Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Articole juridice » Scrieri Politice din presa romaneasca » Arta guvernarii, de Mihai Eminescu

Arta guvernarii, de Mihai Eminescu

  Publicat: 12 Apr 2010       4749 citiri       Sursa: Timpul, Mihai Eminescu        Secţiunea: Scrieri Politice din presa romaneasca  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Articol de fond, fara titlu, aparut in Timpul (VII), in data de 1 aprilie 1882

Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
1689-1755 - MONTESQUIEU DE SECONDAT Charles-Louis
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Asociatia internationala a transportului aerian
Operatia juridica prin care inceteaza starea de coproprietate ori de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stapanite pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare devenind porprietar exclusiv asupra unei parti determinate sau asupra unui anume bun dintre cele ce formau obiectul coproprietatii.
Politica Agricola Comuna (PAC) common agricultural policy
Concept in temeiul caruia se aproba sau se dezaproba, pe baza unor criterii etice si juridice, obiceiurile,
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Politica Agricola Comuna (PAC) common agricultural policy

Ceea ce da guvernului rosu aproape caracterul unui guvern strain, tot atat de vitreg precum ar fi domnia muscalilor sau a turcilor, este atat lipsa de respect pent ru tradi tie si trecut cat si deplina necunoastere a natur ii statului si a poporului romanesc, pe cari le privesc, pe amandoua, ca pe niste terene de experimentare .

John Stuart Mill observa deja in scrierea sa asupra guvernului reprezentativ ca sunt spirite, cari privesc arta guvernamantului ca o chestie de afacere". O masina de vapor sau una de treier , o moara, c- un cuvant orice opera mecanica cu resorturi moarte a carei activitate si repaos se reguleaza dupa legile staticei si ale dinamicei e pentru ei ceva asemanator cu statul; maniera lor de- a privi lumea, societatea, poporul e o maniera mecanica. Formulele si frazele cari umplu programele acestor oameni nu sunt adevaruri in sine, ci numai niste expediente timporare, pe cari e sau nu oportun de- a le aplica.

Traditia ? Nu- i nimic. Vechile datini de drept ori de cuviinta ale poporului sunt niste prejuditii. Modul de- a exista al statului, forma lui monarhica bunaoara, sunt lucruri despre cari e in sine indiferent de exista sau nu; valoarea lor e numai relativa si are numai atata pret pe cat contribuie la realizarea ambitiei personale a unui om sau a unui grup de oameni cari vad in stat un mijloc de- a face avere, de - a - si castiga nume, de- a ajunge la ranguri si la demnitati.

Dar se ruineaza poporul? Le e cu totul indiferent. Dar se altereaza dreptatea mostenita a caracterului national, dar se viciaza bunul simt, dar se imprastie ca de vant comoara de intelepciune si de deprinderi pe care neamul a mostenit - o din batrani mai vrednici decat generatia actuala? Ce- i pasa liberalului de toate astea? Toata lumea sa piara numai Manea sa traiasca! Orice idee a priori, rasarita in creierii stramti a unui om curios, orice paradox e bun numai sa aiba puterea de- a aprinde imaginatia multimii si de- a o duce pe calea aceea care n- o conduce pe ea spre bun trai, spre munca si adevar, ci care poate ridica o patura noua de oameni in sus, o patura turbure, despre care sa nu stii bine nici ce voieste, nici ce traditii are, nici daca e capabila a conduce un stat ori nu.

Exista alti logiciani politici continua John Stuart Mill cari privesc stiinta de- a guverna ca o ramur a tiin elor naturale". Nu pe ales a adar sunt formele de guvern, a s t s nu expediente sunt, nu opera unor intentiuni premeditate, ci un produs organic al naturii, gingas ca toate produsele de soiul acesta; afacerea noastra e de- a cunoaste proprietatile lui naturale si nu dea- i dicta noi legi, ci a ne adapta legilor cari - i sunt innascute.

