Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Plata diferentelor salariale. Diminuarea cu 25 la suta a salariilor bugetarilor este ilegala

Plata diferentelor salariale. Diminuarea cu 25 la suta a salariilor bugetarilor este ilegala

  Publicat: 11 Nov 2010       23556 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Plata diferentelor salariale. Diminuarea cu 25% a salariilor bugetarilor nu respecta prevederile legale

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Subdiviziune a clasificatiei cheltuielilor din bugetul unui proiect functie de caracterul economic al operatiunilor respective (salarii, echipamente etc.), indiferent de activitatea la care se refera.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
inseamna o persoana fizica sau juridica, autoritate publica, agentie sau organism altul decat persoana vizata, operatorul,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Grupare de persoane fizice sau juridice organizata pe baza unui statut in vederea realizarii unui scop comun (stiintific, cultural, artistic, sportiv).
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Parte din pasivul unei companii care reprezinta datoriile (pe teren scurt, mediu si lung), adica sumele a caror rambursare o vor cere creditorii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Soldul din care reiese o insuficienta a resurselor in raport cu nevoile, in cursul unei perioade date;
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Denumire data monedei unice europene.
Soldul din care reiese o insuficienta a resurselor in raport cu nevoile, in cursul unei perioade date;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cheltuielile care intervin in derularea proiectelor finantate din instrumentele structurale, implementate de organisme, autoritati, institutii sau societati comerciale din sectorul public,
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Cu mana militarului,
Pierderea increderii in moneda unei tari sau in alte active financiare ale acesteia,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

R O M A N I A
TRIBUNALUL VALCEA SECTIA CIVILA
Conflicte de Munca si Asigurari Sociale
SENTINTA CIVILA NR. ----
TRIBUNALUL
______________________________.



