Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Noul Cod Civil » Clauza de preciput in noul Cod civil roman

Clauza de preciput in noul Cod civil roman

  Publicat: 17 Feb 2010       10605 citiri       Sursa: EuroAvocatura.ro        Secţiunea: Noul Cod Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Noul Cod civil roman [1] aduce modificari semnificative dreptului familiei, inclusiv in privinta raporturilor patrimoniale dintre soti [2].

Ansamblul de reglementari privind relatiile patrimoniala dintre soti in timpul casatoriei,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Termen prin care se desemneaza, in mod generic, persoana care, prin efectul unui contract de donatie, dobandeste de la o alta persoana, numita donator, dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri determinate, in principiu fara contraprestatie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contractul de donatie prin care se impune donatarului o obligatie determinata (numita sarcina), fie in folosul lui insusi, fie in folosul donatorului, fie chiar in folosul unui tert.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Operatie de impartire a proprietatii commune intre coproprietari in urma careia fiecare dintre acestia devine proprietar exclusiv asupra unui, unor bun sau a unei parti determinate material.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Drept de proprietate
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Drept de proprietate
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
\(sau autorizata) Dispozitie continuta in anumite regulamente de exceptare pe categorie, care enumera intelegerile sau practicile ce sunt prezumate a nu impiedica, restrange sau distorsiona concurenta in interiorul pietei comune si care sunt, deci,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Modalitate legala portivit careia o persoana fizica disparuta poate fi declarata prin hotarare a justitiei judecatoresti ca fiind moarta la o anumita data.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Reglementata in sectiunea V, cap. I, t. IV, C. proc. pen.,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Cauza de ineficacitate a actului juridic civil, constand in lipsirea actului juridic de orice efecte,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Drept de proprietate
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Drept de proprietate
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Cauza de ineficacitate a actului juridic civil, constand in lipsirea actului juridic de orice efecte,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Cauza de ineficacitate a actului juridic civil, constand in lipsirea actului juridic de orice efecte,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este sanctiunea ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblul bunurilor, drepturilor si obligatiilor care alcatuiesc patrimoniul lasat de defunct.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Persoana care este chemata la mostenire in temeiul legii.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Drept de proprietate pe care il au doua sau mai multe persoane, simultan si concurent, a caror proprietate este divizata intre ele in cote-parti, fara ca bunul respectiv sa fie fractionat in materialitatea sa.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Este institutia de ocrotire a minorului care este lipsit de ingrijire parinteasca, precum si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate apara singura.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Modalitate legala portivit careia o persoana fizica disparuta poate fi declarata prin hotarare a justitiei judecatoresti ca fiind moarta la o anumita data.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ramura a dreptului Romaniei,
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Despre acte juridice care nu mai au putere legala,
Structura organizatorica de tipul intreprinderii, specializata in valorificarea dreptului de autor prin reproducerea si difuzarea operelor de creatie intelectuala de orice fel (literare, stiintifice, artistice), prin editarea de carti si de publicatii periodice precum si prin editarea de brosuri, ziare, afise etc.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.

In acest context se instituie - printre altele - posibilitatea sotilor ori a viitorilor soti de a-si alege un alt regim matrimonial [3] decat cel al comunitatii legale, prin incheierea unei conventii matrimoniale [4], care imbraca forma unui act juridic solemn [5].

Conventia matrimoniala poate include si o clauza de preciput [6], institutie preluata din legislatia franceza si reglementata in premiera in dreptul nostru.

2. Sediul materiei

Clauza de preciput este reglementata, in principal, in art. 333 din noul Cod civil.

La aceasta dispozitie contractuala se refera si art. 367 lit. d) din acelasi act normativ.

3. Notiune

Clauza de preciput [7]reprezinta acordul de vointa al sotilor ori, dupa caz, al viitorilor soti, incheiat in conditiile prevazute de lege [8], cuprins in conventia matrimoniala, in virtutea caruia sotul supravietuitor este indrituit sa preia, fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe bunuri comune, detinute in devalmasie ori in coproprietate [9].

Preciputul poate constitui si obiectul exclusiv al unei conventii matrimoniale [10].

Clauza de preciput genereaza un drept la preciput, care se naste, in beneficiul sotului supravietuitor, in momentul decesului celuilalt sot.

Pentru fiecare dintre soti, este vorba despre un drept eventual, de care va putea beneficia, sub conditia suspensiva a supravietuirii.

Natura juridica

Din cele ce preced rezulta ca, in esenta, clauza de preciput este o conventie a sotilor, care confera unuia dintre ei, si anume sotului supravietuitor, posibilitatea de a prelua unul sau mai multe bunuri comune, cu titlu gratuit, inaintea partajului.

Prin urmare, dreptul conferit prin clauza de preciput se manifesta ca un drept eventual, a carui aplicare este suspendata pana la moartea unuia dintre soti si este supusa conditiei supravietuirii celuilalt.

