Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
alaturi de capacitatea procesuala si existenta interesului judiciar.
Este reglementata in art.41 si urm. Cod de Procedura Civila.
Calitatea procesuala consta in identitatea intre persoana reclamantului si cel care este titular al dreptului, precum si intre persoana paratului si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic supus judecatii; prima poarta denumirea de calitate procesuala activa, iar cea de-a doua - calitate procesuala pasiva.
Sarcina indicarii calitatii procesuale revine reclamantului, care, prin cererea de chemare in judecata, trebuie sa expuna imprejurarile din care sa rezulte ca el este indreptatit sa-l cheme in judecata pe parat.
Instanta sesizata trebuie sa verifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva.
Calitatea procesuala se transmite. Transmiterea poate fi legala, spre exemplu in caz de succesiune, sau conventionala (cum ar fi intelegerea intre una din parti si un tert).
Persoana care dobandeste calitatea procesuala ca efect al transmisiunii preia procesul cu toata procedura indeplinita pana in momentul transmisiunii.
Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata pe cale de exceptie in tot cursul judecatii si duce la respingerea actiunii, fiind o exceptie de fond, absoluta si peremtorie.
