Primirea in profesia de avocat.
3. Incompatibilitati, interdictii .
4. Activitatea profesionala a avocatului.
5. Drepturile si indatoririle avocatilor in raporturile cu clientii .
6. Raporturile dintre avocati.
7. Formele de exercitare a profesiei de avocat.
8. Modalitatile de exercitare a profesiei de avocat.
9. Drepturile si indatoririle avocatilor.
10. Regulile de deontologie profesionala ale exercitarii profesiei de avocat.
11. Tabloul anual al avocatilor.
12. Transferul, suspendarea si incetarea calitatii de avocat.
13. Raspunderea disciplinara a avocatilor.
14. Pregatirea si perfectionarea profesionala a avocatilor.
15. Organele profesiei de avocat.

*
* *

Pentru pregatirea examenului la disciplina ``Organizarea si exercitarea profesiei de avocat`` este suficienta analizarea textelor cuprinse in urmatoarele acte:
1. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 98 din 7.02.2011;
2. Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011;
3. Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, adoptat de Consiliul Barourilor din Uniunea Europeana (CCBE) in Sesiunea Plenara din 28 octombrie 1998 si modificat in Sesiunile Plenare din 28 noiembrie 1998 si 6 decembrie 2002, 19 mai 2006, publicat pe site-ul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania (www.unbr.ro), aplicat in Romania ca fiind Codul deontologic al avocatului roman conform Hotararii Congresului avocatilor din 19-20 iunie 1999 si Deciziei Comisiei Permanente a UNBR nr. 1486 din 27 octombrie 2007, publicata pe site-ul www.unbr.ro.

Se vor avea in vedere si modificarile aduse actelor normative prezentate mai sus, intervenite pana la data de 01.06.2013.


II. DREPT CIVIL

A. PARTEA SAU TEORIA GENERALA

1. Raportul juridic de drept civil. Notiune. Caractere sau trasaturi specifice. Elemente structurale (subiecte, continut, obiect).

2. Actul juridic civil. Notiune si clasificari. Structura actului juridic civil: capacitatea de a incheia acte juridice civile; consimtamantul si viciile sale (eroarea, dolul, violenta si leziunea); obiectul actului juridic civil; cauza actului juridic civil. Forma actului juridic civil. Modalitatile actului juridic civil (conditia si termenul). Nulitatea actului juridic civil (definitie, reglementare in noul Cod civil, cauzele nulitatii, clasificarea nulitatilor, regimul juridic al nulitatilor absolute si al nulitatilor relative, efectele nulitatii actelor juridice civile).
3. Prescriptia extinctiva. Definitie. Reglementare. Domeniul de aplicare. Efectul prescriptiei extinctive. Termenele de prescriptie extinctiva. Cursul prescriptiei extinctive (inceput, suspendare, intrerupere, repunere in termen).

B. PERSOANELE

1. Persoana fizica. Reglementare. Capacitatea civila a persoanei fizice (capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu).
2. Persoana juridica. Reglementare. Notiune si elemente constitutive. Infiintarea persoanei juridice. Capacitatea civila a persoanei juridice. Identificarea persoanei juridice. Reorganizarea si incetarea persoanelor juridice.

C. DREPTURILE REALE PRINCIPALE

1. Dreptul de proprietate privata. Definitie. Continut . Caracterele juridice ale dreptului de proprietate privata.
2. Dreptul de proprietate publica. Definitie. Caractere juridice. Obiectul dreptului de proprietate publica. Titularii dreptului de proprietate publica. Exercitarea dreptului de proprietate publica (dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul real de folosinta gratuita).
3. Proprietatea comuna. Proprietatea pe cote-parti. Proprietatea in devalmasie .
4. Dezmembramintele dreptului de proprietate . Dreptul de uzufruct . Dreptul de servitute. Dreptul de superficie.
5. Apararea dreptului de proprietate . Actiunea in revendicare a dreptului de proprietate . Actiunea confesorie.

D. TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR

1. Obligatia civila. Definitie. Reglementare. Izvoarele obligatiilor. Clasificarea obligatiilor dupa obiectul lor.
2. Contractul - izvor de obligatii . Notiune. Incheierea contractului. Reglementarea negocierilor precontractuale in noul Cod civil. Oferta si acceptarea . Efectele contractului intre parti si fata de terti. Consecintele neexecutarii contractului potrivit noului Cod civil (remediile neexecutarii contractului): termenul suplimentar de executare; exceptia de neexecutare a contractului; rezolutiunea si rezilierea contractului; riscurile contractului. Cesiunea contractului.
3. Faptele juridice licite - izvoare de obligatii . Gestiunea de afaceri. Plata nedatorata. Imbogatirea fara justa cauza.
4. Faptele ilicite si celelalte fapte juridice extracontractuale cauzatoare de prejudiciu - izvoare de obligatii civile (Raspunderea civila delictuala). Notiune. Reglementare. Raspunderea pentru fapta proprie. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate prin fapta altuia. Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general, de animale si de ruina edificiului. Efectele raspunderii civile delictuale (raportul de obligatii civile delictuale; principiile care guverneaza dreptul si indatorirea corelativa de reparare a prejudiciului; repararea prejudiciului prin echivalent banesc; repararea prejudiciilor corporale cauzate victimei imediate, precum si a prejudiciilor prin ricoseu sau reflectare).
5. Efectele obligatiilor. Executarea voluntara in natura a obligatiilor (plata). Executarea silita in natura a obligatiilor. Executarea indirecta sau prin echivalent a obligatiilor (daunele-interese).
6. Dinamica obligatiilor. Cesiunea de creanta . Subrogatia in drepturile creditorului. Preluarea datoriei. Novatia.
7. Compensatia - mod de stingere a obligatiilor.

E. CONTRACTE SPECIALE

1. Contractul de vanzare-cumparare.
2. Contractul de locatiune.
3. Contractul de antrepriza.
4. Contractul de mandat .
5. Contractul de societate civila .
6. Contractul de intretinere.
7. Contractul de tranzactie.

F. SUCCESIUNI

1. Mostenirea legala.
2. Rezerva succesorala, cotitatea disponibila si reductiunea liberalitatilor excesive.

*
* *

Pentru pregatirea examenului pot fi cercetare orice izvoare bibliografice (cursuri universitare, monografii, tratate, comentarii, studii, articole, note etc.) in care este abordata aceasta tematica, in acord cu reglementarile noului Cod civil si legislatiei dezvoltatoare aflata in vigoare pana la data de
1.06.2013.



III. DREPT PROCESUAL CIVIL

1. Principii fundamentale ale procesului civil. Principiul contradictorialitatii. Principiul dreptului de aparare. Principiul disponibilitatii. Principiul repartizarii aleatorii a cauzelor si principiul continuitatii. Obligativitatea participarii la sedinta de informare privind avantajele medierii (art. 2, art. 601, art. 602, art. 61-64 din Legea nr. 192/2006, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 115/2012, O.U.G. nr. 90/2012 si O.U.G. nr. 4/2013).
2. Competenta . Competenta materiala. Competenta teritoriala . Prorogarea competentei. Delegarea instantei. Stramutarea . Exceptia de necompetenta. Conflictele de competenta .
3. Capacitatea procesuala, calitatea procesuala si interesul - conditii de exercitare a actiunii civile.

4. Clasificarea actiunilor civile.

5. Participantii la procesul civil. Rolul si pozitia instantei in procesul civil (art. 128-129 C. proc. civ.). Compunerea si constituirea instantei. Incompatibilitatea in Noul Cod de procedura civila (art. 41-
54). Coparticiparea procesuala. Interventia voluntara si fortata a tertilor in procesul civil. Reprezentarea judiciara (conventionala) a persoanelor fizice in procesul civil.
6. Nulitatea actelor de procedura .
7. Termenele procedurale. Notiune. Clasificare . Mod de calcul. Durata termenelor procedurale. Decaderea. Repunerea in termen.
8. Cererea de chemare in judecata . Cuprins. Timbrare. Introducerea cererii si constituirea dosarului. Efectele cererii de chemare in judecata .
9. Intampinarea si cererea reconventionala.
10. Masurile asiguratorii. Sechestrul asigurator. Poprirea asiguratorie. Sechestrul judiciar.
11. Citarea si comunicarea actelor de procedura .
12. Sedinta de judecata . Incheierile. Exceptiile procesuale (fara exceptia de neconstitutionalitate). Probele (subiectul, obiectul si sarcina probei. Reguli comune privind admisibilitatea si administrarea probelor. Administrarea probelor de catre avocati. Asigurarea probelor. Proba prin inscrisuri . Proba prin declaratiile martorilor. Marturisirea. Expertiza. Prezumtiile). Suspendarea judecatii. Perimarea. Actele de dispozitie ale partilor (renuntarea, achiesarea, tranzactia).
13. Hotararea judecatoreasca. Deliberarea si pronuntarea. Clasificarea hotararilor. Termenul de gratie. Cheltuielile de judecata . Efectele hotararii . Executarea vremelnica. Indreptarea, lamurirea si completarea hotararii.
14. Caile de atac de retractare. Contestatia in anulare. Revizuirea .