Spre deosebire de dreptul francez, unde se precizeaza in mod expres, in art. 1516 din Codul civil, faptul ca aceasta clauza nu poate fi considerata donatie, ci "conventie matrimoniala si intre asociati", legiuitorul roman nu a facut o astfel de precizare.

In aceste conditii, devine actuala intrebarea: care este natura juridica a acestei facultati a sotului supravietuitor?

Prin faptul ca aceasta clauza procura sotului supravietuitor anumite avantaje patrimoniale, fara ca acesta sa datoreze o prestatie echivalenta, ar putea fi asemanata cu donatia, cu legatul sau cu o clauza de partaj inegal (valabila daca este stipulata in conventia matrimoniala prin care se adopta regimul matrimonial al comunitatii conventionale, in baza art. 367 lit. e) din noul Cod civil roman).

Vom analiza, asadar, posibilitatea apartenentei clauzei de preciput la una dintre aceste acte juridice.

In ceea ce priveste donatia, pe fond, aceasta presupune marirea patrimoniului donatarului pe seama micsorarii patrimoniului donatorului, prin trecerea, fara echivalent, din patrimoniul donatorului in cel al donatarului, a bunurilor care constituie obiectul donatiei, precum si intentia donatorului de a gratifica pe donatar (animus donandi), care constituie cauza actului si este esentiala in incheierea acestuia [11].

Or, in cazul clauzei de preciput, constatam ca aceste conditii nu sunt indeplinite. Astfel, bunurile preluate de sotul supravietuitor fac parte din masa bunurilor comune ale sotilor, neexistand micsorarea patrimoniului unuia dintre soti prin executarea ei, cu atat mai mult cu cat executarea clauzei de preciput poate avea loc doar dupa moartea unuia dintre soti. Este real ca o micsorare a unui patrimoniu se va produce, insa este vorba de acela care trece la mostenitorii sotului predecedat, din care unul sau mai multe bunuri vor trece in patrimoniul sotului supravietuitor, care se va mari in mod corespunzator. Practic, este vorba de micsorarea masei succesorale, iar nu de micsorarea patrimoniului unei persoane, cum este cazul atunci cand se executa un contract de donatie .

De asemenea, aceasta clauza presupune un element alea, insusi sotul beneficiar neputand fi cunoscut la momentul incheierii conventiei matrimoniale prin care aceasta este prevazuta, deoarece este vorba despre sotul supravietuitor.

Intentia cu care sotii convin sa prevada aceasta clauza in conventia lor matrimoniala nu este de a gratifica pe unul dintre ei, ci de a asigura aceluia care va supravietui beneficiul proprietatii unui anumit bun sau anumitor bunuri, care le apartin in comun, ori al unei parti dintre bunurile la a caror dobandire a participat si pe care le folosesc impreuna in timpul casatoriei. Cauza adoptarii clauzei de preciput poate fi, de asemenea, de ordin emotional.

In cazul clauzei de preciput nu exista nici intentia liberala (animus donandi).

In ceea ce priveste asemanarea cu un legat [12], pe fond constatam ca testatorul, cu intentia de a gratifica pe legatarul sau, stipuleaza in testament ca acesta sa dobandeasca intregul sau patrimoniu, o fractiune din patrimoniu sau anumite bunuri determinate (astfel cum prevad dispozitiile art. 986 din noul Cod civil).

In cazul clauzei de preciput insa, bunurile care fac obiectul preluarii gratuite nu apartin patrimoniului unuia dintre soti, ci masei bunurilor comune, iar beneficiarul nu este cunoscut la momentul stipularii clauzei. De remarcat este si faptul ca aceasta clauza nu poate fi stipulata prin testamentul vreunuia dintre soti, ea putand fi adoptata doar prin conventia matrimoniala.

Asimilarea cu un legat este exclusa si in dreptul francez, prin dispozitiile art. 38 din Legea nr. 728 din 23 iunie 2006 privind reforma succesiunilor si liberalitatilor, care precizeaza ca in actele juridice incheiate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, termenii "prin preciput" sau "preciputar" ("par prAAAAAAİciput", "prAAAAAAİciputaire") trebuie intelesi ca " in afara partii succesorale" ("hors part successorale") [13].

Ar mai ramane de cercetat daca aceasta clauza poate fi asimilata cu o modalitate diferita de lichidare a comunitatii conventionale, prevazuta in conventia matrimoniala in baza dispozitiilor art. 367 din noul Cod civil.

Avand in vedere ca sotilor le este acordata posibilitatea ca, in cadrul acestui regim matrimonial, sa prevada orice modalitati de lichidare a regimului lor matrimonial, cu singura conditie de a nu contraveni dispozitiilor imperative ale legii in materia efectelor casatoriei (care alcatuiesc asa-numitul regim primar), clauza de preciput ar putea fi confundata cu usurinta cu o clauza de partaj inegal al bunurilor comune.

Deosebirile cele mai importante se regasesc in doua aspecte.

Primul consta in faptul ca sotul beneficiar nu este cunoscut in momentul in care clauza este stipulata in conventia matrimoniala.

