Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat

ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat

  Publicat: 14 Oct 2016       2250 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
In vigoare de la 30.09.2016

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767 din 30.09.2016 a fost publicata Decizia nr. 18/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale in Dosarul nr. 10.150/99/2014 pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept:

A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Hotararea unei persoane de a savarsi un act sau un fapt producator de efecte juridice.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ramura a dreptului Romaniei,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

"- in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii), dispozitiile art. 1.324, 1.325 si 1.326 din Codul civil, republicat (Codul civil) pot fi aplicate in intregirea dispozitiilor Codului muncii sau acestea sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca?


- in masura in care se apreciaza ca dispozitiile art. 1.324-1.326 din Codul civil sunt compatibile cu specificitatea raporturilor de munca, interpretarea acestora coroborata cu dispozitiile art. 55 lit. c) si art. 77 din Codul muncii este in sensul ca decizia de concediere poate fi revocata pana la momentul comunicarii acesteia catre salariat si intrarii in circuitul civil sau poate fi revocata si ulterior acestui moment si pana cand? Totodata trebuie adoptata interpretarea in sensul ca actul de ineficacitate (de revocare) este el insusi supus exigentelor de fond si de comunicare corespunzatoare actului pe care il revoca (deciziei de concediere)?".


Solutionand sesizarea formulata, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca:


"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 278 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitiile art. 1.324, 1.325 si 1.326 din Codul civil, republicat, pot fi aplicate in intregirea dispozitiilor Codului muncii, fiind compatibile cu specificul raporturilor de munca .


In interpretarea art. 55 lit. c) si art. 77 din Codul muncii, decizia de concediere poate fi revocata pana la data comunicarii acesteia catre salariat, actul de revocare fiind supus exigentelor de comunicare corespunzatoare actului pe care il revoca (decizia de concediere)."


Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca potrivit art. 278 alin. (1)din Codul muncii, "dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile".


Cu alte cuvinte, normele dreptului muncii se complinesc cu normele dreptului civil in masura in care, in legislatia muncii, nu exista o dispozitie speciala derogatorie de la acestea.


Potrivit art. 58 alin. (1) din Codul muncii, "concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului".


Fata de dispozitiile legale enuntate s-a apreciat ca decizia de concediere este un act juridic unilateral, emis de angajator, prin care, in cazuri anume determinate de lege, se concretizeaza manifestarea de vointa a acestuia de a inceta contractul individual de munca .


Analizand jurisprudenta depusa la dosar, Inalta Curte a observant ca instantele au apreciat diferit caracterul revocabil al deciziei de concediere, considerand fie ca decizia de concediere este un act juridic irevocabil, fie ca poate fi revocata oricand, fie ca poate fi revocata pana la momentul comunicarii ei catre salariat .


Or, potrivit dispozitiilorart. 77 din Codul muncii, "decizia de concediere produce efecte de la momentul comunicarii ei", efectul principal al acesteia fiind, astfel cum s-a aratat, incetarea raportului juridic de munca .


Pe de alta parte, conform prevederilorart. 1.324-1.326 din Codul civil, s-a retinut ca este unilateral actul juridic care presupune numai manifestarea de vointa a autorului sau.


Daca prin lege nu se prevede altfel, dispozitiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespunzator actelor unilaterale.


Actul unilateral este supus comunicarii atunci cand constituie, modifica sau stinge un drept al destinatarului si ori de cate ori informarea destinatarului este necesara potrivit naturii actului.


Actul unilateral produce efecte din momentul in care comunicarea ajunge la destinatar, chiar daca acesta din urma nu a luat cunostinta de comunicare, din motive care nu ii sunt imputabile.


Judecatorii Inaltei Curti au stabilit ca dispozitiile Codului muncii se completeaza cu cele ale Codului civil in masura in care in Codul muncii nu a fost identificata o norma juridica ce ar contrazice-o pe cea de drept comun.


Or, in cazul deciziei de concediere - act juridic unilateral, s-a apreciat ca nu exista o derogare expresa de la regimul de drept comun al acestor acte, printr-o alta norma reglementata de Codul muncii; dimpotriva, dispozitiileart. 77 din Codul muncii deschid posibilitatea aplicarii art. 1.326 din Codul civil si in privinta deciziei de concediere, fara insa ca aplicarea respectivului articol sa aduca modificari regimului juridic al acestei decizii, cum era reglementat deja in Codul muncii.


S-a retinut ca actul juridic civil, in general, este supus principiului irevocabilitatii, ceea ce presupune ca, in cazul actului juridic unilateral, sa nu i se poata pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, de catre emitent. Acesta este unul dintre principiile ce guverneaza efectele actului juridic civil, ceea ce inseamna ca devine incident de la momentul la care actul juridic incepe a-si produce aceste efecte .


Aplicand acest rationament in ceea ce priveste decizia de concediere, rezulta ca ea devine irevocabila de la momentul la care a fost comunicata salariatului, respectiv de la acel moment isi produce efectele pentru care a fost emisa.