15. Proceduri speciale. Procedura necontencioasa. Ordonanta presedintiala. Oferta de plata (oferta reala). Actiunile posesorii. Procedura impartelii judiciare (partajul judiciar). Divortul potrivit Noului Cod civil (art. 373-382) si Noului Cod de procedura civila (art. 914-934).
16. Executarea silita potrivit Noului Cod de procedura civila. Scopul si obiectul executarii silite (art. 622-631). Titlul executoriu (art. 632-642). Instanta de executare (art. 650). Competenta executorului judecatoresc (art. 651, art. 653 si art. 654). Cererea de executare silita si incuviintarea executarii silite (art. 663-665). Contestatia la executare (art. 711-719).

*
* *

Tematica are in vedere vechiul Cod de procedura civila. De la aceasta regula exista trei exceptii: incompatibilitate, divort si executare silita, unde sunt modificari de esenta si trebuie cunoscute, insa numai pe baza de cod, fara bibliografie suplimentara.

In vederea pregatirii la examen, pentru materia Drept procesual civil pot fi consultate cursuri universitare, manuale, tratate, monografii si orice alta documentatie in care se trateaza tematica mentionata la fiecare materie, cu exceptia temelor din Noul Cod de procedura civila, pentru care este suficienta pregatirea textelor legale.
Lucrarile de specialitate sau orice alta documentatie, consultate in vederea pregatirii pentru examen, se vor aduce la zi, in raport cu modificarile legislative intrate in vigoare pana la data de
01.06.2013, mai putin Noul Cod de procedura civila (Legea nr. 134/2010), Legea de punere in aplicare a Noului Cod de procedura civila nr. 76/2012 si Legea nr. 2/2013 pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de Procedura civila (acestea vor fi avute in vedere numai in ce priveste incompatibilitatea, divortul si executarea silita).



IV. DREPT PENAL

A. PARTEA GENERALA

1. Aplicarea legii penale in spatiu si timp;
2. Notiunea, trasaturile esentiale si continutul constitutiv al infractiunii;
3. Actele preparatorii, tentativa, infractiunea consumata si infractiunea epuizata;
4. Unitatea naturala de infractiune, unitatea legala de infractiune, concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara;
5. Participatia penala;
6. Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei: aspecte generale, lipsa pericolului social, legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea morala, constrangerea fizica, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia, minoritatea faptuitorului si eroarea de fapt;
7. Raspunderea penala a persoanei juridice: recidiva in cazul persoanei juridice, concursul de infractiuni savarsite de persoana juridica si pedepsele aplicabile persoanei juridice;
8. Pedepsele principale, pedepsele complementare si pedepsele accesorii;
9. Individualizarea pedepsei: circumstantele, suspendarea conditionata a executarii pedepsei, suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere .
10. Raspunderea penala a minorilor: pedepsele aplicabile minorilor si masurile educative;
11. Cauzele care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii: amnistia, gratierea, prescriptia, lipsa plangerii prealabile, retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor si reabilitarea.

B. PARTEA SPECIALA

1. Infractiuni contra persoanei (omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, vatamarea corporala grava, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte, vatamarea corporala din culpa, lipsirea de libertate in mod ilegal, violarea de domiciliu si santajul). Infractiuni privitoare la viata sexuala (violul, incestul si actul sexual cu un minor).
2. Infractiuni contra patrimoniului (furtul, furtul calificat, furtul prevazut de art. 210 C. pen., talharia, abuzul de incredere, inselaciunea, delapidarea, insusirea bunului gasit, gestiunea frauduloasa, distrugerea, distrugerea din culpa, tulburarea de posesie si tainuirea).
3. Infractiuni contra autoritatii (ultrajul)
4. Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul (abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, abuzul in serviciu contra intereselor publice, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita si darea de mita, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenta).
5. Infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei (denuntarea calomnioasa, marturia mincinoasa,
omisiunea sesizarii organelor judiciare, favorizarea infractorului, nerespectarea hotararilor judecatoresti, evadarea, retinerea sau distrugerea de inscrisuri, arestarea nelegala si cercetarea abuziva, supunerea la rele tratamente).
6. Infractiuni de fals (falsificarea de monede sau alte valori, falsificarea de timbre, marci sau bilete de transport, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori, falsul material in inscrisuri oficiale, falsul intelectual, falsul de inscrisuri sub semnatura privata, uzul de fals, falsul in declaratii si falsul privind identitatea).
7. Infractiuni care aduc atingere unor relatii privind convietuirea sociala (abandonul de familie, relele tratamente aplicate minorului, nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului).