Genialul Montesquieu insusi, intemeietorul cercetarii naturaliste in materie de viata publica, zice (in cartea De l`esprit des lois ) ca, inainte de- a exista legi, existau rapor turi de echitate si de justitie. A zice ca nu exista nimic just si nimic injust decat ceea ce ordona sau opresc legile pozitive este a zice, adauga el, ca inainte de- a se fi construit un cerc razele lui nu erau egale".

Aceasta indoita maniera de- a vedea am gasi- o petrecand istoria tuturor statelor; ea e istoria paralela a ideilor conservatoare pe de- o parte, a celor demagogice pe de alta. Deosebirea patrunde scoala, justitie, administratie, vederi economice, tot.

Pe terenul muncii liberalul, care nu vede decat rezultatele, va zice: scopul economiei politice e productiunea.

Productiunea numeroasa, banoasa , ieftena, iata singura tinta ce- o urmarim. De aci apoi o imparteala a muncii dupa natiuni; una sa produca numai un lucru si sa fie absolut inepta si incapabila de- a produce altceva; alta alt lucru. In adevar imens, ieften, banos . Fiinta inteligenta a omului, redusa la rolul unui surub de masina, e un produs admirabil al liberalismului in materie de economie politica .

Oare nu are mai multa dreptate acela carele zice ca obiectul ingrijirii publice e omul care produce, nu lucrul caruia- i da fiinta? E vorba ca toate aptitudinile fizice si morale ale omului sa se dezvolte prin o munca inteligenta si combinata, nu ca sa degenereze si sa se inchirceasca in favorul uneia singure. E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor sa se dezvolte, nu sa degenereze toate si sa se condamne poporul intreg la un singur soi de munca care sa- l faca unilateral, inept pe toate terenele afara de unul singur.

Natura poporului, instinctele si inclinarile lui mostenite, geniul lui, care adesea, neconstiut, urmareste o idee pe cand tese la razboiul vremii, acestea sa fie determinante in viata unui stat, nu maimutarea legilor si obiceielor straine. Deci, din acest punct de vedere, arta de- a guverna e stiinta de- a ne adapta naturii poporului, a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare in care se afla si a- l face sa mearga linistit si cu mai mare siguranta pe calea pe care- a apucat. Ideile conservatoare sunt fiziocratice , am putea zice, nu in senzul unilateral dat de d- rul Quesnay, ci in toate directiile vietii publice. Demagogia e, din contra, ideologica si urmareste aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasca. Legile demagogiei sunt factice, traduse de pe texte straine, supte din deget, pe cand ele ar trebui sa fie, daca nu codificarea datinei juridice, cel putin dictate si nascute din necesitati reale, imperios cerute de spiritul de echitate al poporului; nu reforme introduse in mod clandestin, necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marfa noua sau ca un nou spectacol, ca eligibilitatea magistraturii, pe care nimeni n- o cere. Masurile economice ale demagogiei sunt o maimutarie. Ii vezi creand drumuri noua de fier, tot atatea canaluri pentru scurgerea indust riei si prisosului de populatie din strainatate, pe cand adevarate masuri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt in germene in chiar poporul romanesc.

Caile ce se deschid concurentei absolute, departe de- a dezvolta unul din acei germeni , [i]i face sa se usuce si sa degenereze, restrangand pe roman numai la acel teren marginit pe care mai poate suporta concurenta, la agricultura. Dar, nefiind toti plugari, ce devine restul? Restul cauta functii si liberalii esploateaza ineptia economica pe care ei au creat - o, deschizand din ce in ce mai multe functii pentru miile de nevolnici economici carora le- a dat nastere tocmai liberalismul in materie de economie politica .

De teapa aceasta sunt toate planurile de reforma si organizare ale d- lui C. A. Rosetti.




Citeşte mai multe despre:    Mihai Eminescu    Guvern    Guvernul Romaniei    John Stuart Mill    Montesquieu    Spiritul legilor    Demagogie



Comentează: Arta guvernarii, de Mihai Eminescu
Alte Titluri

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Prezentarea unui act de identitate valabil pentru executarea unei hotarari judecatoresti regula de conduita necesara ci nu limitare a liberului acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu



Jurisprudenţă

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 143/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru aprobarea OUG 86/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 43/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG nr. 57/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei