Aceasta cauza are la origine un litigiu intre Scarlet Extended SA, furnizor de acces la internet, pe de o parte, si SABAM, societate belgiana de gestiune care autorizeaza utilizarea de catre terti a operelor muzicale ale unor autori, compozitori si editori, pe de alta parte . In cursul anului 2004, SABAM a constatat ca utilizatorii de internet care folosesc serviciile societatii Scarlet transfera pe internet, fara autorizatie si fara plata unor drepturi, opere cuprinse in catalogul sau prin intermediul retelelor ``peer-to-peer`` (modalitate transparenta de schimb de date, independenta, descentralizata si dotata cu functii de cautare si de transfer avansate). La cererea formulata de SABAM, presedintele Tribunalului de Prima Instanta din Bruxelles (Belgia) a obligat societatea Scarlet, in calitate de furnizor de acces la internet, sa puna capat acestor incalcari ale dreptului de autor, facand imposibila orice forma de transmitere sau de primire de catre clientii sai, prin utilizarea unui program informatic ``peer-to-peer``, a unor fisiere electronice care contin o opera muzicala din repertoriul SABAM, sub sanctiunea unor penalitati cu titlu cominatoriu. Societatea Scarlet a declarat apel la Cour d`appel de Bruxelles, sustinand ca ordinul judecatzoresc nu era conform cu dreptul Uniunii, deoarece ii impunea, de facto, o obligatie generala de supraveghere a comunicatiilor din reteaua sa, ceea ce ar fi incompatibil cu Directiva privind comertul electronic1 si cu drepturile fundamentale. In acest context, Cour d`appel solicita Curtii sa stabileasca daca dreptul Uniunii permite statelor membre sa autorizeze o instanta nationala sa oblige un furnizor de acces la internet sa instituie, cu caracter general, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusiva si pentru o perioada nelimitata, un sistem de filtrare a comunicatiilor electronice pentru a identifica transferurile ilegale de fisiere. In hotararea pronuntata astazi, Curtea aminteste mai intai ca titularii unor drepturi de proprietate intelectuala pot solicita ca un ordin judecatoresc sa fie pronuntat impotriva intermediarilor, precum furnizorii de acces la internet, ale caror servicii sunt folosite de terti pentru a aduce atingere drepturilor lor. Conditiile emiterii acestor ordine sunt stabilite in dreptul national. Totusi, normele nationale trebuie sa respecte limitarile care decurg din dreptul Uniunii, precum, in special, interdictia prevazuta de Directiva privind comertul electronic potrivit careia autoritatile nationale nu trebuie sa adopte masuri care ar obliga un furnizor de acces la internet sa efectueze o supraveghere generala a informatiilor pe care le transmite prin reteaua sa. In aceasta privinta, Curtea constata ca ordinul judecatoresc in discutie ar obliga societatea Scarlet sa efectueze o supraveghere activa a ansamblului datelor tuturor clientilor sai pentru a preveni orice incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala. Rezulta ca ordinul ar impune o supraveghere generala care este incompatibila cu Directiva privind comertul electronic. In plus, un astfel de ordin nu ar respecta drepturile fundamentale aplicabile. Protectia dreptului de proprietate intelectuala este consacrata, fara indoiala, in Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Totusi, nu rezulta nicidecum din cuprinsul cartei, nici din jurisprudenta Curtii, ca un astfel de drept ar fi intangibil si, prin urmare, ca protectia sa ar trebui sa fie asigurata in mod absolut. Or, in speta, ordinul judecatoresc de a institui un sistem de filtrare implica supravegherea, in interesul titularilor drepturilor de autor, a integralitatii comunicatiilor electronice realizate in cadrul retelei furnizorului de acces la internet in cauza, aceasta supraveghere fiind, in plus, nelimitata in timp . Astfel, un ordin de aceasta natura ar determina o atingere grava a libertatii societatii Scarlet de a desfasura o activitate comerciala, deoarece ar obliga-o sa instituie un sistem informatic complex, costisitor, permanent si pe cheltuiala sa exclusiva. In plus, efectele ordinului nu s-ar limita la societatea Scarlet, sistemul de filtrare fiind susceptibil in egala masura sa aduca atingere drepturilor fundamentale ale clientilor sai, mai precis dreptului lor la protectia datelor cu caracter personal, precum si libertatii lor de a primi si de a transmite informatii, aceste drepturi fiind protejate de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Astfel, este cert, pe de o parte, ca acest ordin ar implica o analiza sistematica a tuturor continuturilor, precum si colectarea si identificarea adreselor IP ale utilizatorilor care se afla la originea transmiterii de continuturi ilicite in cadrul retelei, aceste adrese fiind date cu caracter personal protejate. Pe de alta parte, ordinul ar risca sa aduca atingere libertatii de informare, din moment ce ar fi posibil ca acest sistem sa nu faca in mod suficient distinctia intre un continut ilicit si un continut licit, astfel ca utilizarea lui ar putea avea drept consecinta blocarea comunicatiilor cu continut licit. In consecinta, Curtea constata ca, prin adoptarea ordinului judecatoresc de obligare a societatii Scarlet sa instituie un astfel de sistem de filtrare, instanta nationala nu a respectat cerinta de a asigura un just echilibru intre dreptul de proprietate intelectuala, pe de o parte, si libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul la protectia datelor cu caracter personal si libertatea de a primi si de a transmite informatii, pe de alta parte . Prin urmare, Curtea raspunde ca dreptul Uniunii se opune unui ordin judecatoresc adresat unui furnizor de acces la internet de a institui un sistem de filtrare a tuturor comunicatiilor electronice care circula prin intermediul serviciilor sale, care se aplica, fara deosebire, intregii sale clientele, cu titlu preventiv, pe cheltuiala sa exclusiva si pentru o perioada nelimitata.
Hotararea in cauza C-70/10 Scarlet Extended SA/SociA�tA� belge des auteurs, compositeurs et A�diteurs SCRL (SABAM)
1 Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, in special ale comertului electronic, pe piata interna (JO L 178, p. 1, Editie speciala, 13/vol. 29, p. 257)
Dialogurile MCP (VIII): Clauza de confidentialitate in contractul individual de munca. Ce este si ce nu este confidential? Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut
Instalarea unui sistem de supraveghere video de catre primarie, care nu respecta prevederile GDPR Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Utilizarea si dezvaluirea fara temei legal a unor imagini din sistemul de supraveghere video al asociatiei de proprietari Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Legalitatea prelucrarii datelor in contextul inregistrarii si publicarii pe internet a imaginilor cu numerele de inmatriculare ale autovehiculelor ai caror soferi savarsesc posibile contraventii sau infractiuni in contextul circulatiei pe drumurile publice Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
GDPR: Legalitatea publicarii declaratiei de casatorie pe internet de catre autoritatea administratiei publice locale Sursa: Raportul pe anul 2020 al ANSPDCP
Framingul constituie punere la dispozitia unui public nou a acestei opere Sursa: Curtea de Justitie a Uniunii Europene
E-sanatatea si securitatea in munca pe piata unica digitala Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati
Negocierea si includerea clauzei de confidentialitate in contractul individual de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Transmitere fictiva a partilor sociale in scopul sustragerii de la urmarirea penala Pronuntaţă de: R O M A N I A INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia Penala Decizia nr. 433/RC/2021
CEDO: Panioglu impotriva Romaniei. Libertatea de exprimare Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Publicarea numelui reclamantului in cuprinsul listei debitorilor, ulterior stingerii obligatiei de plata si anularii titlurilor de creanta. Nerespectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor cu caracter personal Pronuntaţă de: Judecatoria Iasi - Sentinta civila nr. 13391 din data de 27 Noiembrie 2019
Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica. Inserarea motivelor concedierii in notificarea de preaviz Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti - Sentinta civila nr. 5926 din data de 04.11.2020