Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Drept Civil » Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate

  Publicat: 28 Apr 2019       614 citiri       Sursa: Irina Maria Diculescu        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
1.Notiuni introductive
Controversata Lege a darii in plata (Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite) este subiectul constant al unor critici de constitutionalitate sub toate aspectele ei.

Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere financiar, o actiune de inlocuire a unui titlu dintr-un portofoliu cu alt titlu pentru a obtine un randament mai mare sau un profit mai mare in perspectiva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblul de principii si norme juridice in baza carora, tinandu-se seama de momentul in care iau nastere raporturile, actele sau faptele juridice ori se produc efectele acestora, se determina intinderea aplicarii unui act normativ nou, in raport cu reglementarile anterioare, pe care acesta le modifica, le completeaza sau le inlocuieste.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Trecerea fortata in proprietatea publica, prin hotarare judecatoreasca, a unor imobile aflate in proprietatea privata, cu o dreapta si prealabila despagubire, pentru cauza de utilitate publica.
Banca Centrala Europeana (BCE)a fost inaugurata pe 30 iunie 1998. De la 1 ianuarie 1999 a preluat responsabilitatea implementarii politicii monetare europene, asa cum este definita de Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC).
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
A fost promulgat la 11.09.1865
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.

Aplicarea in timp a Legii nu este straina de astfel de critici, de la intrarea in vigoare a legii si pana astazi Curtea Constitutionala pronuntandu-se in mai multe randuri asupra a variate critici de constitutionalitate aduse in acest sens.


Articolul 11 din Legea darii in plata statueaza astfel: ``In vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data .``


Astfel, aceasta se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data .


``Cu privire la contractele incheiate dupa intrarea sa in vigoare (art. 11 teza a doua) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 623/2016, a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016, pe considerentul ca, intrucat toate contractele de credit din dosarele in care s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Legii nr. 77/2016 au fost incheiate in perioada 2007-2009356, in raport de prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, art. 11 teza a doua nu are legatura cu solutionarea cauzelor in care s-a invocat exceptia de neconstitutionalitate, dat fiind faptul ca potrivit art. 29 alin. (l) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, instanta de contencios constitutional ``decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia``.


Privitor la contractele de credit aflate in derulare la momentul intrarii legii in vigoare (art. 11 teza intai), Curtea a respins ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a art. 11 teza intai, intrucat, ``avand in vedere ca Legea nr. 77/2016 reprezinta o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactiveaza``. Contractele existente in derulare la momentul intrarii in vigoare a Legii nr. 77/2016 (in cauzele in care au fost invocate exceptiile de neconstitutionalitate) se supun reglementarii de drept comun, si anume Codul civil din 1864, care, in mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, in temeiul art. 969 si art. 970 (par. 115 din Decizia nr. 623/2016).


Curtea a transat astfel criticile virulente exprimate, nu doar pe calea exceptiilor de neconstitutionalitate, dar si in doctrina, constatand ca nu contravine principiului constitutional al neretroactivitatii legii civile aplicarea prevederilor legii darii in plata contractelor aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, sub conditia ca legea sa permita aplicarea la contextul contractual nascut sub regimul Codului civil din 1864 a teoriei impreviziunii, care, desi nereglementata, era recunoscuta in doctrina si practica judiciare.


Chiar daca instanta constitutionala nu s-a putut pronunta cu privire la contractele in derulare incheiate sub imperiul noului Cod civil (intrucat cauzele in care au fost invocate exceptiile priveau contracte supuse Codului civil din 1864), devine ostensibil ca argumentul constitutionalitatii poate fi transpus a fortiori si in privinta contractelor anterioare Legii nr. 77/2016, dar incheiate sub imperiul noului Cod civil (incepand cu data de 1 octombrie 2011), avand in vedere ca, spre deosebire de predecesorul sau, noul Cod civil contine reglementari ale institutiei impreviziunii.``1


Desi, dupa cum am aratat, Curtea a stabilit o jurisprudenta constanta in acest domeniu, aspectele privitoare la aplicarea in timp a Legii darii in plata au continuat sa faca obiectul a numeroase critici. Doua dintre acestea au primit raspuns prin Deciziile nr. 12/2019 si 599/2018 ale Curtii Constitutionale.


