Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact
Ştiri Juridice Articole Jurisprudenţă Legislaţie Dicţionar Juridic Utile Contact

Prima pagină » Articole juridice » Insolventa si Falimentul » Cererea abuziva a falimentului introdusa de catre creditor. Mijloacele de aparare ale debitorului vizat

Cererea abuziva a falimentului introdusa de catre creditor. Mijloacele de aparare ale debitorului vizat

  Publicat: 05 May 2021       6779 citiri       Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Insolventa si Falimentul  


Procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului in vederea
Procedura falimentului este procedura de insolventa, concursuala, colectiva si egalitara, care se aplica debitorului in vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, urmata de radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat.

Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Sintagma ce desemneaza creanta ce are o existenta neindoielnica in sensul ca asupra ei nu s-a conturat un litigiu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice persoana fizica sau juridica care, in baza contractului de transport, se obliga sa execute
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Creante de recuperat de catre unitate in urma vanzarii pe credit a bunurilor sau a avansurilor de fonduri.
Modalitatea cea mai simpla de realizare a unei plati si reprezinta o dispozitie neconditionata data de emitentul acesteia unei banci receptoare de a plati unui beneficiar o anumita suma de bani, la o anumita data.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
Este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen care defineste creanta
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Bankruptcy) Stare de insolvabilitate a unei persoane fizice sau juridice; cu alte cuvinte, incapacitatea acesteia de a-si plati datoriile.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana fizica sau juridica care dispune de resurse concretizate in mijloace banesti si materiale,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Situatie in care valoarea activelor de care dispune un agent economic este mai mica decat valoarea obligatiilor acestuia fata de terti (creditori, furnizori, buget).
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Care nu este solvabil, care nu-si poate plati datoriile, care se afla in situatia de insolvabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana fizica sau juridica care dispune de resurse concretizate in mijloace banesti si materiale,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Aceasta procedura este reglementata de Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolventei, ca finalitate a acestei din urma proceduri, in eventualitatea in care situatia juridica si economica a debitorului o impune.


Ab initio, inainte de a trece la analiza conditiilor de admisibilitate si/sau temeinicie a unei cereri de deschidere a procedurii falimentului formulata de catre creditor, se impune a se observa ca dezideratul stabilit de Legea nr. 85/2014 inca din titlu este tocmai evitarea deschiderii procedurii insolventei si, a fortiori, a falimentului.


Acest aspect este stabilit chiar de principiile ce stau la baza procedurii insolventei, unul dintre acestea fiind ``acordarea unei sanse debitorilor de redresare eficienta si efectiva a afacerii, fie prin intermediul procedurilor de prevenire a insolventei, fie prin procedura de reorganizare judiciara``.


In acest sens, in jurisprudenta s-a aratat ca ``spiritul Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa rezulta din prevederile art. 2 din lege care arata ca primordiala este acordarea sansei de redresare activitatii debitorului. In aceste conditii, scopul unei societati comerciale este sa functioneze in circuitul economic national cu toate consecintele pozitive, angajati, venituri, taxe la bugetul national si local``[1]


Cabinet avocat Bucuresti


Totodata, intr-o cauza avand ca obiect deschiderea cererii de faliment la solicitarea creditorului s-a aratat ca ``avand in vedere ca scopul principal al unei proceduri de insolventa nu este acela al falimentului, de a desfiinta societatea comerciala, ci redresarea economica a acesteia prin depasirea momentelor economice dificile, precum si raportat la stadiul si modul de derulare a procedurii pana in prezent, pozitia exprimata de creditoare si de debitoare, prin administratorul judiciar, s-a apreciat ca intrarea in faliment a debitoarei nu este in acest moment justificata.``[2].


Astfel, principalul element ce trebuie avut in vedere la introducerea sau, dupa caz, analizarea oricarei cereri de deschidere a procedurii insolventei, cu atat mai mult a unei cereri de deschidere a procedurii falimentului, este tocmai acest principiu, al acordarii cu prioritate unei sanse de redresare debitorului, o cerere de deschidere a procedurii falimentului gasindu-si justificarea numai in situatia in care se face dovada faptului ca nu ar mai exista nicio sansa de redresare a debitorului.


Pornind de la acest principiu, este evident faptul ca o cerere introdusa de un creditor cu unicul scop de a conduce la ruinarea debitorului sau si radierea acestuia din registrul in care este inmatriculat este in sine abuziva.


