Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Articole juridice » Drept Succesoral » Deschiderea succesiunii si dezbaterea succesiunii. Modalitati de dezbatere a succesiunii

Deschiderea succesiunii si dezbaterea succesiunii. Modalitati de dezbatere a succesiunii

  Publicat: 11 May 2020       975 citiri       Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Drept Succesoral  


Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Deschiderea succesiunii. Mostenirea sau succesiunea este procedura legala prin care bunurile unei persoane care a incetat din viata sunt transferate altor persoane .

Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Locul inde persoana si-a avut locuinta statornica si principala in momentul decesului. In raport de ultimul domiciliu legea stabileste locul deschiderii succesiunii si competenta organului notarial.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Transmiterea patrimoniului succesoral in temeiul legii, la persoanele, in cota si in ordinea determinate de lege.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care primeste un legat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este un titlu Ón temeiul caruia persoana pentru care s-a emis face dovada calitatii sale de mostenitor.
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Totalitatea atributelor si calitatilor unor persoane, izvorate din apartenenta acesteia la o familie, cum sunt calitatea de copil, de sot, de divortat etc.,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care stapaneste o proprietate in comun cu altcineva.
Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala.
Desemneaza o invitatie publica adresata de catre AM/OI unei categorii clar identificate de solicitanti, in vederea depunerii cererilor de finantare pentru proiecte, in cadrul unui domeniu de interventie al axelor prioritare din Programul Operational Regional 2007-2013 sau din Programele Operationale Sectoriale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
1. Fractiune a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun sau asupra unei mase de bunuri.

Succesiunea se deschide in momentul decesului defunctului, data decesului fiind dovedita cu certificatul de deces.


Data decesului prezinta importanta avand in vedere faptul ca:


- in raport de data decesului, sunt identificate persoanele chemate a mosteni, capacitatea lor succesorala si drepturile ce li se cuvin;


- de regula, de la data decesului incepe sa curga termenul de un an in care trebuie manifestata optiunea succesorala, respectiv daca succesibilul accepta sau renunta la mostenire;


- mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului, astfel cum este inscris in certificatul de deces sau, dupa caz, in hotararea judecatoreasca declarativa de moarte ramasa definitiva.


In cazul dezbaterii succesiuni prin intermediul procedurii notariale, daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea .


In cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii mostenirii este in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa se afle bunuri mobile ale celui ce lasa mostenirea .


Dezbaterea succesiunii


In mod inevitabil, dupa deschiderea succesiunii, patrimoniul defunctului (activul si pasivul) va trebui impartit intre mostenitori. Mostenitorii pot fi testamentari (atunci cand de cuius lasa un testament prin care stabileste persoanele fizice sau juridice carora urmeaza sa le revina patrimonial acestuia) sau legali (in ordinea si dupa regulile stabilite de Codul civil, respectiv sotului supravietuitor si rudelor defunctului, descendentilor, ascendentilor si colateralilor acestuia, dupa caz).


Dezbaterea succesiunii este procedura juridica prin care stabileste, in urma decesului unei persoane, cine sunt mostenitorii si care este intinderea masei succesorale, respectiv care sunt bunurile supuse dezbaterii de mostenire. In urma dezbaterii succesiunii, drepturile si obligatiile unei persoane decedate trec, din punct de vedere juridic, la mostenitorii acesteia.


Din punct de vedere procedural, dezbaterea succesiunii (atat cea legala, cat si cea testamentara) se poate realiza fie la notarul public, fie prin intermediul instantei de judecata .


2. Dezbaterea succesiunii la Notarul public


In cazul in care mostenitorii legali sau testamentari sunt cunoscuti si se inteleg asupra calitatii mostenitorilor si bunurilor aflate in masa patrimoniala, succesiunea poate fi dezbatuta la notarul public competent.


In aceasta forma, succesiunea se poate dezbate in urma unei cererii inaintate de cel putin unul dintre mostenitori, de un legatar sau de un creditor al defunctului.


Dezbaterea mostenirii se va face cu participarea tuturor mostenitorilor, chiar daca cererea a fost inaintata doar de o parte dintre acestia.


In aceasta situatie, costurile presupun o serie de taxe, care se calculeaza in functie de valoarea masei succesorale, la care se adauga onorariul care il percepe notarul public. In principiu, taxele se impart proportional intre mostenitori.


La finalizarea procedurii, notarul public elibereaza partilor cate un certificat de mostenitor . Certificatul de mostenitor eliberat de notarul public face dovada cu privire la:


- calitatea de mostenitor legal si/sau testamentar;


- drepturile de proprietate sau alte drepturi prevazute de lege ale mostenitorilor legali sau testamentari asupra bunurilor din patrimoniul autorului, mentionate in certificatul de mostenitor, si intinderea acestora;


- intrarea in stapanirea de fapt asupra bunurilor succesorale de catre mostenitorii nesezinari.


Avantajul acestei proceduri este celeritatea care o caracterizeaza, spre deosebire de situatia in care mostenitorii aleg sa initieze dezbaterea succesiunii la instanta de judecata .


2. Dezbaterea succesiunii la instanta de judecata


Dezbaterea succesiunii se poate realiza pe cale contencioasa, la instanta de judecata, in cazul in care mostenitorii nu se inteleg asupra calitatii de mostenitor, a bunurilor supuse impartelii si a cotelor ce le revin fiecaruia.


Cabinet avocat Bucuresti


In aceasta situatie, instanta competenta este Judecatoria din circumscriptia teritoriala a ultimului domiciliu al defunctului (asa cum a fost consemnat in actul de deces).


Dezbaterea succesiunii de desfasoara conform regulilor de procedura instituite de Codul de procedura civila aplicabile judecatii proceselor civile. Ca atare, si in cadrul dezbaterii sucesiunii in instanta se vor administra probe (inscrisuri, martori expertiza, interogatoriu) si se vor acorda termene de judecata .


Procedura la instanta de judecata se va initia prin introducerea unei cereri de chemare in judecata de catre unul din mostenitori impotriva celorlalti mostenitori cunoscuti.


Cererea de chemare in judecata va trebui sa cuprinda:


- numele si adresa celorlalti mostenitori legali sau testamentari, adica a persoanelor intre care urmeaza a avea loc partajul;


- titlul pe baza caruia este ceruta dezbaterea succesiunii si partajul (actele de stare civila care sa ateste calitatea de mostenitor, testament);


- bunurile mobile sau imobile care fac parte din masa succesorala, locul in care acestea se afla si dovada dreptului de proprietate a defunctului asupra bunurilor din masa succesorala;


- estimarea valorii bunurilor supuse impartelii (necesara pentru stabilirea taxei de timbru);


- indicarea probelor pe care le solicita atat pentru dovedirea calitatii de mostenitor cat si a masei succesorale (inscrisuri, expertiza pentru stabilirea loturilor, martori, interogatoriu);


In plus, anterior sesizarii instantei de judecata, ca o procedura prealabila, reclamantul are obligatia de a obtine de la notarul public incheierea cu privire la verificarea evidentelor succesorale, prin care se atesta daca a fost sau nu dezbatuta succesiunea la notarul public si daca sunt mostenitori care au acceptat sau au renuntat la mostenire.


Odata cu cererea de chemare in judecata, reclamantul va depune, in mod obligatoriu, si aceasta incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale, in caz contrar, neindeplinirea procedurii prealabile putand fi invocata de catre instanta, din oficiu, sau de catre parat.


De asemenea, tot reclamantului ii revine si obligatia de a achita taxa de timbru care va fi stabilita de instanta de judecata in functie de valoarea bunurilor care fac parte din masa succesorala.


La primul termen de judecata, daca partile sunt prezente, instanta le va lua declaratie cu privire la fiecare dintre bunurile supuse partajului si va lua act, cand este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existenta bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora.


Daca partile ajung la o intelegere cu privire la impartirea bunurilor, instanta va hotari potrivit intelegerii lor.


Daca partile nu ajung la o intelegere, instanta va stabili calitatea de mostenitor, cota-parte ce se cuvine fiecarui mostenitor din bunurile supuse impartelii, precum si din datoriile transmise prin mostenire/datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii.


In acesta situatie, in principiu, partajul se va realiza in natura (prin impartirea acestuia potrivit cotei parti), acesta reprezentand regula in materie. Cu toate acestea, daca bunul nu este partajabil in natura, partajul se va realiza:


- prin atribuirea intregului bun unui singur fost coproprietar (sau mai multora), urmand ca acesta (acestia) sa plateasca o sulta (o suma de bani) fostului (fostilor) coproprietar(i) caruia (carora) nu i-a (le-a) fost atribuit bunul;


- sau prin vanzarea bunului, in modul stabilit de coproprietari sau, in caz de neintelegere, la licitatie publica, caz in care pretul obtinut, in urma vanzarii, se va imparti intre fostii coproprietari conform cotelor ce li se cuvin.


Avantajul dezbaterii succesiunii la instanta de judecata este acela ca, desi nu exista un acord intre mostenitori, instanta pronunta o hotarare judecatoreasca ce constituie titlu de proprietate al fiecaruia dintre succesori pentru bunurile individuale ce i-au fost atribuite, astfel incat, la sfarsitul litigiului, fiecare mostenitor va avea stabilit expres bunul pe care l-a primit in proprietate .


Totodata, desi reclamantul este cel care achita efectiv la inceputul litigiului taxa de timbre, prin hotararea judecatoreasca, taxa judiciara de timbru si, eventual, celelalte cheltuieli de judecata (onorariu expertiza) vor fi stabilite in sarcina tuturor mostenitorilor, proportional cu cota parte a fiecaruia.





Citeşte mai multe despre:    mcp avocati    avocat predut    avocat succesiuni    cabinet avocati bucuresti    Dezbaterea succesiunii    Dezbaterea succesiunii la Notarul public    Dezbaterea succesiunii la instanta de judecata    verificarea evidentelor succesorale

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Raspunderea operatorului de date cu caracter personal in cazul unui incident de securitate
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Raspunderea si sarcinile Responsabilului cu Protectia Datelor
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati

Despagubirile acordate pentru exproprierea pentru cauza de utilitate publica
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Exercitarea autoritatii parintesti exclusiv de catre unul dintre parinti in contextul divortului
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati

Taxele pentru dezbaterea succesiunii
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Ordinul de protectie. Masuri care pot fi dispuse. Garantii pentru respectarea masurilor dispuse
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Emiterea ordinului de protectie. Conditii si Solutii jurisprudentiale
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati



Jurisprudenţă

Hotararea in Cauza Serban impotriva Romaniei din 5 iulie 2016
Pronuntaţă de: CEDO