2.Exceptiile de neconstitutionalitate


2.1Obiectul exceptiilor


Prin Incheierea din ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXX/327/2016, Judecatoria Tulcea - Sectia civila si penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si (3), art. 7, art. 8 alin. (1) si (5) si art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite. Exceptia a fost ridicata de Societatea I.B. S.A. cu ocazia judecarii unei cauze civile avand ca obiect o actiune in constatarea darii in plata, in temeiul Legii nr. 77/2016.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 3, art. 4 alin. (1), art. 5 alin. (1) si (3), art. 7, art. 8 alin. (1) si (5) si art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite.


Prin Incheierea din noiembrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. YYYYY/281/2016, Judecatoria Ploiesti - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de Societatea S.A. S.R.L. si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYY/2017.


Prin Incheierea din octombrie 2017, pronuntata in Dosarul nr. ZZZZ/196/2016, Judecatoria Braila - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de Societatea S.A. S.R.L. si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. ZZZD/2018.


Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din incheierile de sesizare, il constituie dispozitiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 330 din 28 aprilie 2016. Insa Curtea, avand in vedere motivarea acesteia, precum si dinamica jurisprudentiala in materie, retine ca obiect al exceptiei de neconstitutionalitate dispozitiile Legii nr. 77/2016, urmand a analiza exceptia de neconstitutionalitate prin prisma celor retinute in jurisprudenta sa.


2.1 Pozitiile autoarelor exceptiilor


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, referitor la aplicarea legii in timp si interpretarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 77/2016 prin raportare la dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, Societatea I.B. S.A sustine, in esenta, ca sintagma "contractele in curs de derulare" nu poate fi interpretata decat in sensul in care vizeaza contractele incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii. Considera ca o interpretare contrara a prevederilor art. 11 si o aplicare a legii noi unor raporturi juridice anterioare ar conduce automat la incalcarea principiului neretroactivitatii. Retroactivitatea ar fi evidenta intrucat, chiar daca un contract este in curs de derulare, s-ar reevalua efectele contractului stabilite deja in trecut, profesionistul putand fi obligat la stingerea obligatiilor debitorului prin inlocuirea obiectului prestatiei, ceea ce legea in vigoare la data incheierii contractelor nu permitea.


Apreciaza ca aplicarea si interpretarea prevederilor art. 3 coroborate cu art. 4, art. 5 si art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 trebuie sa se realizeze in stransa corelare cu libertatea economica si dreptul de proprietate, recunoscute de art. 44 si art. 45 din Constitutie, precum si de art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in caz contrar aplicarea neconditionata a acestor prevederi de lege fiind de natura a genera grave incalcari ale drepturilor si libertatilor mentionate, cu consecinta unei restrangeri si ingerinte nejustificate, nepermise si disproportionate in raport cu scopul si mijloacele legale utilizate.


De asemenea, apreciaza ca s-ar incalca, in primul rand, libertatea contractuala si libera initiativa, intrucat institutiile de credit ar fi obligate sa stinga toate obligatiile din contract in contul pretului obtinut din vanzarea imobilului in cadrul executarii silite. Or, stingerea datoriei este un act juridic care presupune in mod necesar consimtamantul creditorului, iar acest consimtamant nu poate fi suplinit nici chiar de catre instanta de judecata care ar urma sa pronunte o hotarare prin care sa ia act de stingerea datoriei.


In al doilea rand, considera ca s-ar incalca si dreptul de proprietate, intrucat, din perspectiva art. 44 din Constitutie, dreptul de creanta reprezinta un drept de proprietate ce beneficiaza de toate garantiile constitutionale si internationale in materia protectiei drepturilor omului. Prin instituirea mecanismului de stingere a datoriei in cazul valorificarii imobilului in cadrul executarii silite, la deplina discretie a consumatorului si fara a fi prevazute conditii minime de admisibilitate care sa se refere la dezechilibrul contractual ori la intervenirea unor situatii exceptionale de natura a transforma obligatia debitorului intr-o obligatie mult prea oneroasa pentru acesta, prin reglementarea criticata din Legea nr. 77/2016 se incalca in mod cert dreptul de proprietate . Mai mult, s-ar incalca si dispozitiile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie, intrucat, de vreme ce dreptul de creanta este inlocuit, in lipsa consimtamantului creditorului, are loc o ingerinta in respectivul drept de proprietate, in sensul primei teze din paragraful 1 al art. 1, mai sus mentionat. Totodata, autoarea exceptiei de neconstitutionalitate apreciaza ca atunci cand se are in vedere inlocuirea dreptului de creanta cu un bun de valoare inferioara, cu efect liberatoriu, are loc si o expropriere .