Al doilea se refera la momentele si conditiile in care fiecare dintre aceste clauze se pot executa. Astfel, in timp ce o clauza de partaj inegal al bunurilor comune se va putea executa oricand, respectiv atunci cand sotii convin sa isi imparta bunurile comune in timpul casatoriei, la desfacerea sau incetarea acesteia, o clauza de preciput nu poate fi executata decat in beneficiul sotului supravietuitor, in momentul incetarii casatoriei prin decesul unuia dintre soti.

Prin urmare, chiar daca preluarea unor bunuri in baza clauzei de preciput se face cu titlu gratuit, consideram ca aceasta clauza nu este asimilata nici cu o donatie, nici cu un legat si nici cu o clauza de partaj inegal al bunurilor comune ale sotilor, aceasta avand natura juridica a unui avantaj matrimonial distinct si fiind inclusa in conventia matrimoniala.

Prevederea conform careia bunurile care fac obiectul clauzei de preciput sunt supuse reductiunii [14], ne-ar putea inspira includerea clauzei de preciput la categoria liberalitatilor. Dispozitiile art. 984 alin. (2) din noul Cod civil prevad insa ca: "Nu se pot face liberalitati decat prin donatie sau prin legat cuprins in testament".

Prin urmare, consideram ca, desi in Capitolul IV din Titlul III al noului Cod civil roman reductiunea se refera doar la liberalitatile excesive, aceasta institutie juridica se aplica, in baza unei prevederi exprese a legii, si clauzei de preciput, chiar daca aceasta nu face parte din categoria liberalitatilor, pentru ca astfel sa se poata asigura respectarea dispozitiilor imperative cu privire la drepturile mostenitorilor rezervatari, astfel cum prevede art. 332 alin. (2) al aceluiasi act normativ, potrivit caruia "[aaaaaa‚ĴAĦAAĴAAAĦAAAAĴAAAAAĤ] conventia matrimoniala nu poate aduce atingere [...] devolutiunii succesorale legale".

In dreptul francez exista, de asemenea, o prevedere care poate impiedica prelevarea de catre sotul supravietuitor a bunurilor care fac obiectul clauzei de preciput in situatia in care sotul predecedat a lasat copii din afara casatoriei (care nu sunt comuni), in masura in care se incalca rezerva succesorala a acestora [15].

In astfel de cazuri, actiunea apartine doar copilului sotului predecedat, in calitate de mostenitor rezervatar [16].

4. Beneficiarul clauzei de preciput

Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (1) din noul Cod civil roman, beneficiarul clauzei de preciput este sotul supravietuitor.

Legea nu specifica daca aceasta clauza trebuie sa fie reciproca, in sensul de a se stipula ca bunurile care fac obiectul ei vor fi preluate de catre oricare dintre soti daca supravietuieste celuilalt, sau poate fi stipulata in mod unilateral, in sensul ca unul dintre soti, anume desemnat, va prelua aceste bunuri sub conditia de a supravietui celuilalt.

Daca analizam insa dispozitia din alin. (4) al art. 333 din noul Cod civil, potrivit careia " Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor, cand acestia au decedat in acelasi timp sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni", consideram ca aceasta nu va putea fi adoptata decat in mod reciproc, in lipsa unei prevederi potrivit careia clauza de preciput sa fie considerata caduca si in cazul predecesului sotului in beneficiul caruia aceasta a fost stipulata.

In dreptul francez, clauza de preciput este definita ca fiind posibilitatea sotilor de a conveni, prin contractul de casatorie, ca acela dintre ei care va supravietui celuilalt sa poata prelua din masa bunurilor comune, inaintea oricarui partaj, fie o anumita suma de bani, fie anumite bunuri in natura, fie o cantitate determinata dintr-un anume fel de bunuri [17].

Spre deosebire de reglementarea romaneasca, in dreptul francez se precizeaza ca aceasta clauza poate fi stipulata si in beneficiul doar al unuia dintre soti, daca acesta va supravietui celuilalt.

5. Obiectul clauzei de preciput

Obiectul clauzei de preciput il pot constitui "unul sau mai multe din bunurile comune, aflate in devalmasie sau in coproprietate".

Asadar, sotii sau viitorii soti vor putea sa prevada clauza de preciput in conventia matrimoniala prin care adopta regimul matrimonial de comunitate, in care exista bunuri comune in devalmasie, dar pot exista si bunuri comune in coproprietate. De exemplu, cand sotii dobandesc impreuna un bun din fonduri ce constituie bunuri proprii ale fiecaruia dintre acestia (cu bani obtinuti, de exemplu, din vanzarea unor bunuri proprii [18]) bunul respectiv va fi comun, dar se va afla in coproprietatea sotilor, iar nu in devalmasie .

Se pune insa intrebarea: clauza de preciput va putea fi adoptata de sotii care isi aleg regimul matrimonial al separatiei de bunuri?

In dreptul francez acest lucru nu este posibil, obiectul clauzei de preciput constituindu-l doar bunurile aflate in comunitatea de bunuri in devalmasie a sotilor [19].

In noul Cod civil roman insa, se prevede expres in art. 333 alin. (1) ca bunurile care fac obiectul clauzei de preciput pot fi detinute in devalmasie sau in coproprietate. De aici putem considera ca sotii sau, dupa caz, viitorii soti vor putea sa prevada in conventia lor matrimoniala clauza de preciput, indiferent de regimul matrimonial ales.

In ceea ce priveste felul bunurilor ce vor putea face obiectul clauzei de preciput, in doctrina franceza s-a considerat ca acestea vor putea consta in:

a) o anumita suma de bani, determinata sau determinabila;

b) anumite bunuri determinate, in natura (cum ar fi: bunuri imobile; bunuri mobile; bunuri corporale; bunuri incorporale, etc.);

c) o anumita cantitate determinata de bunuri de gen (de exemplu: obiecte de menaj; mobilier; carti; bijuterii, etc.);

d) bunuri in proprietate sau doar uzufructul acestor [20].

Singura limitare a legii o constituie faptul ca obiectul preciputului il pot constitui doar bunuri prevazute cu titlu particular, nu si cu titlu universal [21].

Consideram ca si in dreptul romanesc va fi posibil sa se aplice aceleasi optiuni cu privire la bunurile [22] care vor putea face obiectul preciputului, in lipsa unor restrangeri legale in acest sens.

6. Modul de aplicare

Exista o oarecare ambiguitate in formularea prevederii mentionate, cu privire la momentul preluarii bunului (bunurilor) de catre sotul supravietuitor.

Noul act normativ prevede ca preluarea se face inainte de partajul succesoral; nu se mentioneaza insa momentul in raport cu partajul bunurilor comune. Concret, nu este prevazut in mod clar daca sotul supravietuitor va prelua bunurile prevazute in clauza de preciput inainte de impartirea bunurilor comune sau dupa aceasta impartire, dar inainte de partajul succesoral (respectiv, de impartirea succesiunii sotului decedat).

Din terminologia folosita in textul legal putem deduce insa ca aceasta preluare se va face chiar inainte de impartirea bunurilor comune ale sotilor, intrucat se mentioneaza ca bunurile ce urmeaza a fi preluate in baza clauzei de preciput sunt bunuri comune, iar daca am interpreta ca momentul preluarii ar fi ulterior acestei imparteli, nu ar mai exista niciun fel de bunuri comune din care sa se execute clauza .

Prin urmare, o etapa a lichidarii regimului matrimonial al comunitatii de bunuri ale sotilor, premergatoare partajului bunurilor comune, o va constitui preluarea de catre sotul supravietuitor a bunurilor care fac obiectul clauzei de preciput.

Momentul executarii clauzei de preciput este mult mai clar definit in dreptul francez, unde prelevarea bunurilor care fac obiectul clauzei de preciput are loc " inaintea oricarui partaj" [23].

In acord cu aceasta reglementare, s-a considerat ca prelevarea bunurilor ce fac obiectul preciputului va avea loc dupa ce fiecare dintre soti si-a luat bunurile proprii si s-au platit recompensele (adica inaintea impartirii propriu-zise a bunurilor comune) [24].

Executarea clauzei de preciput se va putea face si prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii, atunci cand preluarea bunurilor in natura nu este posibila [25].

Rezulta ca, prin introducerea posibilitatii inserarii unei clauze de preciput in conventia matrimoniala, sotii vor putea sa prevada, ab initio, o derogare de la principiul egalitatii in cadrul partajului bunurilor comune, aplicabila doar in cazul incetarii casatoriei prin decesul unuia dintre ei.

Este vorba aici nu doar de o inegalitate care se realizeaza in natura, ci chiar de o inegalitate valorica a partilor din comunitate care vor reveni fiecaruia dintre soti intr-o astfel de situatie.

Executarea clauzei de preciput nu va putea avea loc decat in cazul in care casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti [26] Per a contrario, constatarea nulitatii ori, dupa caz, anularea sau desfacerea casatoriei lipsesc de eficienta clauza de preciput.

In dreptul francez reglementarea este diferita si sub acest aspect.

Pana la modificarea legislativa care a avut loc prin Legea din 26 mai 2004, care a schimbat art. 265 alin. 2 din Codul civil francez, clauza de preciput producea efecte nu doar in cazul in care casatoria inceta prin decesul unuia dintre soti, ci si in alte cazuri, de exemplu atunci cand aceasta era desfacuta, doar ca preluarea bunurilor era suspendata pana la moartea unui dintre soti, existand chiar posibilitatea obligarii sotului beneficiarului la o cautiune pentru respectarea acestui drept .

In prezent insa, clauza de preciput nu isi mai produce efectele decat in cazul in care casatoria inceteaza prin moartea sotului beneficiarului, articolul mentionat mai sus dispunand ca divortul atrage de plin drept revocarea avantajelor matrimoniale care isi produceau efectul numai la dizolvarea regimului matrimonial sau la decesul unuia dintre soti [27].