V. DREPT PROCESUAL PENAL

1. Scopul si regulile de baza ale procesului penal in Romania;
2. Actiunea penala si actiunea civila in procesul penal;
3. Competenta in materie penala; incompatibilitatea si stramutarea;
4. Probele si mijloacele de proba in procesul penal (probele, notiune, clasificare, obiect, sarcina administrarii probelor, aprecierea probelor si mijloacele de proba);
5. Masurile procesuale (masurile preventive, masurile de ocrotire, masurile de siguranta si
masurile asiguratorii)
6. Actele procesuale si procedurale comune (asistenta juridica si reprezentarea actele procesuale si actele procedurale, termenele in procesul penal, sanctiunile procedurale penale, cheltuielile judiciare si amenda judiciara);
7. Urmarirea penala. Dispozitii generale privind urmarirea penala. Competenta organelor de urmarire penala. Supravegherea exercitata de procuror. Sesizarea organelor de urmarire penala. Desfasurarea urmaririi penale. Suspendarea urmaririi penale. Solutiile ce pot fi date pe parcursul sau la terminarea urmaririi penale. Procedura prezentarii materialului de urmarire penala. Terminarea urmaririi penale. Trimiterea in judecata . Reluarea urmaririi penale;
8. Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala;
9. Procedura plangerii prealabile;
10. Judecata in prima instanta. Principii specifice. Reglementari generale. Judecata in prima instanta: etapele procesuale ale judecatii in prima instanta, structura si continutul hotararii judecatoresti;
11. Apelul: hotarari supuse apelului, titularii apelului, termenul de apel, repunerea in termen si apelul peste termen, efectele apelului;
12. Recursul: hotarari supuse recursului, efectele recursului;
13. Proceduri speciale (procedura in cauzele cu infractori minori, procedura privind tragerea la raspundere penala a persoanei juridice, procedura reabilitarii judecatoresti);
14. Executarea hotararilor penale (amanarea si intreruperea executarii pedepsei, inlaturarea sau modificarea pedepsei, contestatia la executare)

*
* *

In vederea pregatirii la examen, pentru materiile drept penal, drept procesual penal, pot fi consultate cursuri universitare, manuale, tratate, monografii si orice alta documentatie in care se trateaza tematica mentionata la fiecare materie.
Lucrarile de specialitate sau orice alta documentatie, consultate in vederea pregatirii pentru examen, se vor aduce la zi, in raport cu modificarile legislative intrate in vigoare pana la data de 1.06.2013.



Citeşte mai multe despre:    Baroul Bucuresti    UNBR    Examen Barou 2013    Avocati    Avocati stagiari

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte titluri

Codul muncii comentat 2022. Noua organizare a muncii. Editia a III-a, completata si revizuita
26 Jan 2022 | 1989

UNBR: Atentie la avocatura falsa! Verificati Tabloul avocatilor!
08 Apr 2020 | 1349

Efectele noilor reglementari asupra profesiei de avocat, in contextul starii de urgenta
24 Mar 2020 | 1988

UNBR si INPPA au afisat rezultatele examenului de admitere - sesiunea August 2019. Vezi rata de promovabilitate!
08 Sep 2019 | 2665

Au fost publicate actele necesare si programul pentru inscrierea la examenul de admitere in profesia de avocat, sesiunea august 2019
03 Jul 2019 | 973

UNBR a republicat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire in profesia de avocat si admitere in cadrul INPPA, in forma consolidata.
22 Jun 2019 | 1208



Articole Juridice

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Sediu profesional adjudecat, proprietate, a Cabinetului de avocat. Inscrierea in Cartea funciara
Sursa: Lect. univ. dr. Claudiu Constantin DINU | UNBR

Publicitatea in avocatura. Marketing juridic. Limitari si posibilitati practice
Sursa: Irina Maria Diculescu

Ajutorul public judiciar � beneficiari, forme, conditii de acordare
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Jurisprudenţă

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 798/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 190/1999
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia Curtii Constitutionale nr. 738/2018 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 167 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Cauza Caracas impotriva Romaniei
Pronuntaţă de: Hotarare CEDO din 29/06/2006 in Cauza Caracas impotriva Romaniei