Deliberand constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Valcea, reclamantii au solicitat, in contradictoriu cu parata Comuna ...reprezentata prin primar ca, prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratei: la plata diferentei dintre salariile cuvenite potrivit contractului individual de munca si salariile platite efectiv; incepand cu data introducerii actiunii sa plateasca salariile potrivit contractelor individuale de munca, respectiv actelor aditionale la contractele individuale de munca; sa plateasca sumele susmentionate, actualizate cu rata inflatiei de la data scadentei fiecareia si pana la data platii efective a sumelor datorate.
In motivarea cererii reclamantii arata ca, in data de 06 august, data stabilita pentru plata salariului aferent lunii iulie, au luat la cunostinta faptul ca le-au fost diminuate unilateral salariile cu 25%.
Salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza raportului de munca . Efectele raportului de munca se concretizeaza in obligatii de ambele parti, iar una din obligatiile esentiale ale angajatorului este plata salariului pentru munca prestata, asa cum a fost el stabilit prin contractului individual de munca .
Contractul individual de munca este conventia prin care se materializeaza vointa angajatorului si a viitorului salariat de a intra intr-un raport juridic de munca . In aceasta conventie, negociata si liber consimtita, sunt prevazute in limitele stabilite de legislatie si de contractele colective de munca, toate elementele necesare pentru cunoasterea conditiilor de desfasurare si de incetare a raportului de munca, drepturile, obligatiile si raspunderile ambelor parti.
Salariul reprezinta unul dintre drepturile asupra caruia cele doua parti ale raportului juridic de munca au convenit si l-au prevazut in mod expres in continutul contractului, in conformitate cu dispozitiile art. 17 alin. 2, coroborat cu art. 3 din acelasi articol .
Un tert fata de acest contract individual de munca nu poate interveni pentru a modifica acordul partilor semnatare. Statul, tert raportat la contractul individual de munca, incheiat intre angajator si salariat, nu poate modifica ceea ce partile au stabilit, respectiv nu poate diminua salariile acestora in mod direct, prin edictarea unei legi in acest sens, caci protectia juridica a raportului juridic de munca stabilit contractual este acelasi atat pentru personalul bugetar, cat si pentru cel incadrat la angajatori privati. Nu se poate vorbi de o protectie a legii mai mare in cazul angajatilor privati.
Desi nu au fost incheiate acte aditionale la contractele individuale de munca, de micsorare a salariilor reclamantilor, angajatorul a retinut o parte din salariile datorate conform contractului individual de munca, platind numai o parte din ceea ce impreuna cu salariatii sai convenise conform contractului.
In drept au fost invocate disp. art. 40 alin. 2 lit. c din Legea nr. 53/2003 si art. 110 alin. 2 si 3 Cod de procedura civila.
In dovedirea cererii reclamantii au depus la dosar inscrisuri, respectiv fluturasii de salariu din luna iulie 2010, contracte individuale de munca, acte aditionale, decizii de incadrare, dispozitii de reducere a salariului, etc..
Din analiza materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin dispozitiile nr.110, 112, 113, 116, 117 si 118 din 23.07.2010, aflate la filele 47-52 din dosar, reclamantilor li s-a diminuat cu 25% cuantumul salariului brut, incepand cu data de 04 iulie 2010, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Instanta apreciaza ca reducerea unilaterala a salariului brut cu 25%, in temeiul dispozitiilor art.1 din Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar, incalca prevederile Declaratiei Universale a Drepturilor Omului si pe cele ale art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994, care privesc protectia proprietatii.
Inainte de a trece la analiza conditiilor acestor prevederi internationale care protejeaza dreptul de proprietate, trebuie facute doua precizari.
In primul rand, potrivit dispozitiilor art.20 din Constitutia Romaniei, intitulat aa‚¬žTratatele internationale privind drepturile omuluiaa‚¬ť: aa‚¬žDispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta
cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte . Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.aa‚¬ť
Asadar, daca instantele de judecata constata ca legile interne incalca pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte, continand dispozitii mai putin favorabile decat acestea din urma, sunt obligate sa ignore aceste prevederi si sa faca aplicarea celor din reglementarea internationala mai favorabila. Procedand astfel, instantele de judecata nu fac altceva decat sa respecte dispozitiile art.20 din Constitutia Romaniei, precum si pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte .
In al doilea rand, constatarea Curtii Constitutionale a Romaniei, in cuprinsul deciziilor nr.872/25 iunie 2010 si nr.874/25 iunie 2010, ambele publicate in M.Of. nr.433/28 iunie 2010, ca Legea nr.118/2010 nu incalca dispozitiile Constitutiei Romaniei, nu impiedica instantele de judecata sa faca aplicarea dispozitiilor art.20 din legea fundamentala si sa dea prioritate pactelor si tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte .
Asa cum reglementarile internationale au intaietate in fata celor interne, inclusiv in fata Constitutiei Romaniei, statuarile Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, de exemplu, au prioritate fata de cele ale Curtii Constitutionale a Romaniei, fiind obligatorii pentru instantele de judecata .