Per a contrario, pana la momentul comunicarii, ea poate fi revocata de catre angajator, tot prin simpla manifestare de vointa .


Dupa acest moment, in care decizia si-a produs efectul asupra derularii contractului individual de munca, raportul juridic de munca incetand de la acea data, revocarea deciziei de concediere nu ar mai putea produce efecte, fiind necesar acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca .


S-a retinut ca natura juridica a actului de revocare ar trebui sa fie aceeasi cu cea a actului unilateral pe care il revoca, de la care o imprumuta, potrivit principiului simetriei actelor juridice; actul de revocare trebuie deci comunicat partii interesate, producand efecte numai de la data comunicarii.


Decizia de concediere este, asadar, un act juridic de dreptul muncii, a carui reglementare in legislatia speciala este compatibila cu normele dreptului comun, care, potrivit art. 1.326 din Codul civil, califica acest act ca fiind un act supus comunicarii, de vreme ce produce efecte juridice de la data respectivei comunicari.


Concluzionand, Inalta Curte a retinut ca in conditiile in care nu exista o norma speciala care sa confere caracter irevocabil deciziei de concediere de la data emiterii, aceasta poate fi revocata, dar numai pana la momentul comunicarii, intrucat, de la acel moment, isi produce efectele manifestarea de vointa a angajatorului privind incetarea raportului juridic de munca, ce nu poate fi reluat fara exprimarea unui nou acord de vointa al partilor.


In acord cu dezlegarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie au fost si majoritatea orientarilor jurisprudentiale ale Curtilor de Apel si Tribunalelor1din tara.


Astfel, s-a apreciat ca angajatorul poate sa procedeze la revocarea deciziei de concediere numai pana la incetarea contractului individual de munca, adica pana la momentul comunicarii deciziei de concediere catre salariat, moment la care decizia isi produce efectele juridice.


S-a motivat ca, fata de prevederile art. 75 din Codul muncii, decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului. Posibilitatea pe care angajatorul ar avea-o de a revoca propriile decizii de concediere nu este sustinuta de niciun text legal in vigoare, insa, daca aceasta ar fi acceptata, actul de revocare ar trebui sa intervina, eventual, inainte de comunicarea deciziei de concediere, pentru a putea fi socotita ca fiind un act juridic valabil.


De asemenea, s-a aratat ca nu poate fi retinut argumentul conform caruia, nefiind un act jurisdictional, ci doar un act juridic unilateral, decizia de concediere poate fi revocata unilateral oricand, intrucat tocmai imprejurarea ca decizia de concediere este act juridic unilateral in sensul dispozitiilor art. 1.324 din Codul civil face ca acesteia sa ii fie aplicabile principiul din dreptul civil conform caruia actul juridic unilateral este irevocabil, cu exceptia situatiilor prevazute in mod expres de lege.


Prelucrat de Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim, Colaborator al Cabinetului de Avocat "Marius-Catalin Predut"





1. Tribunalul Covasna, Tribunalul Harghita, Tribunalul Maramures, Tribunalul Suceava, Curtea de Apel Bucuresti si instantele arondate, care judeca in aceasta materie, Curtea de Apel Timisoara, Curtea de Apel Suceava si Curtea de Apel Targu Mures.







Citeşte mai multe despre:    revocarea deciziei de concediere    ICCJ    dezlegarea unei chestiuni de drept    art. 77 Codul muncii



Comentează: ICCJ. Decizia de concediere nu mai poate fi revocata dupa comunicarea acesteia catre salariat
Alte Titluri

ICCJ. Dezlegare chestiune de drept – scutirea de la plata taxei de timbru in calea de atac
Sursa: Av. Gherasim Andrei-Gheorghe

ICCJ. Comunicarea deciziei de concediere prin posta electronica
Sursa: euroavocatura

ICCJ. La incheierea contractelor privind patrimoniul societatii nu este necesara hotararea AGA ori a celuilalt administrator
Sursa: Euroavocatura.ro

Aprecieri referitoare la tema “Dreptul la informare al actionarilor este un moft”
Sursa: Dana Dumitrescu

Sesizarea ICCJ in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept. Art. 475 - 477 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Cuprinsul cererii de recurs in reglementarea Noului Cod de procedura civila
Sursa: EuroAvocatura.ro



Jurisprudenţă

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 1/2017, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre profesionisti si consumatori. Credite in Franci elvetieni. Informare privind riscul ratei de schimb valutar
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Angajarea raspunderii contractuale a angajatorului. Nedovedirea legaturii de cauzalitate intre fapta si prejudiciu
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Complet specializat in solutionarea litigiilor de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1152 din 28.06.2016

Decizia ICCJ nr. 2/2017. Consilierul in proprietate industriala poate reprezenta in instanta persoana juridica
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 6/2017 privind Cuantumul onorariului executorului judecatoresc cand obiectul executarii silite este o obligatie de a face intuitu personae
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie