Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ


Prima pagină » Articole juridice » Dreptul muncii. Contractul de Munca » Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice

Fenomenul muncii subdeclarate. Reglementare si probleme practice

  Publicat: 03 Mar 2022       865 citiri       Sursa: avocat Irina Maria Diculescu | MCP Cabinet avocati        Secţiunea: Dreptul muncii. Contractul de Munca  


Fenomenul socio-economic al muncii nedeclarate este notoriu pentru impactul negativ generalizat asupra pietii muncii, atat in Romania, cat si la nivelul Uniunii Europene.

Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Puterile publice existente in stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Conform Ordonantei Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor (care a abrogat Legea 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor),
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Europa "cu geometrie variabila" este termenul utilizat pentru a descrie o metoda de integrare diferentiata, care tine seama de diferentele ireconciliabile care exista in interiorul structurii de integrare, si care face posibila, prin urmare, o separare permanenta intre un grup de state membre si un numar de unitati de integrare mai putin dezvoltate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.


Desi la nivel national nu exista, in prezent, date statistice consolidate care sa reflecte transparent impactul muncii nedeclarate in piata muncii, intr-un studiu realizat la nivelul Uniunii Europene in anul 2013, in Romania, munca nedeclarata reprezenta 18,9% din punct de vedere al aportului de forta de munca, estimari pe baza metodei referitoare la aportul de forta de munca .[1]


De asemenea, din analiza raportarilor saptamanale ale rezultatelor controalelor publicate de Inspectia Muncii, in perioada 01.01.2021-07.10.2021, in Romania au fost identificate de catre Inspectoratele Teritoriale de Munca[2] 4.943 de persoane care lucrau intr-o forma de munca nedeclarata.


In primele 7 luni ale anului 2021, din numarul total de controale efectuate in domeniul relatiilor de munca, in peste 94% dintre acestea a fost vizata si identificarea si combaterea muncii nedeclarate. De asemenea, peste 28% din amenzile aplicate pentru incalcarea legislatiei in domeniul relatiilor de munca au fost aplicate pentru utilizarea muncii nedeclarate.[3]


Comisia Europeana, analizand fenomenul muncii nedeclarate in Uniunea Europeana a efectuat o clasificare[4] a formelor acestui fenomen dupa cum urmeaza:


- munca nedeclarata intr-o intreprindere oficiala (in cadrul unui angajator);


- munca pe cont propriu nedeclarata sau activitatea independenta nedeclarata - prin care se furnizeaza servicii fie unei intreprinderi oficiale, fie altor clienti, cum ar fi gospodariile;


- furnizarea de bunuri si servicii vecinilor, familiei, prietenilor sau cunostintelor - lucrari de constructii sau reparatii, curatenie, ingrijirea copiilor sau ingrijirea persoanelor in varsta.


Dintre aceste forme de munca nedeclarata ne vom apleca atentia, in prezenta analiza, cu precadere asupra muncii nedeclarate intr-o intreprindere oficiala, respectiv, in cadrul unui angajator . In studiul efectuat, Comisia Europeana a aratat ca acest tip de munca poate fi complet sau partial nedeclarat, o parte din salariu fiind platita in mod oficial, iar o alta parte - ``in mana``.


Aceasta din urma forma de munca nedeclarata, cunoscuta in practica si sub numele de ``munca subdeclarata`` sau ``munca la gri``, afecteaza piata muncii din Romania, cu recurenta, inca de la liberalizarea acesteia.


Desi fenomenul muncii subdeclarate nu este unul cu caracter de noutate, intalnit in practica si, uneori, sanctionat de inspectorii de munca, pana in anul 2021 acesta nu era reglementat expres.


In reglementarea anterioara, la art. 151, Codul muncii oferea o definitie restrictiva a muncii nedeclarate, stabilind ca aceasta reprezinta:


a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;


b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea elementelor contractului individual de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;


c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;


d) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cardul contractelor individuale de munca cu timp partial.


Cu toate acestea, doctrina si jurisprudenta au recunoscut si subliniat, in repetate randuri, existenta muncii nedeclarate sub forma ``muncii la gri``.


Prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 117/2021, aceasta forma de munca nedeclarata a fost recunoscuta si reglementata in mod expres si de catre legiuitor. Astfel, prin acest act normativ, dupa articolul 151 din Codul muncii a fost introdus un nou articol, art. 152, prin care munca subdeclarata a fost definita in mod expres: ``in sensul prezentei legi, munca subdeclarata reprezinta acordarea unui salariu net mai mare decat cel constituit si evidentiat in statele de plata a salariilor si in declaratia lunara privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, transmisa autoritatilor fiscale``.


Astfel, legiuitorul tinde catre sincronizarea cadrului normativ aplicabil cu realitatile deja existente in practica, acoperind si situatia ce consta nu doar in disimularea unui contract individual de munca cu norma intreaga intr-un contract individual de munca cu timp partial, ci si in acordarea in fapt de catre angajator a unui salariu mai mare decat cel evidentiat in documentele financiar-contabile, suma fiscalizata fiind mai mica decat cea efectiv primita de catre salariat, fapt care are ca efect nu doar evaziunea fiscala, ci si afectarea salariatului in ceea ce priveste drepturile aferente contributiilor sociale care sunt platite la o baza de calcul inferioara celei reale.


Asadar, desi salariatul primeste o remuneratie corespunzatoare pentru munca efectiv desfasurata, inclusiv pentru munca suplimentara, salariul net achitat si incasat este mai mare decat cel precizat in contractul individual de munca, evidentiat in statele de plata a salariilor, in declaratia lunara privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, cea privind impozitul pe venit, asa cum sunt necesar a fi transmise periodic autoritatilor fiscale.[5]


Desi munca subdeclarata este legala in ceea ce priveste natura ei, aceasta este nelegala prin declararea partiala a veniturilor achitate si obtinute catre autoritatile publice .[6]


In acest sens, tot prin OUG nr. 117/2021, art. 260 din Codul muncii, care stabileste regimul raspunderii contraventionale in domeniul relatiilor de munca, a fost completat, fiind introdusa litera e5, care stabileste drept contraventie ``acordarea unui salariu net mai mare decat cel evidentiat in statele de plata a salariului si in declaratia lunara privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate, transmisa autoritatilor fiscale``. In acest sens, se reglementeaza sanctiuni ``cu amenda de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat in aceasta situatie, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei``.


Si in acest caz, sanctionarea contraventionala a angajatorului are in vedere acordarea unei diferente salariale nete nefiscalizate pentru fiecare salariat, ci nu pentru mai multi salariati, fara insa ca nivelul sanctiunii sa depaseasca un anumit cuantum maximal. Pe langa sanctiunea contraventionala, angajatorul poate fi obligat de organele de control fiscal si la plata retroactiva a contributiilor de asigurari sociale aferente sumelor nete neevidentiate in documentele contabile si nedeclarate autoritatilor fiscale.[7]


In aceeasi sfera se incadreaza si modificarile aduse prin introducerea literei e3 in cadrul aceluiasi articol 260, prin care se reglementeaza faptul ca reprezinta contraventie ``primirea la munca a unuia sau a mai multor salariati cu depasirea duratei timpului de munca stabilita in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial``, fiind stabilit un regim sanctionatoriu ``cu amenda de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoana astfel identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 200.000 lei``.


Si aceasta noua reglementare vizeaza in mod direct munca subdeclarata, dat fiind faptul ca, astfel cum a constatat si legiuitorul in expunerea de motive a O.U.G. nr. 117/2022, adeseori fenomenul muncii subdeclarate este asociat incheierii unor contracte individuale de munca cu timp partial pentru salariati care, in fapt, presteaza activitate in conditiile unei norme intregi de lucru, fiind remunerati suplimentar fata de veniturile declarate.


Definirea si reglementarea expresa a muncii subdeclarate, precum si stabilirea unor sanctiuni specifice reprezinta un prim pas important sub aspectul combaterii acestei forme de munca nedeclarata. Cu toate acestea, in vederea punerii in aplicare a acestei reglementari, se impun a fi solutionate o serie de probleme practice in ceea ce priveste identificarea si sanctionarea acestor abuzuri.


Data fiind natura si mecanismul de functionare a acestei forme de munca nedeclarata, identificarea situatiilor individuale este mult mai dificila decat in cazurile ``clasice`` de munca nedeclarata, in care salariatul desfasoara activitate in lipsa unui contract individual de munca sau in perioada suspendarii acestuia.



In acest sens, apreciem necesara mobilizarea de resurse si stabilirea unor proceduri de colaborare institutionala intre Inspectia Muncii si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, precum si dezvoltarea unei strategii aplicate de control, astfel incat sa se poata da efecte modificarilor legislative operate prin OUG nr. 117/2021.


Autor Irina Maria Diculescu, avocat MCP Cabinet avocati


[1] Semestrul European - Fisa Tematica, Munca Nedeclarata, Comisia Europeana, disponibil la U.R.L.: https://ec.europa .eu/info/sites/default/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_undeclared-work_ro.pdf, accesat ultima data la data de 25.02.2022.


[2] Rezultatele saptamanale ale controalelor efectuate de inspectoratele teritoriale de munca sunt disponibile la U.R.L.: https://www.inspectiamuncii.ro/rezultate-saptamanale-controale-rm-si-ssm, accesat ultima data la data de 25.02.2022.


[3] Comunicat de presa privind masurile propuse pentru combaterea muncii nedeclarate si subdeclarate, Inspectia Muncii, disponibil la U.R.L.: https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/268210/Kat+27.08.2021.pdf/c7517c7e-53ef-44f9-9a3d-398d310aa70d, accesat ultima data la data de 25.02.2022.


[4] Semestrul European - Fisa Tematica, Munca Nedeclarata, Comisia Europeana, disponibil la U.R.L.: https://ec.europa .eu/info/sites/default/files/file_import/european-semester_thematic-factsheet_undeclared-work_ro.pdf, accesat ultima data la data de 25.02.2022.


[5] Codul Muncii Comentat. Noua organizare a muncii, Predut Marius-Catalin, Editia a III-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2022, p. 108.


[6] Ibidem


[7] Codul Muncii Comentat. Noua organizare a muncii, Predut Marius-Catalin, Editia a III-a, completata si revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2022, p. 639.





Citeşte mai multe despre:    Dialogurile MCP    munca nedeclarata    munca subdeclarata    avocat dreptul muncii    avocat dreptul muncii bucuresti

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Titluri

Inechitatile salariale in sectorul public si in sectorul privat
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP: Legalitatea si obiectivitatea evaluarii profesionale a salariatilor
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Demisia - drept unilateral al salariatului. Mecanism juridic si consecinte
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Dialogurile MCP (ep. 18): Norma de munca a salariatilor. Notiune si aspecte practice
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Salariatii cu mai multe CIM-uri. Reglementari legale si limitari
Sursa: Avocat Marius-Catalin Predut

Efectele nerespectarii termenului de preaviz in cazul demisiei
Sursa: avocat Emilia Alexandra Ioana | MCP Cabinet avocati

Dobandirea dreptului de servitute, de trecere si de acces prin hotarare judecatoreasca
Sursa: avocat Andreea-Cristina Deaconu | MCP Cabinet avocati