In ceea ce priveste restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, in conditiile prevazute de art. 53 din Constitutie, autoarea exceptiei considera ca acestea nu sunt indeplinite intrucat, astfel cum decurge din art. 3 coroborat cu art. 4, art. 5 si art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, dreptul consumatorului de stingere a obligatiilor contractuale este discretionar, iar masurile propuse de legiuitor sunt disproportionate fata de scopul urmarit. Astfel, arata ca dreptul de stingere a datoriei nu este acordat exclusiv pentru debitorii care au nevoie de protectie sociala, ci tuturor consumatorilor, indiferent de situatia financiara a acestora ori de circumstantele cauzei. In acest context, sustine ca orice limitare a drepturilor si libertatilor fundamentale nu poate fi instituita fara asigurarea unui nivel minim de securitate juridica, cu respectarea principiului previzibilitatii si accesibilitatii normei juridice. Invedereaza faptul ca aceste aspecte au fost sesizate si de Banca Centrala Europeana prin Avizul din 18 decembrie 2015 privind legea darii in plata .


Nu in ultimul rand, apreciaza ca reglementarea criticata din Legea nr. 77/2016 conduce si la incalcarea principiilor fundamentale prevazute in Tratatul privind Uniunea Europeana, astfel cum au fost dezvoltate in jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene, respectiv principiul libertatii contractuale, principiul securitatii juridice si cel al proportionalitatii. Remarca, totodata, ca cererea formulata in temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 incalca si acte normative comunitare, respectiv dispozitiile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului, aceasta din urma reglementand intr-un mod proportional, adecvat si cu respectarea exigentelor principiului neretroactivitatii, posibilitatea stingerii obligatiilor rezultate din contractele de credit prin darea in plata a bunului imobil. Mentioneaza ca unicul text al directivei care se refera la posibilitatea stingerii obligatiei izvorate din contractele de credit prin darea in plata a imobilului este cel prevazut la art. 28 "Arierate si executare silita", insa, spre deosebire de textul national, norma de drept a Uniunii este proportionala si prezinta un caracter adecvat pentru atingerea scopului directivei. Este proportionala pentru ca reglementeaza nu doar dreptul debitorilor de a stinge datoria prin darea in plata a bunului, ci si compensatiile juste si echitabile la care este indrituit creditorul intr-o atare ipoteza. Totodata, arata ca textul directivei clarifica si un aspect esential, si anume faptul ca returnarea sau transferul bunului catre creditor poate fi agreata exclusiv de catre parti si nu poate reprezenta o masura de ingerinta a statului in libertatea contractuala.


In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, Societatea S.A. S.R.L. sustine ca dispozitiile art. 11 din Legea nr. 77/2016 sunt contrare art. 15 alin. (2) si art. 44 din Constitutie, deoarece legea dispune pentru situatiile juridice produse atat inainte de intrarea sa in vigoare, cat si dupa acest moment, astfel ca legiuitorul schimba conditiile in care se recupereaza creanta pentru trecut, creand un prejudiciu, precum si un dezechilibru injust intre participantii la circuitul civil, care, daca ar fi cunoscut de la momentul incheierii contractului faptul ca exista riscul de a nu putea executa silit contractul pana la concurenta sumei imprumutate si a costurilor aferente acesteia, nu ar mai fi incheiat contractul respectiv sau l-ar fi incheiat in alte conditii .


2.2Pozitiile instantelor si autoritatilor publice legal sesizate


Judecatoria Tulcea - Sectia civila si penala, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, nu si-a exprimat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate.


Judecatoria Ploiesti - Sectia civila, opineaza in sensul ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata, textele criticate fiind contrare art. 15 alin. (2) si art. 44 alin. (2) din Constitutie .


13. Judecatoria Braila - Sectia civila, opineaza in sensul ca prevederile criticate nu sunt contrare dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea exceptiei de neconstitutionalitate.


2.3. Pozitia Curtii Constitutionale


Cu privire la criticile aduse de Societatea I.B. S.A., Curtea Constitutionala a retinut urmatoarele:


Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, in ceea ce priveste o parte dintre prevederile criticate, nu sunt respectate conditiile de admisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate, a caror existenta rezulta din prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora "Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor [...] privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei [...]", precum si din prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale".


Curtea retine ca, in ceea ce priveste data incheierii contractelor de credit, acestea au fost incheiate inaintea intrarii in vigoare a noului Cod civil, respectiv 1 octombrie 2011. In acest context, Curtea remarca faptul ca autoarea exceptiei a invocat neconstitutionalitatea art. 3 din Legea nr. 77/2016 fara sa se raporteze in mod distinct la cele doua ipoteze ale acestuia, respectiv ipoteza care vizeaza aplicabilitatea noului Cod civil ("Prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare") si ipoteza care vizeaza aplicabilitatea vechiului Cod civil. Or, in aceste conditii, instanta de contencios constitutional va respinge ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza intai raportate la prevederile art. 3 teza intai din Legea nr. 77/2016.


Faptul ca in cauza contractele de credit au fost incheiate inainte de intrarea in vigoare a noului Cod civil este relevant si in examinarea admisibilitatii exceptiei avand ca obiect neconstitutionalitatea tezei a doua a art. 11 din Legea nr. 77/2016. Curtea retine ca, potrivit primei teze a art. 11, dispozitiile Legii nr. 77/2016 se aplica si contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, iar, potrivit celei de-a doua teze a aceluiasi articol, Legea nr. 77/2016 se aplica acelor contracte de credit incheiate dupa data intrarii sale in vigoare. Asa fiind, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din Legea nr. 77/2016 este inadmisibila, intrucat acestea vizeaza contracte incheiate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 77/2016.


In continuare, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 53 din 18 ianuarie 2017, Curtea a constatat ca prevederile art. 11 teza intai, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 si art. 8 din Legea nr. 77/2016, sunt constitutionale numai in masura in care instanta judecatoreasca are posibilitatea si obligatia de a verifica indeplinirea conditiilor impreviziunii pentru fiecare contract de credit in parte . Curtea a mai retinut ca, in cazul in care instanta judecatoreasca nu ar avea posibilitatea sa verifice indeplinirea conditiilor impreviziunii, aceste prevederi de lege ar incalca dispozitiile constitutionale ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 1 alin. (5) in componenta sa privind calitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, precum si pe cele ale art. 124 privind infaptuirea justitiei.


De asemenea, prin decizia precitata, paragraful 122, Curtea a constatat ca sintagma "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza intai din Legea nr. 77/2016 este neconstitutionala. In acest context, Curtea retine ca, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale". Intrucat Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, mai sus mentionata, a fost publicata ulterior sesizarii instantei constitutionale in prezenta cauza si avand in vedere faptul ca autoarea exceptiei de neconstitutionalitate critica exact intelesul normelor legale care a fost exclus din cadrul constitutional, exceptia de neconstitutionalitate a sintagmei "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza intai din Legea nr. 77/2016, precum si cea a prevederilor art. 11 teza intai raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1) - (3), (5), (6) si art. 8 alin. (1) din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite au devenit inadmisibile.


Prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 656 din 9 august 2017, paragraful 28, Curtea a statuat ca Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016 este o decizie interpretativa, asa incat, atunci cand criticile de neconstitutionalitate a unei norme juridice privesc un inteles sau intelesuri ale acesteia care se bucura, in continuare, de prezumtia de constitutionalitate si care nu au fost excluse din cadrul constitutional prin decizia interpretativa, este evident ca instanta constitutionala este competenta sa analizeze fondul exceptiei de neconstitutionalitate.


In contextul criticilor formulate de autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, referitor la incalcarea art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea a retinut, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, ca, "indiferent de textul legal specific in baza caruia au fost incheiate contractele pana la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementarii de drept comun, Codul civil din 1864, care, in mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, in temeiul art. 969 si art. 970. Avand in vedere ca Legea nr. 77/2016 reprezinta o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactiveaza."