Cu privire la executarea clauzei de preciput, consideram ca noul Cod civil ar necesita o clarificare a situatiilor in care aceasta se poate realiza prin echivalent, daca executarea in natura nu este posibila.

Aceasta deoarece, asa cum aratam si mai sus, in cazul in care bunurile care fac obiectul clauzei de preciput au fost vandute la cererea creditorilor comuni, potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (4) din noul Cod civil, clauza de preciput devine caduca, in timp ce in alte situatii, cum ar fi, de exemplu, pierderea sau disparitia bunului din neglijenta oricaruia dintre soti (poate chiar a celui in beneficiul caruia se va executa clauza de preciput), s-ar crea posibilitatea executarii acestei clauze prin echivalent .

Constatam, de asemenea, ca noua reglementare nu face nicio corelatie intre bunurile prelevate cu titlu gratuit asupra comunitatii in baza clauzei de preciput si datoriile comune, lucru care ar putea conduce la situatii inechitabile, atunci cand exista un pasiv important pe care trebuie sa il suporte succesiunea, dupa ce bunuri de o valoare insemnata au fost prelevate, in aceste conditii, in temeiul unei astfel de clauze de catre sotul supravietuitor si, cu atat mai mult, atunci cand datoriile respective sunt legate chiar de conservarea sau imbunatatirea bunului ce constituie obiectul preciputului. Singura solutie prevazuta de legiuitor ramane reductiunea.

Nici in dreptul francez, de altfel, bunurile care fac obiectul clauzei de preciput nu sunt ferite de urmarirea creditorilor comuni ai sotilor.

In doctrina franceza s-a precizat faptul ca sotul supravietuitor, actionand in calitate de copartajant, nu poate preleva niciun bun decat asupra masei nete de impartit, deci dupa deducerea pasivului comun [28]. De aici se deduce faptul ca, daca bunurile comunitatii, care fac obiectul clauzei de preciput, sunt sesizate de creditorii comuni ai sotilor, atunci sotul supravietuitor, in calitate de beneficiar al acestei clauze, va putea preleva obiectul clauzei in valoare asupra activului net al comunitatii, reducandu-se obiectul acesteia in cazul imposibilitatii executarii integrale. In cazul in care pasivul absoarbe intregul activ al comunitatii, clauza de preciput va deveni caduca.

Este solutia pe care o consideram aplicabila si in contextul intrarii in vigoare a noului Cod civil, cu diferenta ca, sotul supravietuitor beneficiar al clauzei de preciput va pierde bunurile la care ar fi indreptatit in baza acesteia si prin aplicarea reductiunii, cand prin aplicarea unei astfel de clauze se incalca rezerva succesorala a mostenitorilor rezervatari ai sotului predecedat.

Conchizand pe acest aspect, in situatia in care sotul supravietuitor beneficiar al unei clauze de preciput va regasi bunul ce face obiectul clauzei in masa partajabila neta, el il va putea prelua, fara plata, daca nu incalca rezerva succesorala. In caz contrar, nimic nu l-ar putea impiedica fie sa execute clauza prin echivalent, in masura cotitatii disponibile a mostenirii, fie sa preia bunul respectiv, achitand contravaloarea partii care incalca rezerva succesorala.

In cazul in care pasivul comunitatii absoarbe intregul activ al acesteia, consideram ca sotul beneficiar al clauzei de preciput nu va mai putea executa aceasta clauza, ea devenind caduca, chiar daca masa succesorala ar cuprinde suficiente bunuri proprii ale sotului predecedat incat sa acopere si cotitatea disponibila a succesiunii, intrucat, prin definitie, obiectul clauzei de preciput il constituie bunurile comune ale sotilor, aflate in devalmasie sau in coproprietate, neputandu-se extinde la bunurile aflate in proprietatea exclusiva a vreunuia dintre soti.

7. Termenul de exercitare

Cu privire la termenul in care sotul beneficiar al clauzei de preciput poate sa isi manifeste intentia de a prelua bunul sau bunurile care ii revin in baza acestei clauze, in doctrina franceza s-a mentionat ca acesta se poate situa oricand dupa nasterea dreptului, atata vreme cat partajul bunurilor comune ale sotilor nu a fost realizat, termenul de prescriptie fiind cel de drept comun, de 30 de ani [29].

In dreptul nostru, ca regula, in lipsa unui termen special de prescriptie extinctiva prevazut de lege, se aplica termenul general de trei ani, stabilit de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 [30]. Cum in textul noului Cod civil nu se prevede un termen special de prescriptie cu privire la executarea clauzei de preciput, consideram ca se va aplica termenul general de prescriptie, de trei ani, care va incepe sa curga din momentul nasterii dreptului, respectiv de la moartea unuia dintre soti.

8. Situatii de ineficacitate [31] a clauzei de preciput

Fiind prevazuta sub forma unei clauze contractuale, in conventia matrimoniala incheiata de soti sau de viitorii soti, clauza de preciput va fi valida si aplicabila atata vreme cat actul juridic din care face parte este valabil incheiat.

Nulitatea sau caducitatea conventiei matrimoniale va atrage, implicit, si nulitatea clauzei de preciput.

Astfel, o conventie matrimoniala care nu va fi urmata de incheierea casatoriei va deveni caduca, intrucat aceasta nu este aplicabila si, prin urmare, nu produce efecte decat incepand din momentul incheierii casatoriei [32]. Fireste ca, in situatia in care conventia matrimoniala devine caduca, nici clauza de preciput nu mai poate produce efecte, deoarece caducitatea contractului se manifesta asupra fiecareia dintre clauzele care il compun.

Aceasta este si situatia preciputului in ipotezele declararii nulitatii sau anularii casatoriei. In astfel de cazuri si conventia matrimoniala va fi considerata nula, pentru ca a disparut ratiunea ei de a exista [33].

Unele cauze de caducitate a clauzei de preciput sunt expres prevazute de noul Cod civil roman [34].

In toate cazurile este vorba despre diferite imprejurari intervenite ulterior incheierii valabile a conventiei matrimoniale in care s-a prevazut o clauza de preciput si ulterior momentului in care aceasta conventie a inceput sa produca efecte .

Primul caz in care clauza de preciput devine caduca potrivit dispozitiilor alin. (4) al art. 333 din noul Cod civil il constituie incetarea comunitatii in timpul vietii sotilor. In acest caz, caducitatea clauzei de preciput este expres prevazuta de lege.

Este o solutie logica, avand in vedere situatiile in care comunitatea de bunuri a sotilor inceteaza in timpul vietii acestora.

Dupa cum se precizeaza in alin. (1) al art. 333 din noul Cod civil, bunurile care fac obiectul clauzei de preciput pot fi bunuri comune ale sotilor, aflate in devalmasie sau in coproprietate.

Incetarea comunitatii de bunuri in devalmasie a sotilor poate avea loc la lichidarea regimului matrimonial, dupa incetarea regimului matrimonial de comunitate (care poate fi comunitate legala sau comunitate conventionala). Incetarea regimului matrimonial in timpul vietii sotilor va interveni prin divortul, declararea nulitatii casatoriei acestora sau prin schimbarea regimului matrimonial in timpul casatoriei (de exemplu, atunci cand sotii incheie o noua conventie matrimoniala prin care prevad aplicarea, pe viitor, a regimului separatiei de bunuri sau a altui regim matrimonial). Or, atunci cand comunitatea de bunuri inceteaza sa mai existe, bunurile care au facut obiectul preciputului devin proprii ale unuia dintre soti.

In cazul schimbarii regimului matrimonial in timpul casatoriei, sotii pot prevedea clauza de preciput in noua conventie matrimoniala, in caz contrar rezultand ca ratiunile pentru care aceasta clauza fusese prevazuta nu mai subzista.

In ceea ce priveste bunurile aflate in coproprietate care fac obiectul clauzei de preciput, acestea sunt impartite, de asemenea, cu ocazia lichidarii regimului matrimonial, devenind proprii. Nici in acest caz ele nu mai pot fi revendicate in baza dreptului la preciput, avandu-se in vedere ca sunt bunuri proprii, fie ale sotului beneficiar al clauzei, fie ale sotului predecedat.

Alta situatie de caducitate a acestei clauze o constituie si decesul simultan al sotilor (comorienti sau codecedati). De data aceasta clauza de preciput nu isi mai poate produce efectele intrucat nu exista un sot supravietuitor, care sa isi poata exercita dreptul de a preleva bunurile care au facut obiectul preciputului asupra comunitatii, aceasta urmand sa se imparta in intregime intre mostenitorii celor doi soti.

A treia situatie de caducitate a clauzei de preciput o constituie vinderea bunurilor care au facut obiectul ei la cererea creditorilor comuni ai sotilor. Legea prevede ca dreptul nascut in beneficiul sotului supravietuitor prin prevederea clauzei de preciput in conventia matrimoniala nu poate impiedica urmarirea bunului care face obiectul acesteia de catre creditorii comuni. In cazul acesta, clauza de preciput devine caduca, neputand fi executata prin echivalent, astfel cum este cazul atunci cand bunurile respective au pierit din alte cauze [35].

Simulatia conventiei matrimoniale are drept consecinte inopozabilitatea actului secret fata de tertii de buna credinta . In cazul in care actul secret cuprinde o clauza de preciput care nu este stipulata in actul ostensibil, dreptul la preciput pe care aceasta il genereaza nu va putea produce efecte fata de mostenitorii sotului predecedat, daca acestia sunt de buna credinta in momentul decesului autorului lor, pentru ca doar in acel moment dreptul la preciput devine actual si poate fi valorificat.

9. Efectele aplicarii clauzei de preciput

Consecinta imediata a unei astfel de clauze este nasterea, sub conditie suspensiva, a dreptului de preciput (precipitium jus).

Aplicarea clauzei de preciput conduce, indubitabil, la realizarea unei inegalitati in impartirea bunurilor comune, avantajandu-l pe sotul beneficiar, in detrimentul mostenitorilor sotului predecedat.

In masura in care este vorba despre mostenitori rezervatari, acestia nu vor putea fi deposedati de emolumentul partii din mostenire care reprezinta rezerva succesorala, ci doar de bunurile care intra in cotitatea disponibila a mostenirii.

Aceasta clauza poate conduce la un avantaj al sotului supravietuitor in fata copilului dinafara casatoriei al sotului predecedat, in situatia in care ambii ar dori sa dobandeasca un bun deosebit (de exemplu, care constituie o amintire de familie) care se afla in masa bunurilor comune, atata vreme cat valoarea acestuia nu conduce la incalcarea rezervei succesorale. Acelasi lucru s-ar putea afirma si despre situatia unui astfel de conflict de interese al sotului supravietuitor cu copilul sotilor, mostenitor rezervatar, insa in acest caz exista posibilitatea de a obtine bunul respectiv prin mostenirea sotului supravietuitor, daca acesta va deceda inaintea sa si nu va fi decazut din calitatea de mostenitor .

Fiind vorba despre un "gain de survie", cum a fost considerata in doctrina franceza [36], clauza de preciput nu va afecta partea care i se cuvine sotului supravietuitor in calitate de mostenitor al sotului predecedat.

Reglementarea clauzei de preciput in noul Cod civil reprezinta un pas in plus catre o mai mare autonomie a sotilor in exercitarea dreptului lor de dispozitie cu privire la bunurile care le apartin, aceasta dandu-le posibilitatea de a-si asigura pastrarea unor lucruri de care sunt legati emotional datorita modului de dobandire sau folosirii in comun in timpul casatoriei sau chiar anterior acesteia, in cazul celor dobandite in coproprietate.

Dincolo de beneficiile incontestabile pe care le va crea sotilor, este posibil ca aplicarea acestei clauze sa nu fie ferita insa si de unele abuzuri, incercate in detrimentul mostenitorilor.

Revine instantelor judecatoresti misiunea de a contracara un atare fenomen.

[1] A se vedea: Legea nr. 287/2009, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 511, din 24 iulie 2009.

[2] A se vedea: Cartea a II-a, Titlul II, Capitolul VI, intitulat Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor.

[3] Cu privire la ansamblul normelor juridice vizand relatiile patrimoniale dintre soti, a se vedea, de exemplu: Cristiana-Mihaela Craciunescu - Regimuri matrimoniale, Editura All Beck, Bucuresti, 2000; Paul Vasilescu - Regimuri matrimoniale, Editia a II-a, revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009; Alexandru Bacaci - Raporturi patrimoniale in dreptul familiei, Editia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007.

[4] A se vedea: art. 329 din noul Cod civil. Conform dispozitiilor art. 330 alin. (2) din noul Cod civil, conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei.

[5] Potrivit dispozitiilor art. 330 alin. (1) din noul Cod civil: (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat".

[6] Pentru scurte consideratii privind clauza de preciput in Proiectul noului Cod civil, a se vedea: Genoveva Aioanei , Emil Poenaru - Casatoria si divortul, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008, pag. 102.

[7] Potrivit Dictionarului explicativ al limbii romane (Editura Academiei R.S.R., Bucuresti, 1984, pag. 734), prin preciput se intelege dreptul "acordat unei persoane de a lua o anumita parte inainte de partaj". Cu privire la posibilitatea stipularii clauzei de preciput ca pact adaugat darului manual , a se vedea: Dan Chirica - Darul manual, in Revista romana de drept privat, nr. 6/2008, Editura Universul Juridic, Bucuresti , pag. 48

[8] Art. 337 alin. (1) din noul Cod civil prevede: "(1) Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si cu autorizarea instantei de tutela." Potrivit dispozitiilor art. 272 din noul Cod civil insa, varsta matrimoniala este de 18 ani, minorul care a implinit varsta de 16 ani putand incheia casatoria "doar pentru motive temeinice", "in temeiul unui aviz medical", cu respectarea incuviintarilor si a autorizarii prevazute de lege. Consideram ca, in aceste conditii, "varsta matrimoniala" la care face referire dispozitia legala mentionata nu poate fi decat cea de 16 ani.

[9] A se vedea: art. 333 alin. (1) din noul Cod civil.

[10] Aceasta sustinere se intemeiaza pe dispozitiile art. 367 lit. d) din noul Cod civil, care prevede urmatoarele: " In cazul in care se adopta comunitatea conventionala, conventia matrimoniala se poate referi la unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte:[...] d) includerea clauzei de preciput. [aaaaaa‚ĴAĦAAĴAAAĦAAAAĴAAAAAĤ]."

[11] Cu privire la definirea contractului de donatie, a se vedea: Fr. Deak - Tratat de drept civil. Contracte speciale, Editura Actami, Bucuresti, 1999, pag. 125 - 126; Liviu Stanciulescu - Drept civil. Partea speciala. Contracte si succesiuni, Editia a 2-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pag. 63

[12] In legatura cu definirea legatului, a se vedea, spre exemplu: J. Manoliu, St. Rauschi - Drept civil. Succesiuni, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iasi, 1983, pag. 53.

[13] A se vedea Loi no 2006 - 728 du 23 juin 2006 portant rAAAAAAİforme des successions et des libAAAAAAİralitAAAAAAİs, disponibila pe internet, pe site-ul: www.legifrance.gouv.fr. www.legifrance.gov

[14] Potrivit dispozitiilor art. 333 alin. (2) din noul Cod civil: "Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile legii".

[15] Art. 1527 din Codul civil francez.

[16] FranAAAAAA§ois TerrAAAAAAİ, Philippe Simler - Droit civil. Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux, 4e AAAAAAİdition, Ed. Dalloz, Paris, 2005, pag. 609

[17] Art. 1515 din Codul civil francez

[18] Cu privire la aplicarea subrogatiei reale in cazul bunurilor proprii ale sotilor, a se vedea, de exemplu: Dan Lupascu - Dreptul familiei, Editia a IV-a, emendata si actualizata, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, pag. 110 - 111.

[19] FranAAAAAA§ois TerrAAAAAAİ (director stiintific si coordonator al culegerii) - Le couple & son patrimoine, Ed. Jurisclasseur, Paris, 2002, pag. 227; Jean Champion - Contrats de mariage et rAAAAAAİgimes matrimoniaux. StratAAAAAAİgies patrimoniales et familiales, 12-e AAAAAAİdition, Dalloz, Paris, 2007, pag. 175; GAAAAAAİrard Cornu - Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux, )-e AAAAAAİdition, PUF, Paris, 1997, pag. 583

[20] Jean Champion - Contrats de mariage et rAAAAAAİgimes matrimoniaux. StratAAAAAAİgies patrimoniales et familiales, 12-e AAAAAAİdition, Dalloz, Paris, 2007, pag. 175

[21] GAAAAAAİrard Cornu - Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux, )-e AAAAAAİdition, PUF, Paris, 1997, pag. 581

[22] Potrivit art. 525 din noul Cod civil: "Sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial".

[23] A se vedea: art. 1515 din Codul civil francez.

[24] GAAAAAAİrard Cornu - Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux, 9-e AAAAAAİdition, PUF, Paris, 1997, pag. 583

[25] A se vedea: art. 333 alin. (5) si art. 367 lit. d) din noul Cod civil.

[26] Art. 259 alin. (5) din noul Cod civil prevede urmatoarele: "Casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti".

[27] FranAAAAAA§ois TerrAAAAAAİ, Philippe Simler - "Droit civil. Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux", AAAAAAİdition 4, Ed. Dalloz, Paris 2005, pag. 608

[28] GAAAAAAİrard Cornu - Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux, 9-e AAAAAAİdition, PUF, Paris, 1997, pag. 585

[29] FranAAAAAA§ois TerrAAAAAAİ, Philippe Simler - Droit civil. Les rAAAAAAİgimes matrimoniaux, 4e AAAAAAİdition, Ed. Dalloz, Paris, 2005, pag. 609

[30] Gheorghe Beleiu - Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, Casa de editura si presa Sansa - S.R.L., Bucuresti, 1993, pag. 217

[31] Cu privire la ineficacitatea actului juridic civil a se vedea Doru Cosma - Teoria generala a actului juridic civil, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1969, pag.415 si urm.

[32] Paul Vasilescu - Regimuri matrimoniale, Editia a II-a, revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009, pag. 220. Autorul arata ca, in acest caz, caducitatea conventiei matrimoniale se explica prin conditionarea acesteia fata de casatorie (si nuptiae sequantur).

[33] A se vedea si Paul Vasilescu - Regimuri matrimoniale, Editia a II-a, revizuita, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009, pag. 219 - 220

[34] A se vedea art. 333 alin. (4) din noul Cod civil

[35] Astfel cum este prevazut in ipoteza a doua a alin. (5) al art. 333 din noul Cod civil.

jud. Cristiana-Mihaela CRACIUNESCU
conf. univ. dr. jud. Dan LUPASCU





Citeşte mai multe despre:    Noul cod civil    Clauza de priciput



Comentează: Clauza de preciput in noul Cod civil roman
Alte Titluri

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Determinarea expertului pentru stabilirea pretului intr-un contract prin incheiere definitiva prin prisma liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan

Logodna. Evolutie. Conditii de valabilitate. Efecte juridice. Exemple practice
Sursa: Liliana Gologan



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 788/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 85/2006
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Sporul pentru conditii vatamatoare este distinct de salariul de baza, astfel ca acesta nu putea sa se regaseasca in salariu sub forma unei sume compensatorii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova Sectia I Civila, Decizia civila nr. 863, pronuntata in sedinta publica din 27 martie 2017