Legea nr. 85 din 25 iunie 2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa stabileste, prin art. 70, faptul ca ``orice creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezentul titlu (procedura insolventei - n.n.) poate introduce o cerere de deschidere a procedurii impotriva unui debitor prezumat in insolventa``.


Insolventa debitorului se prezuma, potrivit art. 5 alin. (1), pct. 29 lit. a), atunci cand acesta, dupa 60 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de creditor . Aceasta prezumtie este una relativa, ce se intemeiaza, la randul ei, pe situatia premisa a existentei unei creante certe, lichide si exigibile a debitorului fata de care se solicita deschiderea procedurii insolventei/falimentului.


In consens, jurisprudenta a retinut ca ``in calitate de creditor, reclamanta are obligatia de a dovedi faptul ca indeplineste conditiile stipulate de art. 5 pct. 20 din Legea 85/2014, in sensul ca este creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei respectiv detine o creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul.


Nu s-au dovedit aceste conditii, in special cele legate de existenta creantei, deoarece nu s-au depus titlurile de creanta fiscale in sensul prevazut de art. 110 din Codul de procedura fiscala (aa‚¬A¦). Prin urmare, constata ca cererea nu este intemeiata si va fi respinsa fiind aplicabile prevederile art. 72 alin. (4) din Legea 85/2014 care stipuleaza ca daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorului, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.``[3].


Caracterul cert al creantei se impune a fi analizat prin coroborarea intregului probatoriu. Cu titlu de exemplu, aratam ca nu este suficienta existenta, la dosarul cauzei, a unor facturi emise de catre pretinsa creditoare. Astfel, aceasta trebuie sa faca dovada faptului ca obligatiile de plata erau scadente, atat prin raportare la data scadentei indicata in cuprinsul facturilor, cat si prin raportare la eventualele prevederi contractuale din care izvorasc facturile in cauza: ``cat priveste caracterul cert al sumelor pentru care s-au emis facturi fiscale, analizand coroborat inscrisurile depuse de creditor prin raportare la prevederile contractuale si la dispozitiile legale anterior mentionate, judecatorul sindic apreciaza ca societatea creditoare nu a facut dovada ca detine o creanta certa impotriva debitorului. Astfel, se are in vedere ca partile au stabilit la art.6.1 in contract ca AA«produsele vor fi livrate ex caraus (aa‚¬A¦) Prin aceasta se intelege faptul ca furnizorul s-a achitat/a indeplinit obligatia de livrare in momentul in care a predat produsele in grija carausului sau a expeditoruluiAA». Or, in speta, creditorul nu a facut dovada predarii produselor in grija expeditorului si, pe cale de consecinta, nici a indeplinirii obligatiilor de livrare a produselor pentru care a emis facturile fiscale.``[4].


Totodata, se impune a se sublinia faptul ca nici simpla existenta a unei creante nu este suficienta in vederea introducerii unei cereri admisibile/temeinice de deschidere a procedurii insolventei/falimentului, legea stabilind un cuantum minim al creantei. Astfel, potrivit art. 5 alin. (1) pct. 72, valoarea-prag, cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa, este de 50.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.


Dovada atingerii valorii-prag este o conditie de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolventei/falimentului, nefiind suficient ca aceasta sa fie pretinsa. In acest sens, analizand o cauza avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei la cererea creditorului, Tribunalul Bucuresti a aratat ca ``prin inscrisurile depuse creditoarea nu a facut dovada imprejurarii ca a emis facturi pentru debite de cel putin 40.000 lei[5]. Nu pot fi avute in vedere nici sumele rezultate din aditionarea celor mentionate in biletele la ordin emise de debitoare intrucat in centralizatorul depus de catre creditoare se evidentiaza numai unul dintre aceste bilete la ordin . Prin urmare, numai acest titlu reprezinta cauza pretentiilor creditoarei, nu si celelalte doua. Se mai retine ca nu s-a facut dovada refuzului la plata a acestor bilete la ordin, din copiile certificate depuse de creditoare nerezultand acest aspect``[6].


In analiza indeplinirii acestei conditii se impun a fi avute in vedere si prevederile art. 5 alin. (1) pct. 20 din Legea 85/2014, potrivit caruia ``creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 72``.


Astfel, daca intre creditor si debitor exista datorii reciproce, independent daca acestea au natura unor creante monetare sau a unor servicii neprestate, numai ulterior compensarii reciproce a acestor datorii se poate stabili daca este sau nu indeplinita conditia de admisibilitate stabilita de art. 5 alin. (1) pct. 72.


``Este creditor indreptatit, potrivit art.5 pct.20 din lege, creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile . Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 72``[7].


Este de observat faptul ca legiuitorul stabileste, in aceste conditii, posibilitatea unui creditor de a solicita deschiderea procedurii insolventei impotriva unui debitor prezumat in insolventa, ci nu posibilitatea de a solicita deschiderea procedurii falimentului.


Mai mult decat atat, desi aceste prevederi legale stabilesc posibilitatea oricarui creditor de a introduce o cerere de deschidere a procedurii insolventei in situatia in care insolventa creditorului este prezumata, deschiderea procedurii insolventei se impune exclusiv atunci cand insolventa debitorului este iminenta, respectiv, atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei.


In considerarea prioritatii pe care legea o acorda sansei debitorului de a se redresa, precum si a efectelor ireversibile pe care deschiderea procedurii falimentului le-ar avea fata de debitor, legea stabileste expres si limitativ situatiile in care un creditor ar putea solicita direct deschiderea procedurii falimentului, reglementand, in acest sens, procedura simplificata.


Procedura simplificata reprezinta procedura de insolventa prin care debitorul care indeplineste o serie de conditii stabilite de lege intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile .


Astfel, se poate solicita deschiderea procedurii simplificate a falimentului fata de creditorii care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:


a) profesionisti persoane fizice supuse obligatiei de inregistrare in registrul comertului, cu exceptia celor care exercita profesii liberale;


b) intreprinderi familiale, membrii intreprinderii familiale;


c) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:


1. nu detin niciun bun in patrimoniul lor;


2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;


3. administratorul nu poate fi gasit;


4. sediul social/profesional nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;


d) persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului;


e) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment;


f) orice persoana care desfasoara activitati specifice profesionistilor, care nu a obtinut autorizarea ceruta de lege pentru exploatarea unei intreprinderi si nu este inregistrata in registrele speciale de publicitate; aplicarea prezentei legi fata de aceste persoane nu exclude sanctiunile aplicabile pentru lipsa autorizarii sau inregistrarii respectivei persoane .


Analizand conditiile impuse de lege in aceasta situatie, subliniem faptul ca, spre deosebire de solicitarea de deschidere a procedurii insolventei, care se intemeiaza pe o prezumtie relativa a insolvabilitatii creditorului, procedura simplificata a falimentului se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, deci, fata de care insolventa a fost stabilita cu certitudine, fara a se pune in discutie o simpla prezumtie. Mai mult, nici aceasta certitudine nu este suficienta, fiind necesara indeplinirea conditiilor antereferite pentru a ne afla in fata unei cereri admisibile de deschidere a procedurii simplificate a falimentului.


Asadar, din intreaga economie a prevederilor legale in materie, transpare cu usurinta intentia legiuitorului de a reglementa falimentul drept o ultima optiune in vederea recuperarii de catre creditori, cel putin in parte, a creantelor acestora.


In considerarea acestor argumente, aratam ca un creditor de buna-credinta care are o creanta certa, lichida si exigibila, in vederea recuperarii sumelor ce i s-ar datora, are, in principal, deschisa calea actiunii in raspundere contractuala. In eventualitatea in care, in cadrul acestei actiuni, s-ar demonstra insolvabilitatea debitorului, creditorul are la indemana procedura insolventei.


In cadrul procedurii insolventei, in vederea asigurarii atat a posibilitatii debitorului de a se redresa, cat si a recuperarii de catre creditor a unor sume cat mai apropiate de cuantumul creantei sale (sau chiar a intregii creante), legiuitorul a reglementat procedura reorganizarii judiciare, ce se aplica debitorului in insolventa, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor.


Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat, restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului, restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social, restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului. Totodata, in cadrul acestei proceduri se stabileste si un program de plata a creantelor.


Aprobarea planului de reorganizare se face pe criterii clare, cu asigurarea unui tratament egal intre creditorii de acelasi rang, a recunoasterii prioritatilor comparative si a acceptarii unei decizii a majoritatii, urmand sa se ofere celorlalti creditori plati egale sau mai mari decat ar primi in faliment.


Cabinet avocat Bucuresti


Astfel, de cele mai multe ori, un creditor de buna-credinta va urmari, cu prioritate, stabilirea unui plan de reorganizare in detrimentul deschiderii procedurii falimentului, o astfel de solutie fiindu-i mai favorabila din punct de vedere al sumelor ce ar urma sa fie recuperate. Mai mult, in eventualitatea in care debitorul s-ar redresa, creditorul si-ar putea satisface, in cadrul reorganizarii, intreaga creanta, in timp ce in cadrul procedurii falimentului risca sa obtina doar o parte dintre sumele ce ii sunt datorate.


Stabilirea cu prioritate a unui plan de reorganizare si respectarea acestuia in vederea redresarii debitorului este un principiu stabilit de lege si imbratisat de jurisprudenta, aceste aspecte fiind analizate cu prioritate inclusiv in solutionarea cererilor de deschidere a procedurii falimentului: ``o societatea aflata in perioada de reorganizare are obligatia de a se conforma planului de reorganizare atat in ceea ce priveste achitarea creantelor potrivit graficului de plati, cat si a obligatiilor fiscale curente, iar in situatia in care aceste obligatii nu sunt respectate, si se aduc pierderi atat averii sale cat si creditorilor prin desfasurarea activitatii, judecatorul sindic va dispune deschiderea procedurii falimentului``[8].


``Desi nu se face trimitere la dispozitiile art. 75 alin. (3), creditorul cu creanta curenta va trebui sa faca o cerere de plata si numai in masura in care plata nu va fi facuta in baza deciziei administratorului judiciar sau a judecatorului sindic dupa 60 zile de la scadenta, creditorul neplatit va fi indreptatit sa ceara conversia reorganizarii in faliment.


In speta, astfel cum judecatorul sindic a subliniat, creditorul fiscal a formulat direct cerere pentru trecerea in faliment, fara a solicita anterior plata creantei curente inregistrate pentru a da posibilitatea administratorului judiciar sa se pronunte cu privire la aceasta in conditiile art.75 alin. (3) si art. 106 din Legea 85/2014.


De asemenea, si prin inscrisurile solicitate de instanta si depuse in faza apelului, creditorul fiscal nu a evidentiat distinct creantele nascute anterior deschiderii procedurii insolventei si creantele curente. In consecinta, in mod corect s-a retinut ca nu rezulta din probele administrate acumularea de noi datorii si nici cuantumul creantelor curente.``[9].


Astfel, daca dupa parcurgerea tuturor etapelor premergatoare s-a trecut la deschiderea procedurii insolventei fata de debitor si s-a stabilit un plan de reorganizare, in analiza unei cereri de deschidere a procedurii falimentului, instanta de judecata urmeaza sa analizeze modul in care acesta a fost respectat, precum si daca, din ansamblul operatiunilor economice desfasurate in procedura reorganizarii, debitorul dovedeste realizarea de venituri: ``debitorul a facut plati apelantei in suma de 345.973 lei dovedind realizarea de venituri. Or, prevederile art. 145 alin.(1) lit. c). din Legea 85/2014 care arata se dispune intrarea in faliment cu consecinta dizolvarii daca obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale, trebuie interpretate in conditiile art.2 din lege. In concluzie, de vreme ce in speta exista premisa platilor stabilite in planul de reorganizare, se impune continuarea activitatii debitoarei potrivit planului de reorganizare``[10].


Prin urmare, in eventualitatea in care debitorul face dovada obtinerii de venituri in faza reorganizarii judiciare, unica solutie legala este aceea a continuarii activitatii. Cu atat mai mult se impune aceasta solutie in eventualitatea in care un debitor face dovada obtinerii de venituri si a solvabilitatii chiar anterior deschiderii procedurii insolventei, in analiza unei astfel de cereri si/sau in analiza unei cereri de deschidere a procedurii falimentului.


Analizand acest ansamblu de principii, conditii si limitari in ceea ce priveste cererile de deschidere a procedurii falimentului la solicitarea creditorului putem concluziona cu usurinta ca o cerere introdusa cu vadita incalcare a acestora poate fi considerata abuziva, fiind evident ca scopul real al creditorului in aceasta situatie nu este simpla recuperare a creantei sale, ci, eventual, s-ar urmari indestularea inaintea celorlalti creditori sau chiar ruina economica a debitorului.


Pentru a preveni astfel de cereri abuzive, art. 72 din Legea nr. 85/2014 stabileste ca ``(1) in cazul cererii de deschidere a procedurii insolventei formulate de creditor, la cererea debitorului, formulata in termenul prevazut la alin. (3), judecatorul-sindic poate dispune, prin incheiere, in sarcina creditorului consemnarea la o banca a unei cautiuni de pana la 10% din valoarea creantei, dar nu mai mult de 40.000 lei. Cautiunea va fi consemnata in termen de 5 zile de la comunicarea masurii, sub sanctiunea respingerii cererii de deschidere a procedurii. (aa‚¬A¦) (4)Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este in stare de insolventa, respinge cererea creditorului, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei. In acest caz, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor, pentru introducerea cu rea-credinta a unei astfel de cereri, conform dispozitiei judecatorului-sindic``.


Consideram ca aceleasi dispozitii sunt cu atat mai mult aplicabile in situatia unui creditor care formuleaza direct cerere de deschidere a procedurii falimentului, consecintele potentiale ale unui astfel de demers asupra debitorului fiind chiar mai grave decat cele produse de o solicitare de deschidere a procedurii insolventei.


Similar, legea reglementeaza o masura de protectie a debitorului si fata de eventualele masuri vremelnice care ar putea fi solicitate de un creditor de rea-credinta prin cererea de deschidere a procedurii insolventei/falimentului.


Astfel, potrivit art. 70 alin. (5) din Legea nr. 85/2014, ``creditorul care are inregistrata o cerere de deschidere a procedurii, in cazuri urgente, pana la data judecarii cererii, poate solicita judecatorului-sindic pronuntarea unei ordonante presedintiale prin care sa dispuna masuri vremelnice, in scopul suspendarii operatiunilor de instrainare a unor bunuri sau drepturi patrimoniale importante din averea debitorului, sub sanctiunea nulitatii, precum si masuri de conservare a acestor bunuri``.


Cu toate acestea, alin. (6) al aceluiasi articol stabileste ca ``judecata cererii prevazute la alin. (5) se face de urgenta, in camera de consiliu, fara citarea creditorului care a formulat cererea si nici a debitorului. Masura va fi incuviintata vremelnic, pana la data solutionarii cererii de deschidere a procedurii. Creditorul poate fi obligat la plata unei cautiuni de pana la 10% din valoarea creantei pretinse, care va putea fi folosita de debitor pentru acoperirea daunelor produse in cazul respingerii cererii de deschidere a procedurii``.


Apreciem ca aceasta cautiune poate fi solicitata separat de cea prevazuta de art. 72 pentru simpla cerere de deschidere a procedurii insolventei, cele doua sume putand fi cumulate. Elementul principal ce sta la baza acestui rationament este reprezentat tocmai de efectele produse si/sau urmarite prin cererea creditorului.


Desi este evident ca si o ``simpla`` cerere de deschidere a procedurii insolventei/falimentului, introdusa cu rea-credinta, poate avea consecinte majore, defavorabile fata de debitor, afectandu-i activitatea si relatiile economice, motiv pentru care isi gaseste ratiunea cautiunea prevazuta de art. 72, cu atat mai mult se impune o protectie suplimentara in situatia in care activitatea debitorului este blocata imperativ pana la solutionarea cererii, astfel incat, unica solutie juridica rezonabila este, in mod evident, ca acesta sa beneficieze de o despagubire corespunzatoare pentru prejudiciul suferit, ce nu se poate limita la cautiunea stabilita de art. 72 din Lege, ci este necesar ca acesteia sa i se adauge cautiunea reglementata de art. 70 alin. (6).


Concluzionand, apreciem ca o cerere de deschidere a procedurii falimentului impotriva unui debitor solvabil sau aflat in perioada de observatie, fata de care s-a stabilit un plan de reorganizare si care isi respecta obligatiile stabilite pe aceasta cale, constituie un veritabil abuz de drept din partea creditorului solicitant, necesar a fi sanctionat potrivit prevederilor legale.


Mai mult decat atat, in ceea ce priveste o eventuala cerere de deschidere a procedurii falimentului formulata impotriva unui debitor fata de care nu s-a deschis sau, cel putin, nu s-a solicitat deschiderea procedurii insolventei, este nu doar vadit abuziva si lipsita de temei (din moment ce starea de insolvabilitate a debitorului nu a fost nici macar analizata, cu atat mai putin putand fi constatata), ci este inadmisibila.


Astfel, orice creditor care se considera vatamat in drepturile sale, apreciaza ca debitorul sau a devenit insolvabil, si indeplineste conditiile stabilite de lege (existenta unei creante certe, lichide si exigibile, scadenta de peste 60 de zile si care depaseste valoarea-prag de 50.000 de lei), are la dispozitie calea stabilita de art. 70 din Legea nr. 85/2014, respectiv formularea unei cereri de deschidere a procedurii insolventei, in niciun caz neputand fi solicitata deschiderea procedurii falimentului impotriva unui debitor a carui stare de solvabilitate/insolvabilitate nu a fost anterior stabilita sau care nu se incadreaza in conditiile stabilite de art. 38 din Legea nr. 85/2014 referitoare la procedura simplificata a falimentului.


Este evident faptul ca a admite o astfel de ipoteza ar deschide calea unor numeroase abuzuri, lipsindu-l pe debitorul insolvabil de dreptul de a se redresa stabilit cu valoare de principiu de lege si afectand grav activitatea, imaginea si relatiile comerciale ale unui debitor solvabil.


In acest sens, subliniem faptul ca pe langa cele doua forme ale cautiunii prevazute de lege tocmai in scopul de a preveni si sanctiona introducerea cu rea-credinta a unor cereri de deschidere a procedurii insolventei/falimentului, debitorul vatamat de o astfel de cerere abuziva are deschisa calea unei actiuni separate, prin care sa solicite repararea eventualelor prejudicii materiale provocate de actiunea creditorului si care nu au putut fi acoperite de cautiune.


Autor: avocat Irina Maria Diculescu, partener MCP Cabinet avocati - specializati in relatii de munca, comerciale si protectia datelor.


Bibliografie:


[1] Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia a II-a Civila, Decizia nr. 347/2020.


[2] Curtea de Apel Pitesti, Sectia a II-a civila, Decizia nr. 426/2019.


[3] Tribunalul Ilfov, Sectia Civila, Sentinta Civila nr. 1066/2019.


[4] Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a Civila. Sentinta Civila nr. 8948/2015


[5] La data de 11.07.2020, Punctul 72. din Alineatul (1) , Articolul 5 din Legea nr. 85/2014 a fost modificat de Punctul 2, Articol Unic din Legea nr. 113 din 8 iulie 2020, publicata in Monitorul Oficial nr. 600 din 08 iulie 2020, valoarea-prag fiind crescuta de la suma de 40.000 de lei la suma de 50.000 de lei.


[6] Tribunalul Bucuresti, Sectia a VII-a Civila. Sentinta Civila nr. 8948/2015


[7] Ibidem.


[8] Curtea de Apel Brasov, Sectia Civila, Decizia civila nr. 773/2020.


[9] Ibidem.


[10] Curtea de Apel Alba Iulia, Decizia Civila nr. 347/2020.


Citeşte mai multe despre:    faliment    insolventa    reorganizare    avocat faliment    avocat insolventa    avocat faliment Bucuresti    avocat insolventa Bucuresti    avocat faliment Tribunalul Bucuresti    avocat insolventa Tribunalul Bucuresti
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Protectia sociala a salariatilor. Drepturi si Proceduri de care acestia pot beneficia (II – pe durata starii de urgenta)
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Pastrati-va si protejati-va salariatii! Veti avea din nou nevoie de ei!
Sursa: avocat Irina Maria Diculescu

Drepturi salariale neplatite de angajatorul aflat in insolventa. Fondul de garantare a creantelor salariale
Sursa: MCP Cabinet avocati

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Codul Fiscal: Stabilirea de catre Presedintele A.N.A.F. a criteriilor pentru evaluarea riscului fiscal – o incalcare a principiului separatiei puterilor in stat?
Sursa: Irina Maria Diculescu

ICCJ. Contestatie decizie incetare contract individual de munca. Insolventa. Suspendare de drept
Sursa: Avocat Lacatus Igor



Jurisprudenţă

Contestatie la raport de distribuire. Distribuirea onorariului de succes al lichidatorului. Ordinea de distribuire a sumelor obtinute din vanzarea bunului obiect al garantiei imobiliare
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 168/A din 16.05.2018 a Curtii de Apel Galati

Obiectiuni la raportul final al lichidatorului. Tardivitate. Contradictie intre considerente si dispozitiv
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 32/2018 din 13.04.2018 a Curtii de Apel Galati

Admisibilitate Cerere de drept comun de obligare a Fondului de Garantare a Asiguratilor la plata daunelor morale si materiale determinate de un accident rutier
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 113/A din 15.06.2018 a Curtii de Apel Galati

Decaderea din dreptul de a propune, in vederea votarii planului de reorganizare, a categoriei creditorilor indispensabili. Conditii si efecte
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 41/6.02.2020

Cerere accesorie de acordare cheltuieli de judecata. Conditiile pentru reducerea cheltuitelor de judecata reprezentand onorariu expert
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 111/11.03.2020



  Arhiva Stirilor juridice din anul 2007
  Publica pe EuroAvocatura.ro