Cu privire la constitutionalitatea art. 11 teza intai raportat la art. 5 alin. (3) si art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronuntat, spre exemplu, prin Decizia nr. 92 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, prin care a retinut ca, reglementand procedura darii in plata ca expresie a impreviziunii contractuale, legiuitorul, prin art. 5 alin. (3) si art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, a pus la indemana debitorului obligatiei un mecanism procedural specific, prin efectul caruia are loc o suspendare de drept a executarii platilor pe care debitorul le-ar datora in temeiul contractului de credit . Suspendarea platilor aferente contractului de credit intervine ca un accesoriu al deciziei unilaterale a acestuia, prin care apreciaza ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate inerente procedurii darii in plata, insa, pe perioada suspendarii platilor, celelalte obligatii ale debitorului rezultate din acesta se executa in continuare. Curtea a constatat ca un asemenea mecanism procedural nu este de natura sa afecteze sau sa anuleze dreptul de proprietate privata al creditorului, pentru ca suspendarea platilor este o masura imediata, care este menita sa impiedice ruina iminenta a debitorului, inlaturand efectele negative asupra patrimoniului acestuia in conditiile in care creditorul decide sa demareze o procedura judiciara.


Ca atare, avand in vedere continutul normativ al art. 5 alin. (3) si art. 7 alin. (4) din Legea nr. 77/2016, Curtea a constatat ca acestea reglementeaza o interventie etatica cu privire la executarea contractelor de credit aflate in curs. De principiu, niciun text constitutional nu impiedica legiuitorul sa intervina in executarea acestor contracte in vederea reechilibrarii lor, cu respectarea conditiilor impuse prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, referitoare la buna-credinta si echitatea ce trebuie sa guverneze aceasta materie. Insa, intensitatea acestei interventii, privita din perspectiva exigentelor Constitutiei, trebuie evaluata prin prisma testului de proportionalitate dezvoltat de Curtea Constitutionala in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr. 75 din 26 februarie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 265 din 21 aprilie 2015, sau Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013). Curtea a mai constatat ca, desi creditorul obligatiei detine, in principiu, un bun, in sensul art. 1 al Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, reprezentat de creanta care face obiectul contractului de credit, interventia statului operata prin textele de lege criticate urmareste un scop legitim ce se circumscrie conceptului de protectie a consumatorului prin inlaturarea pericolului ruinei sale iminente, respectiv protectia consumatorului prin evitarea punerii acestuia in situatia de a plati sume de bani corespunzatoare contractului de credit in conditiile in care se invoca impreviziunea intemeiata pe art. 969 si 970 din Codul civil din 1864, ca masura critica este adecvata, necesara si respecta un just raport de proportionalitate intre interesele generale si cele particulare. In consecinta, Curtea a constatat ca mecanismul procedural reglementat de legiuitor nu pune in discutie in niciun fel conditiile de drept substantial ce trebuie avute in vedere la depunerea notificarii, ci stabileste un echilibru procedural corect intre partile aflate in litigiu, cu respectarea principiului proportionalitatii ce trebuie sa caracterizeze orice masura etatica in domeniul proprietatii private.


Cu privire la art. 11 teza intai raportat la art. 8 alin. (1) si (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, precitata, constatand ca textul criticat nu incalca art. 44 din Constitutie, in masura in care acesta este aplicat in conditiile intervenirii impreviziunii. In caz contrar, s-ar accepta, pe de o parte, ruina debitorului si imbogatirea fara justa cauza a creditorului, contractul de credit nemaiputand constitui temeiul imbogatirii acestuia, ci situatia imprevizibila intervenita, iar, pe de alta parte, s-ar crea o vadita inegalitate intre debitorii care, avand in vedere aceeasi situatie de impreviziune, au reusit sa reziste acesteia pe un interval temporal mai extins sau mai restrans. Or, acest criteriu, coroborat cu data intrarii in vigoare a legii, este unul artificial si arbitrar, intrucat impreviziunea trebuie evaluata in exclusivitate in functie de echilibrul contractual dintre parti, fiind, asadar, o chestiune ce tine de dezechilibrarea prestatiilor la care acestea s-au obligat datorita unui element exterior conduitei lor a carui amploare nu putea fi prevazuta. Ca atare, stingerea datoriei prin darea in plata a imobilului ipotecat reprezinta o fictiune juridica aplicabila tuturor procedurilor de executare silita incepute anterior sau ulterior intrarii in vigoare a legii, indiferent ca bunul aferent garantiei a fost vandut in cadrul acestei proceduri anterior/ulterior intrarii in vigoare a legii, singura conditie impusa de legiuitor fiind ca acestea sa fie in curs la data depunerii notificarii. Asa fiind, ca urmare a stingerii datoriilor prin darea in plata a bunului in conditiile legii criticate, executarea contractului inceteaza. Prin urmare, Curtea a constatat ca solutia legislativa de stingere a datoriilor izvorate din contractele de credit, indiferent de data la care a fost vandut bunul imobil ipotecat, prin licitatie publica sau printr-un alt mod agreat de creditor, nu incalca dreptul de proprietate privata al creditorului, consacrat de art. 44 din Constitutie .


Cu referire la criticile formulate din perspectiva pretinsei incalcari a dispozitiilor art. 45 din Constitutie, Curtea a retinut, prin Decizia nr. 35 din 19 ianuarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 10 mai 2017, ca prin chiar norma constitutionala se dispune ca accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora sunt garantate in conditiile legii. Or, dispozitiile criticate din Legea nr. 77/2016 se pot incadra in aceasta categorie - in conditiile legii - legiuitorul constituant insusi acordandu-i legiuitorului ordinar prerogativa de a stabili conditiile exercitarii accesului liber al persoanei la o activitate economica, precum si pe cel al liberei initiative. De altfel, Curtea Constitutionala a stabilit, in Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, ca "principiul libertatii economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este conditionat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmaresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum si asigurarea respectarii drepturilor si intereselor legitime ale tuturor".


Referitor la criticile privind incalcarea dispozitiilor art. 53 din Constitutie, Curtea retine ca acestea nu au incidenta in cauza de fata.


In ceea ce priveste invocarea art. 148 din Constitutie, prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016, Curtea a retinut ca prevederile Directivei 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1.093/2010, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 60 din 28 februarie 2014, nu au legatura cu ipoteza normativa a legii criticate, ele referindu-se la conversia creditelor in valuta.


Neintervenind elemente noi, de natura a justifica reconsiderarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziilor mentionate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.


In ceea ce priveste criticile formulate de Societatea S.A. S.R.L., Curtea Constitutionala a formulat un raspuns similar avand in vedere obiectul comun al criticilor.


Curtea a adaugat, cu privire la prevederile art. 11 teza intai raportate la cele ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, Curtea s-a mai pronuntat prin Decizia nr. 95 din 28 februarie 2017, paragrafele 44-49. Cu acel prilej, s-a aratat ca mecanismul procedural reglementat de legiuitorul ordinar in vederea aplicarii art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016 are in vedere, ca si in cazul art. 8 alin. (1) din aceeasi lege, doua etape cu o semnificatie deosebita in economia acesteia. Astfel, o prima etapa, obligatorie, se subsumeaza unei negocieri directe intre parti si priveste procedura notificarii reglementate de art. 5 alin. (1) din lege, partile putand, ele insele, sa constate stingerea datoriilor izvorate din contractul de credit, prin darea in plata a imobilului. Aceasta etapa se aplica si trebuie parcursa indiferent ca bunul imobil ipotecat a fost sau nu vandut in cadrul unei proceduri executionale la data intrarii in vigoare a legii. Cea de-a doua etapa, judiciara, facultativa prin natura sa, vizeaza interventia instantelor judecatoresti la cererea debitorilor, in vederea aplicarii Legii nr. 77/2016, respectiv constatarea stingerii datoriei izvorate din contractul de credit . Astfel, debitorul obligatiilor de plata a sumelor de bani in cadrul unui contract de credit trebuie sa parcurga, in mod obligatoriu, prima etapa procedurala, in sensul ajungerii la un consens cu creditorul si al evitarii, pe cat posibil, a interventiei in cadrul raporturilor contractuale a instantei judecatoresti. Legiuitorul a reglementat acest mecanism procedural in doua etape pentru a da posibilitatea incetarii contractului ca rezultat al acordului de vointa al partilor, fara interventia instantelor judecatoresti, apelarea la forta de constrangere a statului realizandu-se, in mod evident, numai atunci cand partile nu ajung la un consens.


