ci prezentand interes sub aspectul protejarii dreptului de autor, in conditiile in care singurul element care tinde sa arate ca este vorba de o lucrare stiintifica este reprezentat de faptul ca detinutul si-a scris el insusi pe prima pagina ca ar fi vorba despre o lucrare stiintifica, element ce nu poate fi luat in considerare, fiind mentionat pro causa .
COMPLETUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: TRANCA ANAMARIA
JUDECATOR: MALALIU ANDI
JUDECATOR: MATEI DOREL GEORGE
CONSIDERENTE:
Asupra recursului penal de fata:
Prin sentinta penala nr. 2158/2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, in dosarul penal nr. 3735/4/2009, in baza art. 450 C. pr. pen., s-a admis cererea de liberare conditionata formulata de petentul condamnat S.J., detinut in Penitenciarul Bucuresti Jilava.
S-a dispus liberarea conditionata a petentului din executarea pedepsei de 10 ani inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1171/2005 a Tribunalului Bucuresti Sectia I Penala (mandat de executare nr. 1211/2007).
S-a atras atentia petentului asupra dispozitiilor art. 61 C. pen. referitoare la revocarea liberarii conditionate in ipoteza savarsirii unei noi infractiuni pana la considerarea ca executata a pedepsei mai sus mentionate.
In baza art. 192 alin. 3 C. pr. pen., cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut ca petentul se afla in executarea unei pedepse de 10 ani inchisoare ce i-a fost aplicata prin sentinta penala nr. 1171/2005 a Tribunalului Bucuresti Sectia I Penala (mandat de executare nr. 1211/2007) pentru savarsirea infractiunii de inselaciune.
Executarea pedepsei a inceput la data de 15.10.2003 si urmeaza a expira in termen la data de 14.10.2013.
Fata de dispozitiile art. 59 C. pen. pentru discutarea cererii de liberare conditionata este necesar ca petentul sa execute 2/3 din pedeapsa ce i-a fost aplicata, respectiv 2435 de zile (din care, in cazul in care munceste, 609 zile considerate ca executate pe baza muncii prestate si 1826 zile efectiv executate), aceasta fractie urmand sa se implineasca, potrivit datelor comunicate de Penitenciarul Bucuresti Jilava (f. 202) la data de 14.06.2006.
Totodata, potrivit datelor comunicate de penitenciar, pe parcursul executarii pedepsei, petentul nu a fost folosit niciodata la munca, datorita starii sale de sanatate, neobtinand zile castig .
In ceea ce priveste redactarea lucrarii "S.` Catalogue of Paintings", instanta fondului a retinut, in primul rand, ca potrivit celor aratate de petent aceasta lucrare ar fi fost realizata in perioada octombrie 2003 - ianuarie 2009, organele din penitenciar refuzand insa sa procedeze la luarea in considerare a acestei lucrari pentru calculul zilelor castigate, aratand faptul ca acordarea zilelor castig se realizeaza in baza unui pontaj aprobat care sa certifice timpul lucrat sub supraveghere pentru elaborarea unei lucrari (f. 227).
Posibilitatea obtinerii de zile castig in urma redactarii unor lucrari stiintifice era prevazuta atat de dispozitiile art. 26 lit. e din Legea nr. 23/1969, in vigoare in momentul incarcerarii petentului, cat si de art. 76 lit. f din Legea nr. 275/2006, ambele texte prevazand faptul ca in ipoteza elaborarii de lucrari stiintifice publicate se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca . Totodata, instanta constata faptul ca pana la solutionarea cererii de liberare conditionata petentul a executat efectiv mai mult de jumatate din durata pedepsei, fiind indeplinite conditiile prev. de art. 59 alin. 2 teza a doua C. pen.
De altfel, din cuprinsul adresei nr. 1424/09.06.2009 a Penitenciarului Bucuresti Rahova (f. 351, paragraf final) a rezultat faptul ca nu exista o asemenea dispozitiei si nici metodologia necesara pentru supravegherea persoanelor private de libertate care doresc sa elaboreze o lucrare stiintifica. Astfel, organele Penitenciarului mentioneaza expres faptul ca nu s-a tinut evidenta timpului efectiv prestat pentru activitatile de elaborare a unei lucrari de catre petent, in principal, datorita lipsei metodologiei de lucru.
Or, instanta fondului a apreciat ca aceasta situatie nu trebuie in nici un caz sa ii dauneze petentului, persoana privata de libertate si aflata intr-o evidenta stare de inferioritate fata de autoritatile statului, autoritati care au obligatia de a lua toate masurile necesare pentru ca drepturile prevazute de dispozitii legale, cum sunt art. 26 lit. e din Legea nr. 23/1969 si de art. 76 lit. f din Legea nr. 275/2006, sa fie drepturi efective.
Aspectele retinute in paragraful anterior au deplina aplicabilitate si in ceea ce priveste cele doua cereri formulate de petent, cereri datate 10.11.2003 si 06.09.2004, prin care acesta a adus la cunostinta administratiilor locurilor de detinere redactarea unei lucrari in domeniul artei, solicitand, totodata, calcularea zilelor castig in baza lucrarii efectuate (f. 310-311).
Cele doua cereri au fost identificate in dosarul de penitenciar al petentului, intr-adevar in cadrul dosarului medical, loc unde nu ar fi trebuit sa se afle (f. 374). Insa atat timp cat Comisia constituita pentru stabilirea imprejurarilor in care cele doua cereri au ajuns in dosarul medical nu a determinat faptul ca acestea au fost introduse in acest dosar in mod fraudulos de catre petent sau de catre o alta persoana la solicitarea acestuia (f. 390), instanta nu poate sa considere ca acest aspect ii este imputabil petentului.
Totodata, atat timp cat exista o prezumtie neinlaturata referitoare la faptul ca aceste doua cereri au fost introduse in dosarul de penitenciar al petentului de catre un angajat al penitenciarului, nu se poate aprecia ca lipsa datei certe ii este imputabila petentului, urmand a avea in vedere, in lipsa probei contrarii, cele doua date de pe cererile mentionate ca fiind cele la care petentul a adus la cunostinta organelor competente elaborarea lucrarii in cauza.
Si in acest caz s-a putut observa o culpa a statului manifestata prin lipsa de reglementare. Dupa cum a rezultat din adresa nr. 72070/05.10.2009 a Penitenciarului Bucuresti Jilava, dar si din adresele D.G.P.M.B., in perioada 2003-2004 nu exista nicio reglementare privind regimul cererilor detinutilor a caror competenta de solutionare apartinea administratiei locului de detinere, iar cererile acestora nu primeau numar de inregistrare si nici nu erau trecute in vreun registru . Or, aceasta culpa este cea care face imposibila la acest moment stabilirea dincolo de orice dubiu a autenticitatii datarii celor doua cereri.
Lipsa oricarui aviz pe cele doua cereri invocata de catre Penitenciarul Bucuresti Jilava, in conditiile in care nu s-a demonstrat faptul ca ii este direct imputabila petentului, trebuie si ea pusa in sarcina persoanelor responsabile de inregistrarea si primirea cererilor detinutilor la datele mentionate.
Fata de cele aratate, instanta fondului a retinut faptul ca petentul a adus la cunostinta locurilor de detinere atat la data de 10.11.2003, cat si la data de 06.09.2004, elaborarea unei lucrari stiintifice, din acel moment revenind administratiei locurilor de detinere obligatia de a proceda la supravegherea activitatii depuse de petent, neputandu-i-se impune acestuia alte obligatii suplimentare in afara de comunicarea inceperii redactarii lucrarii.
Neindeplinirea de catre administratia locului de detinere a obligatiilor care ii reveneau nu poate duce la nerecunoasterea dreptului petentului de a beneficia de zile castig in urma redactarii unei lucrari.
Or, in aceste conditii, avand in vedere realitatea de necontestat a publicarii unei lucrari cu caracter stiintific de catre petent in perioada detentiei, coroborata cu cele doua cereri mai sus mentionate, cu cererea acestuia de la finalul anului 2006 (f. 307) cand petentul aducea la cunostinta penitenciarului faptul ca aproape a finalizat lucrarea si solicita sprijin pentru publicarea acesteia, dar si nerespectarea obligatiilor ce le revin de catre organele penitenciarelor in care petentul a fost incarcerat, instanta apreciaza ca nu poate sa aprecieze decat ca fiind reale afirmatiile petentului referitoare la redactarea lucrarii in penitenciar si la faptul ca redactarea acesteia a inceput la data de 10.11.2003.
In ceea ce priveste data finalizarii lucrarii, instanta fondului a constatat faptul ca la 22.10.2006 petentul a solicitat sprijin pentru publicarea lucrarii, fapt ce implica imprejurarea ca redactarea acesteia era aproape finalizata, fiind, in principiu, necesara doar prelucrarea acesteia pe suport CD. In aceste conditii, instanta nu poate accepta ca data a finalizarii lucrarii data depozitarii aceste lucrari de catre ORDA - 03.02.2009, fiind evident faptul ca lucrarea a fost finalizata inaintea acestei date .
Acest aspect nu prezinta insa o importanta deosebita in conditiile in care la acest moment (18.11.2009) petentul ar mai necesita 209 zile considerate ca executate ca urmare a muncii prestate, pentru a aprecia ca a executat fractia de 2/3 din pedeapsa aplicata in conditiile art. 59 alin. 1- 2 C. pen. (fractie care altfel ar expira la data de 14.06.2010).
Or, pentru a i se considera 209 zile executate ca urmare a muncii prestate este suficient ca petentul sa fi lucrat la opera publicata o perioada de 418 zile, perioada pe care instanta o apreciaza ca reprezentand o evaluare reala a muncii depuse de petent prin raportare la continutul si amploarea lucrarii acestuia.
In consecinta, instanta fondului a considerat ca petentul indeplineste conditia primordiala pusa de art. 59 C. pen. referitoare la executarea unei anumite fractii de pedeapsa pentru a se putea discuta cererea sa de liberare conditionata.
In ceea ce priveste indeplinirea celorlalte conditii, s-a mai constatat faptul ca petentul a fost recompensat de nu mai putin de 19 ori, astfel - de 2 ori cu ridicarea unor masuri disciplinare ce i-au fost aplicate anterior; - de 16 ori cu suplimentarea dreptului la pachet si vizita pentru redactarea unor articole la revista sectiei; - o data cu suplimentarea dreptului la vizita pentru implicarea in prevenirea unei situatii de risc (f. 203-204).
In plus, din cuprinsul caracterizarilor eliberate de Penitenciarul Rahova a rezultat faptul ca petentul s-a implicat in activitatile de interventie psihosociala, s-a dovedit responsabil, dinamic, receptiv si cu un bun potential general (f. 30-31).
In aceste conditii, sanctiunile disciplinare aplicate petentului (in numar de trei - dintre care doua anulate de instantele de judecata, iar cea de a treia ridicata), inclusiv abaterea disciplinara de la data de 27.03.2009, nu sunt de natura sa schimbe impresia generala a unui comportament disciplinat, a implicarii active in programele de reeducare si a eforturilor depuse pentru reintegrarea sociala.
Aceste aspecte au dus la concluzia indeplinirii de catre petent a conditiilor pentru a se dispune liberarea sa conditionata
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs PARCHETUL de pe langa JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI criticand solutia pentru nelegalitate si netemeinicie. S-a aratat ca din inscrisurile aflate la dosar nu exista nici un document oficial care sa confirme ca petentul S. J. a desfasurat o activitate de creatie si ca lucrarea a fost elaborata in timpul detentiei. De asemenea s-a mai precizat ca a mai fost sanctionat de mai multe ori.
Examinand hotararea recurata prin prisma motivelor de recurs invocate cat si din oficiu, conform art. 385/6 al. 3 Cod pr. pen., Tribunalul constata fondat recursul, pentru urmatoarele considerente:
Prima instanta a pronuntat o solutie cu incalcarea disp. art. 76 lit. f din Legea nr. 275/2006 referitoare la considerarea a trei zile executate pentru 2 zile de munca in ipoteza elaborarii de lucrari stiintifice.
Judecatoria invedereaza o procedura laborioasa de calcul a zilelor castig omitand sa observe ca problematica zilelor executate urma sa fie stabilita doar in cazul in care ar fi fost indeplinita prima conditie a textului legal respectiv elaborarea unei lucrari stiintifice.
Cu privire la acest aspect prima instanta se margineste la a arata "avand in vedere realitatea de necontestat a publicarii unei lucrari cu caracter stiintific, instanta apreciaza ca nu poate sa aprecieze decat ca fiind reale afirmatiile petentului referitoare la redactarea lucrarii in penitenciar".
Tribunalul primeste cu rezerve fermitatea deosebita a primei instante in aprecierea lucrarii ca fiind "stiintifica", neinvederandu-se nici un argument pentru a se sustine acest lucru.
Este neclar de ce este de necontestat pentru prima instanta ca lucrarea petentului este una cu caracter stiintific.
Simpla editare a unei lucrari voluminoase si cu multe poze este insuficienta pentru instanta de control, pentru a imbratisa opinia primei instante referitoare la caracterul de necontestat al caracterului stiintific al lucrarii.
Simpla inregistrare la O.R.D.A. nu reprezinta o certificare a valorii stiintifice a lucrarii ci prezinta interes sub aspectul protejarii dreptului de autor.
Petentul nu a facut dovada ca prin simpla inregistrare la O.R.D.A. Academia Romana a conferit vreo valoare stiintifica prezentei lucrari. Singurele persoane care pretind in fata instantei ca lucrarea are caracter stiintific sunt detinutul si avocatul acestuia, elemente insuficiente pentru a crea convingerea instantei in sensul dorit de petent.
Nu exista nici un comentariu al vreunei personalitati reputate in domeniu prin care sa se faca trimitere la caracterul stiintific la cartii intocmite de detinut si pe care instanta sa o fi putut avea in vedere.
Singurul element care tinde sa arate ca este vorba de o lucrare stiintifica este reprezentat de faptul ca detinutul si-a scris el insusi pe prima pagina ca ar fi vorba despre o lucrare stiintifica, element ce nu poate fi luat in considerare de instanta, fiind mentionat pro causa .
Cum nu s-a facut dovada existentei unei lucrari stiintifice instanta nu mai poate verifica si indeplinirea celorlalte conditii referitoare la durata elaborarii si nici nu poate face interpretari despre cum ar trebui calculate termenele, instantele judecatoresti nefiind chemate sa dezbata probleme pur teoretice care nu au aplicabilitate in cauza.
Aceasta problematica a stabilirii modalitatii de calcul a zilelor castigate s-ar fi putut aborda doar in cazul indeplinirii ipotezei textului legal, respectiv elaborarea unei lucrari stiintifice.
In ceea ce priveste starea de boala invocata de petent aceasta poate fi avuta in vedere pe calea cererii de liberare conditionata doar in cazul in care ar fi indeplinit fractia legala, ceea ce nu s-a intamplat in speta.
In cazul in care doreste sa fie eliberat din cursul executarii pedepsei fara indeplinirea fractiei de liberare, petentul are la dispozitie alte mijloace procedurale respectiv o cerere de intrerupere a executarii pedepsei pe motive medicale.
Nefacandu-se dovada ca a indeplinit fractia necesara liberarii conditionate aceasta implinindu-se abia in data de 14.06.2010, Tribunalul urmeaza a admite recursul parchetului, va casa sentinta penala recurata si pe fond rejudecand:
Va respinge ca prematura cererea de liberare conditionata de petentul S.J.
Va stabili termen de reinnoire la 14.06.2010.
Conform art. 192 alin. 3 Cod pr. pen., cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.
DISPOZITIV:
Admite recursul formulat de PARCHETUL de pe langa JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI impotriva sentintei penale nr. 2158/2009, pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti, in dosarul penal nr. 3735/4/2009.
Caseaza sentinta penala recurata si pe fond rejudecand:
Respinge ca prematura cererea de liberare conditionata de petentul S.J.
Stabileste termen de reinnoire la 14.06.2010.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 05.02.2010.
Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate? Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Acordarea nejustificata a calificativului nesatisfacator. Metoda de hartuire la locul de munca Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti
Legalitatea platii esalonate a drepturilor salariale obtinute prin hotarari judecatoresti Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti
Venituri care nu intra in categoria �veniturilor din alte surse� si care sunt supuse platii contributiei de asigurari sociale de sanatate Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 506/20.09.2018 a Curtii de Apel Galati
Validarea deciziilor acordarea de despagubiri privind acordarea de despagubiri pentru bunurile abandonate in Bulgaria de catre persoanele refugiat in baza Tratatului dintre Romania Bulgaria Pronuntaţă de: Decizia nr. 420/27 februarie 2018 a Curtii de Apel Galati
Procedura concordatului preventiv. Cerere de interventie principala. Admisibilitate. Conditii si efecte Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 137/9.04.2020
Cerere accesorie de acordare cheltuieli de judecata. Conditiile pentru reducerea cheltuitelor de judecata reprezentand onorariu expert Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 111/11.03.2020
Contract de asigurare obligatorie RCA. Neindeplinirea obligatiilor de plata a despagubirii de catre asiguratorul RCA. Momentul de la care incep sa curga penalitatile de intarziere Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia civila, Decizia civila nr. 692/21.10.2020
Certificat de incadrare in grad de handicap. Autism infantil. Recunoasterea dreptului la asistent personal. Necesitatea protectiei de catre stat a persoanelor vulnerabile care sufera de boli mintale Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia Contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 646/7.09.2020
Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024 Sursa: MCP Cabinet avocati
Perioadele de crestere a copilului realizate in alte state membre trebuie luate in considerare la calcularea pensiei pentru limita de varsta Sursa: MCP Cabinet avocati
O conventie colectiva care micsoreaza remuneratia lucratorilor care isi desfasoara activitatea prin agent de munca temporara fata de lucratorii recrutati direct trebuie sa prevada avantaje compensatorii Sursa: MCP Cabinet avocati