Curtea Constitutionala este, potrivit dispozitiilor art.1 si 2 din Legea nr.47/1991 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, garantul suprematiei Constitutiei Romaniei, asigurand controlul constitutionalitatii legilor, a tratatelor internationale, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului. Chiar daca, in exercitarea atributiilor sale, Curtea Constitutionala are posibilitatea raportarii si la dispozitiile internationale in materia drepturilor fundamentale ale omului, statuarile acesteia, aflate in contradictie cu cele ale forurilor internationale competente sa interpreteze aceste prevederi, nu pot fi retinute de instantele judecatoresti sesizate cu solutionarea unui litigiu in care isi gasesc aplicarea . Dimpotriva, instantele judecatoresti sunt obligate, in temeiul prevederilor art.20 din Constitutia Romaniei si a obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in urma ratificarii acestor pacte, conventii si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, sa ignore legile interne si interpretarile Curtii Constitutionale a Romaniei care contravin reglementarilor internationale si interpretarilor date acestora de organele abilitate.
Asadar, prin aplicarea cu prioritate fata de cele interne a dispozitii internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Romania este parte si a interpretarilor acestor dispozitii date de forurile internationale competente, instantele de judecata nu incalca prevederile art.11 alin.3 din Legea nr.47/1992, potrivit carora deciziile si hotararile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor si nici pe cele ale rt.31 din aceeasi lege, conform carora decizia prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare este definitiva si obligatorie, cu atat mai mult cu cat deciziile invocate anterior sunt de respingere a obiectiilor de neconstitutionalitate, iar nu de admitere a acestora. In cazul respingerii obiectiilor sau exceptiilor de neconstitutionalitate este posibila formularea unor noi exceptii, iar Curtea Constitutionala poate proceda, pe baza unor noi argumente sau ca urmare a revenirii la practica anterioara, la admiterea acestora, chiar daca anterior s-a pronuntat in sensul constitutionalitatii.
In ceea ce priveste prevederile internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului care au fost incalcate prin reducerea salariilor bugetarilor cu 25%, potrivit art.17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului: aa‚¬ž1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atat singura, cat si in asociatie cu altii.; 2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.aa‚¬ť
De asemenea, potrivit art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr.30/18 mai 1994: aa‚¬žOrice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.aa‚¬ť
Cu privire la regula aplicabila in lumina art.1 din Protocolul nr.1, Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a statuat, in numeroase cauze, ca acest articol contine 3 norme distincte: prima, care se exprima in prima fraza a primului alineat si care are un caracter general, enunta principiul respectarii proprietatii; cea de-a doua, ce figureaza in cea de-a doua fraza a aceluiasi alineat, vizeaza privarea de proprietate si o supune anumitor conditii; cat despre a treia, mentionata in cel de-al doilea alineat, recunoaste puterea statelor contractante de a reglementa utilizarea bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contributii sau a amenzilor. Cele 3 reguli mai sus mentionate nu sunt aa‚¬ždistincte", in sensul ca nu au nici o legatura una cu cealalta: cea de-a doua si cea de-a treia se refera la cazuri speciale de incalcare a dreptului la respectarea bunurilor si, prin urmare, trebuie interpretate in lumina principiului general enuntat in prima regula (cauza Gasus Dosier - und Fordertechnik GmbH impotriva Olandei, Hotararea din 23 februarie 1995, seria A nr. 306 B, p. 46 - 47, & 55).
Pentru a analiza daca sunt incalcate prevederile art.1 din Primul protocol, trebuie analizate, asadar, mai multe aspecte: daca reclamantii au un aa‚¬žbunaa‚¬ť in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol; existenta unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1; daca sunt indeplinite conditiile privarii de proprietate, respectiv daca ingerinta este prevazuta de lege, daca ingerinta urmareste un scop legitim de interes general (ea a intervenit pentru o cauza de utilitate publica), daca ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit, adica daca s-a mentinut un aa‚¬žjust echilibruaa‚¬ť intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in nenumarate randuri, chiar si impotriva Romaniei, in sensul ca si dreptul de creanta reprezinta un aa‚¬žbunaa‚¬ť in sensul art.1 din Primul protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, daca este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau daca reclamantul poate pretinde ca a avut cel putin o aa‚¬žsperanta legitimaaa‚¬ť de a il vedea concretizat (cauzele Rafinariile grecesti Stran si Stratis Adreadis impotriva Greciei, Hotararea din 9 decembrie 1994, seria A nr. 301-B, pag. 84, paragraful 59; cauza Jasiuniene impotriva Lituaniei, cererea nr. 41.510/98, paragraful 44, 6 martie 2003; cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.21 si AA§ 31; Cauza Ouzunis si altii contra Greciei, nr.49144/99, 18 aprilie 2002, AA§ 24; Hotararea din 24 martie 2005 in Cauza Sandor impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 1048 din 25 noiembrie 2005; Hotararea din 28 iunie 2005 in Cauza Virgil Ionescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 396 din mai 2006; Hotararea din 19 octombrie 2006 in cauza Matache si altii impotriva Romaniei - cererea nr.38113/02; Hotararea din 2 martie 2004 in Cauza Sabin Popescu impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 770 din 24 august 2005; Hotararea din 15 februarie 2007 in cauza Bock si Palade impotriva Romaniei - cererea nr.21740/02; Hotararea din 1 decembrie 2005 in Cauza Societatea Comerciala aa‚¬žMasinexportimport Industrial Groupaa‚¬ť impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 682 din 9 august 2006; Hotararea din 23 februarie 2006 in Stere si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr. 600 din 30 august 2007; Hotararea din 21 februarie 2008 in cauza Driha impotriva Romaniei - cererea nr.29556/02; Hotararea din 6 decembrie 2007 in cauza Beian impotriva Romaniei - cererea nr.30658/05; etc.).