Prin urmare, a apela direct la instanta judecatoreasca, cu nesocotirea primei etape, cea a notificarii, echivaleaza cu caracterul inadmisibil al unei asemenea actiuni promovate in temeiul art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/2016, instantele judecatoresti fiind in drept, in aceasta ipoteza, sa respinga ca atare actiunea debitorului. Acesta a fost si sensul Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, in care Curtea Constitutionala a respins, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate, pe motiv ca insasi actiunea principala era inadmisibila. Prin urmare, indiferent daca bunul imobil constituit drept garantie pentru executarea contractului de credit a fost vandut anterior sau ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 77/2016, debitorul este obligat, din punct de vedere procedural, sa parcurga mai intai etapa notificarii si de abia dupa aceea sa solicite concursul instantelor judecatoresti pentru constatarea stingerii datoriei.


2.4Solutiile Curtii Constitutionale


Prin Decizia 12/2019, avand in vedere argumentele prezentate anterior, Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza intai raportate la art. 3 teza intai din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua din acelasi act normativ, exceptie ridicata de Societatea I.B. S.A, ca devenita inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza intai din Legea nr. 77/2016, raportate la art. 3 teza a doua, art. 4 alin. (1), art. 7 alin. (1) - (3) si alin. (5) - (6) si art. 8 alin. (1) din acelasi act normativ, precum si a sintagmei "precum si din devalorizarea bunurilor imobile" din art. 11 teza intai din Legea nr. 77/2016, exceptie ridicata de aceeasi autoare in acelasi dosar si a neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza intai din Legea nr. 77/2016, raportate la prevederile art. 5 alin. (3), art. 7 alin. (4) si art. 8 alin. (5) din acelasi act normativ, exceptie ridicata de aceeasi autoare in acelasi dosar al aceleiasi instante judecatoresti, si a constatat ca acestea sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


Prin Decizia 599/2018, Curtea Constitutionala a respins ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 teza intai raportate la art. 3, art. 4, art. 7 alin. (1) - (3) si alin. (5) - (6) si ale art. 8 alin. (1) - (4), precum si exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 11 teza a doua si a sintagmei "precum si din devalorizarea bunurilor imobile", cuprinsa in art. 11 teza intai din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, exceptie ridicata de Societatea S.A. S.R.L. si ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceleasi parti in aceleasi dosare ale acelorasi instante constatand ca dispozitiile art. 11 teza intai, raportate la celelalte prevederi din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.


3.Concluzii


Putem, astfel, concluziona, in urma analizei celor doua decizii recente ale Curtii Constitutionale ca aceasta ramane statornica in jurisprudenta sa in ceea ce priveste constitutionalitatea normelor privitoare la aplicarea in timp a Legii darii in plata . Astfel, trebuie avut in vedere faptul ca indiferent de textul legal specific in baza caruia au fost incheiate contractele pana la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementarii de drept comun, Codul civil din 1864, care, in mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, in temeiul art. 969 si art. 970. Avand in vedere ca Legea nr. 77/2016 reprezinta o aplicare a teoriei impreviziunii la nivelul contractului de credit, prevederile acesteia nu retroactiveaza. Acelasi rationament poate fi aplicat si contractelor incheiate dupa 1 octombrie 2011 si inainte de intrarea in vigoare a Legii darii in plata, mai ales prin prisma faptului ca Noul Cod Civil ofera o reglementare specifica teoriei impreviziunii.


Autor:Irina-MariaDiculescu,InternMCP Cabinet avocati, specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor cu caracter personal



Bibliografie



I.Tratate, monografii


1.BOZESAN Vasile; DUMITRACHE Bogdan; TIT Nicolae Horia, Legea nr. 77/2016 privind darea in plata,EdituraUniversul Juridic, Bucuresti, 2017


II.Legislatie


1.Legea nr. 77/2016 privinddarea in plataa unorbunuriimobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite


III.Jurisprudenta


1.Decizia Curtii Constitutionale nr. 599/2018


2. Decizia Curtii Constitutionale nr. 12/2019








[1] V. BOZESAN; B. DUMITRACHE; N.H. TIT, Legea nr. 77/2016 privind darea in plata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2017







Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptia de neconstitutionalitate    Legea darii in plata    Legea 77/2016    Aplicarea legii in timp    Neretroactivitatea legii



Comentează: Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Alte Titluri

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei