Caragiale, avocatul României în procesul împotriva Ucrainei de la Haga

Bogdan Aurescu, agentul României la Haga, a povestit luni în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie o anecdotă a lui Caragiale care a inspirat scheciul numit "Castravetele", pentru a demonstra că Ucraina insistă exagerat de mult şi nejustificat pe argumentul "predominanţei ţărmurilor sale".

Bogdan Aurescu, care pledează în impozanta sală de judecată a Palatului Păcii din Haga, în faţa a 15 judecători sobri, a ales să expună în faţa Curţii o anecdotă pentru a atrage atenţia asupra lipsei de argumente solide a Ucrainei în procesul pentru delimitarea platoului maritim din Marea Neagră.

Aurescu a relatat o scenă din Caragiale, în care un elev foloseşte singura lecţie pe care o ştie - despre castravete - pentru a răspunde la toate întrebările profesorului, indiferent despre ce sunt acestea. Astfel, întrebat ce este roşia, elevul răspunde: " O roşie este o legumă, ca şi castravetele. Castravetele aparţine familiei Curcubitaceelor şi are 90% apă'. Apoi profesorul îl întreabă pe elev ce este un cartof. Elevul răspunde: 'Cartoful este o legumă, ca şi castravetele, care are 90% apă'. Apoi profesorul îi cere elevului să îi spună ce ştie despre matematică. Elevul îi răspunde că matematica este o ştiinţă, ca şi biologia, care se ocupă şi cu studiul legumelor, printre care şi castravetele, care are 90% apă. Orice întrebare pune profesorul, elevul se referă la castravete", a povestit Bogdan Aurescu în faţa Curţii. Feţele membrilor echipei ucrainene au rămas imobile, dar feţele celor 15 judecători s-au descreţit puţin.

Care este totuşi legătura cu procesul de la Haga? Aurescu a explicat: "Aceasta este şi metoda Ucrainei în cazul de faţă. Orice aspect ar încerca Ucraina să justifice în această cauză, revine la acelaşi 'castravete' - pretinsa predominanţă a ţărmurilor sale. Dar spre deosebire de castravetele din anecdotă, 'castravetele' Ucrainei nu este îndreptăţit la suprafaţa de apă pe care o pretinde", a punctat agentul României.

În acest context, Aurescu a atras atenţia asupra insistenţei Ucrainei pe acelaşi argument nepertinent: "Am numărat nu mai puţin de 68 de situaţii în care Ucraina a menţionat 'diferenţa accentuată a lungimilor coastelor' sau o formulă similară". Aceasta înseamnă cam o dată la fiecare 10 minute de pledoarie, ceea ce este, cred, un record în cauzele privind delimitările maritime. În afara argumentelor nepertinente ale Ucrainei că întreaga sa coastă ar trebui luată în considerare ca fiind relevantă - Ucraina nu a reuşit deloc să explice în ce modalitate linia sa provizorie de echidistanţă este deplasată pentru a atinge poziţia finală propusă de Ucraina drept soluţie echitabilă", a declarat oficialul român.

Glumele au continuat şi în timpul pleodariei expertului României James Crawford. El a arătat că, de fapt, Ucraina "nu are o metodă clară de a delimita platoul maritim", ci "e ca o mişcare pe ringul de dans, glisează de la stânga la dreapta fără nicio logică", a spus Crawford.

România şi Ucraina îşi prezintă începând de luni concluziile şi propria soluţie pentru trasarea liniei de delimitare a platoului continental din Marea Neagră, în ultima săptămână a audierilor publice la CIJ pentru delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor.

Ucraina a mizat, în prima etapă a pledoariilor, în principal pe superioritatea sa geografică asupra zonei aflate în dispută, având coasta de la Marea Neagră de trei ori mai lungă decât cea a României, şi a cerut în consecinţă o soluţionare a diferendului în favoarea sa.