Mai mult, recent, in Hotararea din 15 iunie 2010 in cauza Muresanu impotriva Romaniei (cererea nr.12821/05), Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg s-a pronuntat in mod expres in sensul ca salariul reprezinta un aa‚¬žbunaa‚¬ť in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol.
Asadar, salariul reclamantilor, la care acestia au dreptul in baza contractelor individuale de munca sau a dispozitiilor depuse la dosar, reprezinta un aa‚¬žbunaa‚¬ť in sensul art.1 alin.1 din Primul protocol aditional la Conventie .
Cea de a doua conditie ce trebuie verificata pentru a se vedea daca este vorba sau nu de o incalcare a art.1 din Primul protocol este cea a existentei unei ingerinte a autoritatilor publice in exercitarea dreptului la respectarea bunului, ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.
Reducerea salariului reclamantilor cu 25% pe o perioada de 6 luni (iulie-decembrie 2010) si lipsirea acestora de dreptul de a mai primi vreodata sumele de bani aferente acestui procent reprezinta, indiscutabil, o ingerinta ce a avut ca efect privarea reclamantilor de bunul lor, in sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul nr.1.
In al treilea rand, privarea de proprietate trebuie sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca o cauza de utilitate publica, sa fie conforma normelor de drept intern si sa respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele folosite in scopul vizat; privarea de proprietate trebuie sa menajeze un just echilibru intre exigentele de interes general si imperativele fundamentale ale individului, in special prin indemnizarea rezonabila si proportionala a valorii bunului, acordata titularului acestuia.
Prima conditie a privarii de proprietate este, asadar, ca ingerinta sa fie prevazuta de lege.
Aceasta prima conditie semnifica in dreptul intern legalitatea privarii de proprietate, principiu care, la randul lui, presupune indeplinirea a doua cerinte: sa existe o lege in sensul Conventiei, in temeiul careia sa fi avut loc privarea de proprietate; legea sa indeplineasca acele calitati determinate de Curte in jurisprudenta sa, adica sa fie accesibila, precisa si previzibila.
Legea nr.118/2010 privind unele masuri necesare in vederea restabilirii echilibrului bugetar indeplineste conditiile mentionate anterior, fiind un act normativ accesibil, precis si previzibil in sensul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
Cea de a doua conditie a privarii de proprietate presupune ca ingerinta sa urmareasca un scop legitim de interes general, adica sa intervina pentru o cauza de utilitate publica.
In expunerea de motive a Legii nr.118/2010 se arata ca, potrivit evaluarii Comisiei Europene, aa‚¬žactivitatea economica a Romaniei ramane slaba si, contrar asteptarilor initiale, cel mai probabil, cresterea economica s-a mentinut negativa in primul trimestru al anului 2010. [...] Pana la sfarsitul anului 2010, se asteapta ca inflatia sa scada in continuare la aproximativ 3,75% datorita cererii interne slabe si implementarii unei politici monetare prudente. Redresarea mai slaba a cererii interne a diminuat importurile, prognozandu-se acum un deficit de cont curent de circa 5% din PIB pentru 2010, comparativ cu 5,5% initialaa‚¬ť.
Se mai arata ca, aa‚¬ždin misiunea de evaluare efectuata de serviciile Comisiei impreuna cu expertii FMI si ai Bancii Mondiale in perioada 26 aprilie - 10 mai 2010, pentru a analiza progresele inregistrate in ceea ce priveste conditiile specifice atasate transei a treia in valoare de 1,15 miliarde de euro in cadrul programului de asistenta financiara, a rezultat faptul ca, in conditiile politicilor curente, tinta de deficit fiscal pentru 2010, de 6,4% din PIB, nu va putea fi indeplinita, din cauza unor deteriorari ale conditiilor economice, a unor dificultati in colectarea veniturilor si derapajelor pe partea de cheltuieli . Guvernul Romaniei si-a asumat angajamentul de a lua masuri compensatorii suplimentare ce trebuie adoptate si implementate inainte de eliberarea de catre Comisie a celei de-a treia transe din imprumutul UE. [...] De asemenea, se precizeaza faptul ca, in cazul in care aceste actiuni nu sunt implementate pana in iunie 2010 sau nu conduc la consolidarea anticipata, vor fi implementate actiuni suplimentare de majorare a veniturilor la buget, inclusiv masuri de majorare a cotelor de impunere, pentru a se elimina orice diferenta bugetara anticipataaa‚¬ť.
Solutia legislativa cuprinsa in art.1 din Legea nr.118/2010 a fost determinata, asadar, de apararea securitatii nationale, astfel cum rezulta si din expunerea de motive a Guvernului. Securitatea nationala nu implica numai securitatea militara, ci are si o componenta sociala si economica. Nu numai existenta unei situatii manu militari atrage aplicabilitatea notiunii aa‚¬žsecuritate nationala", ci si alte aspecte din viata statului, precum cele economice, financiare, sociale, care ar putea afecta insasi fiinta statului prin amploarea si gravitatea fenomenului. Situatia de criza financiara mondiala ar putea afecta, in lipsa unor masuri adecvate, stabilitatea economica a tarii si, implicit, securitatea nationala.
Asigurarea stabilitatii economice a tarii si apararea sigurantei nationale sunt notiuni care se circumscriu celor de aa‚¬žscop legitim de interes generalaa‚¬ť si de aa‚¬žcauza de utilitate publicaaa‚¬ť. In consecinta, este indeplinita si cea de a doua conditie a privarii de proprietate .
In fine, ingerinta trebuie sa fie proportionala cu scopul legitim urmarit. Ingerinta este proportionala cu scopul legitim urmarit daca s-a mentinut un aa‚¬žjust echilibruaa‚¬ť intre cerintele interesului general si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale omului. Trebuie sa existe, asadar, un raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit (cauza Pressos Compania Naviera S.A. si altii contra Belgiei, hotararea din 20 noiembrie 2005, seria A nr.332, p.23 si AA§ 38; Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006).
Pentru a determina daca masura litigioasa respecta justul echilibru necesar si, in special, daca nu obliga reclamantii sa suporte o sarcina disproportionata, trebuie sa se ia in considerare modalitatile de compensare prevazute de legislatia nationala. In aceasta privinta, Curtea a statuat deja ca, fara plata unei sume rezonabile in raport cu valoarea bunului, privarea de proprietate constituie, in mod normal, o atingere excesiva si ca lipsa totala a despagubirilor nu poate fi justificata in domeniul art. 1 din Protocolul nr. 1 decat in imprejurari exceptionale (cauza Ex-regele Greciei si altii impotriva Greciei [GC], Cererea nr. 25.701/1994, paragraful 89, CEDO 2000-XII; cauza Broniowski impotriva Poloniei [GC], Cererea nr. 31.443/1996, paragraful 176, CEDO-V).
In orice caz, dupa cum s-a pronuntat deja Curtea, daca o reforma radicala a sistemului politic si economic al unei tari sau situatia sa financiara poate justifica, in principiu, limitari draconice ale despagubirilor, atare circumstante nu pot fi formulate in detrimentul principiilor fundamentale care decurg din Conventie, cum ar, de exemplu, fi principiul legalitatii si cel al autoritatii si efectivitatii puterii judecatoresti (cauza Broniowski, citata anterior, paragrafele 175, 183 si 184). Cu atat mai mult, absenta totala a despagubirilor nu se poate justifica nici macar in context exceptional, in prezenta unei atingeri aduse principiilor fundamentale consacrate prin Conventie (Hotararea din 21 iulie 2005 in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, publicata in M. Of. nr.99 din 2 februarie 2006, paragraful 53).
Temeiul legal al obligatiei de indemnizare a fost gasit de Curte tot in dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1. Curtea a ajuns la concluzia ca aceasta obligatie decurge implicit din acest text, luat in ansamblul sau. Curtea a statuat in sensul ca, in absenta unei indemnizari, art.1 din Protocolul nr.1 n-ar asigura decat o protectie iluzorie si ineficace a dreptului de proprietate, in totala contradictie cu dispozitiile Conventiei.
Privarea de proprietate impune, asadar, statului obligatia de a despagubi pe proprietar, pentru ca, fara plata unei sume rezonabile, raportate la valoarea bunului, ea constituie o atingere excesiva a dreptului la respectarea bunurilor sale, prevazut de art.1 din Protocolul nr.1. Imposibilitatea de a obtine fie si o despagubire partiala, dar adecvata in cadrul privarii de proprietate, constituie o rupere a echilibrului intre necesitatea protectiei dreptului de proprietate si exigentele de ordin general.
Legea nr.118/2010 nu ofera reclamantilor posibilitatea de a obtine despagubiri pentru privarea de proprietate in cauza. Lipsa totala a despagubirilor nu se poate justifica, avandu-se in vedere circumstantele spetei, cu atat mai mult cu cat nicio circumstanta exceptionala nu a fost invocata de Guvern pentru a o justifica. In cuprinsul Legii nr.118/2010, a fost justificata necesitatea luarii acestei masuri, dar nu si lipsa totala a despagubirilor. Lipsa totala a despagubirilor le-a impus reclamantilor o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul lor de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.
Reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si imposibilitatea acestora de a-si mai recupera vreodata sumele de bani aferente acestui procent au dus la ruperea, in defavoarea salariatilor, a justului echilibru ce trebuie pastrat intre protectia proprietatii si cerintele interesului general.
Procedandu-se in acest fel, s-a adus atingere chiar substantei dreptului de proprietate al reclamantilor, atingere care, in conceptia instantei europene, este incompatibila cu dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie .
In aceste conditii, instanta apreciaza ca, prin reducerea salariului bugetarilor cu 25% in baza Legii nr.118/2010, au fost incalcate dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1.
Ca urmare a acestei constatari si in aplicarea dispozitiilor art41 din Conventie, instanta apreciaza ca reclamantii sunt indreptatiti sa li se restituie sumele de bani aferente acestui procent, retinute in mod nelegal.
In ceea ce priveste perioada de timp pentru care se solicita restituirea sumelor retinute nelegal, cererea de chemare in judecata are o formulare ambigua, precizand numai momentul de la care se solicita plata acestor sume, iar nu si cel pana la care se apreciaza ca ar fi indreptatiti la primirea lor. Avand in vedere aceasta formulare, in care se precizeaza ca se solicita si sume ulterioare introducerii cererii de chemare in judecata, faptul ca salariul se acorda lunar, fiind o plata succesiva ce devine scadenta la sfarsitul lunii pentru care se datoreaza, precum si ca numai sumele datorate pentru lunile incheiate sunt certe, lichide si exigibile, instanta apreciaza ca a fost sesizata cu o cerere de obligare a paratei la plata diferentelor dintre sumele datorate si cele efectiv platite pentru perioada iulie 2010 aa‚¬a€ś septembrie 2010, pentru care plata salariului a devenit scadenta inainte de pronuntarea hotararii.
Avand in vedere aceste motive, instanta urmeaza sa admita cererea si sa oblige pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca al fiecarui reclamant dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie, august si septembrie 2010 (suma aferenta reducerii cu 25% a salariilor), sume ce urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie de la data scadentei si pana la data platii efective.



PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:



Admite actiunea formulata de reclamantiiaa‚¬A¦
Obliga pe parata la plata diferentelor salariale cuvenite potrivit contractului individual de munca, dintre sumele incasate cu acest titlu si sumele stabilite prin respectivele contracte, aferente lunilor iulie - august-septembrie 2010, sume actualizate cu indicele de inflatie pana la data platii efective.
Sentinta definitiva si executorie.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare .
Pronuntata in sedinta publica astazi 14 octombrie 2010, la sediul Tribunalului Valcea- Sectia civila.



PRESEDINTE, JUDECATOR,
ASISTENTI JUDICIARI,



Pronuntata de: Tribunalul Valcea


Citeşte mai multe despre:    Salarii    Reducerea salariilor    Bugetul de stat    Magistrati    UNJR    Legea salarizarii unitare    Legea 118/2010

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

ICCJ - Actul de control efectuat de Curtea de Conturi nu marcheaza inceputul termenului de prescriptie a actiunii pentru raspunderea patrimoniala a salariatului
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in cauza Brisc impotriva Romaniei din 11.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

RIL Admis - Decizia ICCJ nr. 7/2019 - Majorarile prevazute in art. 1 alin. (1) din OG 10/2007 au fost si raman incluse in indemnizatia bruta de incadrare si dupa data intrarii in vigoare a Legii 330/2009
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia CCR nr. 43/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din OUG nr. 57/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Rolul organizatiilor sindicale in procedura transferului de intreprindere si al salariatilor
Sursa: Av. Iulian Gales

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu