Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Tentativa. Viol prevazut in art. 197 alin. (1) C. pen. Omor. Plangere prealabila. Exercitarea din oficiu a actiunii penale

Tentativa. Viol prevazut in art. 197 alin. (1) C. pen. Omor. Plangere prealabila. Exercitarea din oficiu a actiunii penale

  Publicat: 02 Dec 2010       7333 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Dispozitia cuprinsa in art. 197 alin. (4) C. pen., potrivit careia actiunea penala pentru fapta de viol prevazuta in art. 197 alin. (1) din acelasi cod se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, nu este incidenta in cazul in care decesul persoanei vatamate - victima a infractiunii de viol prevazuta in art. 197 alin. (1) C. pen.

Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Situatia in care autorul unei infractiuni este aparat de pedeapsa.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Forma de exprimare a monedei unei tari, pusa in circulatie de banca centrala si care este utilizata in efectuarea de plati si incasari intre agentii economici.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Paguba materiala pe care o sufera o parte conractanta prin aceea ca valoarea obligatiilor este vadit disproportionata fata de valoarea prestatiilor celeilalte parti.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal, alaturi de institutia infractiunii si a pedepsei, reglementata in diferite dispozitii din Codul penal (ex. infractiunea este singurul temei al raspunderii penale, cap. I, t. II, C. pen., partea generala etc).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. In dreptul civil, vezi Contract de mandat, Procura, Reprezentare.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Situatia in care autorul unei infractiuni este aparat de pedeapsa.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A declara vinovat pe cineva rpintr-o hotarare judecatoreasca,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Concept folosit de legislatia procesuala a unor state,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, activitate prin care procurorul sau instanta de judecata declanseaza actiunea penala impotriva invinuitului,
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Situatia in care autorul unei infractiuni este aparat de pedeapsa.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

sau a tentativei la aceasta infractiune prevazuta in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. - a fost cauzat prin savarsirea de catre inculpat a infractiunii de omor asupra acesteia, intrucat imposibilitatea persoanei vatamate de a formula plangere prealabila este determinata de activitatea infractionala a inculpatului, iar savarsirea infractiunii mai grave de omor nu ii poate crea inculpatului un motiv de impunitate pentru o alta fapta grava comisa de el. In acest caz, actiunea penala pentru fapta prevazuta in art. 197 alin. (1) C. pen. sau in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. se exercita din oficiu .


Prin sentinta nr. 32 din 19 ianuarie 2010 a Tribunalului Iasi, Sectia penala, inculpatul P.G. a fost condamnat la urmatoarele pedepse: 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 192 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; 10 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 217 alin. (1) C. pen.; 9 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii prevazute in art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (21) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; 22 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a si lit. b) C. pen. pentru comiterea infractiunii prevazute in art. 174, art. 175 alin. (1) lit. a) si art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen.; 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 189 alin. (1) C. pen.


Conform art. 33 lit. a) si art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele in pedeapsa cea mai grea de 22 ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., sporita cu un an inchisoare, inculpatul urmand sa execute pedeapsa de 23 de ani inchisoare si 5 ani pedeapsa complementara.


In baza art. 71 alin. (1) si (2) C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsa accesorie.


In temeiul art. 11 pct. 1 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., s-a dispus incetarea procesului penal pornit impotriva inculpatului P.G. pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen.


A fost admisa actiunea civila formulata de partea civila M.L. si, in baza art. 14 si art. 346 C. proc. pen., art. 988-999 C. civ., inculpatul P.G. a fost obligat sa achite partii civile, cu titlu de despagubiri civile, suma de 15.010 lei, despagubiri pentru daune materiale si 100.000 lei reprezentand despagubiri pentru daune morale.


Pentru a dispune in acest sens, instanta de fond a retinut urmatoarele:


Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi, la data de 10 iunie 2009 s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului P.G. pentru savarsirea infractiunilor de violare de domiciliu prevazuta in art. 192 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., distrugere prevazuta in art. 217 alin. (1) C. pen., talharie prevazuta in art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (21) lit. c) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., tentativa la viol prevazuta in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 alin. (1) C. pen., omor deosebit de grav prevazuta in art. 174 - art. 175 alin. (1) lit. a), cu referire la art. 176 alin. (1) lit. d) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.


Dupa finalizarea cercetarii judecatoresti, analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:


Inculpatul P.G., in mai multe randuri, a ajutat-o pe victima B.M. la treburi gospodaresti, in schimbul carora primea diferite sume de bani . De asemenea, fiica victimei, numita M.L., in mai multe randuri, i-a adus inculpatului diferite obiecte de imbracaminte.


In ziua de 18 aprilie 2009, inculpatul P.G. a efectuat mai multe lucrari gospodaresti la domiciliul victimei, iar a doua zi, la data de 19 aprilie 2009, fiind prima zi de Pasti, a fost invitat la masa de pranz, Ia locuinta victimei.


In jurul orelor 20,30, numita M.L., fiica victimei, a plecat impreuna cu familia sa in municipiul Iasi, unde are domiciliul.


Ajunsa la Iasi, M.L. a sunat-o pe mama sa, spunandu-i ca a ajuns cu bine, timp in care mama acesteia i-a spus ca este strigata de cineva la poarta. Fiica i-a spus sa mearga sa vada cine este si sa revina din nou la telefon. Victima a revenit dupa putin timp la telefon si i-a spus fiicei sale ca la poarta i-a gasit pe copiii vecinului D., care i-au spus ca l-au vazut pe inculpat ca a sarit gardul prin gradina.


Fiica victimei, auzind aceasta, i-a cerut mamei sale sa se uite pe langa casa si sa revina la telefon. Cand a revenit la telefon, victima i-a spus ca nu a vazut pe nimeni, iar fiica sa a sfatuit-o sa inchida usa si sa se culce.


Dupa aproximativ jumatate de ora, fiica victimei M.L. a sunat din nou, insa mama acesteia nu i-a mai raspuns.


Revenind la modul cum s-au desfasurat faptele, s-a retinut ca in jurul orelor 21,30, inculpatul - stiind ca M.L. a plecat la Iasi - s-a hotarat sa mearga la domiciliul victimei si, fara drept, a patruns in curtea locuintei acesteia sarind gardul, apoi a intrat in camera in care se afla se afla victima si i-a solicitat bani pentru munca prestata.


Victima a sustinut faptul ca nu are bani, ceea ce l-a enervat pe inculpat, care a inceput sa o ameninte, dupa care a inceput sa caute prin locuinta acesteia si, dintr-un sifonier, a sustras suma de 120.000 lei vechi formata dintr-o bancnota de 100.000 lei si doua bancnote de 10.000 lei fiecare.


Cu acesti bani, inculpatul a mers la barul societatii comerciale T. pentru a cumpara tigari si o bere, insa barmanul de serviciu, martorul I.F., i-a spus ca bancnotele respective sunt scoase din circulatie.


Auzind aceasta, inculpatul s-a enervat, a plecat de la bar spre locuinta victimei, a rupt banii sustrasi si i-a aruncat intr-un sant.


Ajuns la locuinta victimei, a patruns din nou fara drept in curtea locuintei, dupa care a mers in bucataria in care victima locuia de obicei si, negasind-o, a luat un cutit de bucatarie, a taiat cablul de la telefon, dupa care, avand cutitul asupra lui, a taiat firele telefonice din fata casei si a spart becul ce ilumina in fata casei.


Apoi, inculpatul a intrat in camera unde se afla victima, i-a reprosat faptul ca banii luati anterior nu mai erau in uz, dupa care a incercat sa o violeze, dezbracand-o si cauzandu-i leziuni in zona coapselor si a vaginului.


Victima s-a aparat cu mainile, fiind lovita de inculpat, atat cu cutitul pe care il avea in mana, cat si cu pumnii si palmele.


Inculpatul i-a mai aplicat victimei o lovitura puternica cu cutitul in zona abdomenului, cauzandu-i o leziune care a inceput sa sangereze.


Dupa aceea, victima a ramas in camera unde a fost injunghiata, in stare grava, iar inculpatul a pus in geamurile celor doua camere paturi, dupa care a inceput sa caute bani prin dulapuri, rascolind toate lucrurile.


In final, inculpatul a incuiat victima in casa, a pus lacatul pe dinafara, iar cheia a aruncat-o in fata casei, dupa care a plecat la domiciliul sau, fiind vazut de fratele sau P.F.


Victima si-a revenit din starea de soc si a reusit sa iasa din casa pe un geam al camerei in care a fost lipsita de libertate.


Victima a mers apoi in bucataria unde locuia de obicei, a incercat sa-si opreasca hemoragia, dupa care a iesit in strada in fata casei pentru a cere ajutor . A fost vazuta de martorii I.I. si l.L., care treceau cu autoturismul prin acel loc si care au oprit, dupa care au anuntat serviciul de urgenta 112.


La fata locului au sosit organele de politie si ambulanta, victima fiind luata si transportata in stare grava la Spitalul de Urgenta Sf. Ioan din municipiul Iasi. La spital victima a fost vazuta de fiica sa M.L. careia i-a spus ca inculpatul a incercat sa o violeze, insa nu a reusit intrucat s-a luptat cu el, precizand ca l-a gasit pe inculpat in casa rascolind prin lucruri si cautand bani .


Ulterior, victima a fost operata si fiica acesteia nu a mai putut discuta cu mama ei, intrucat nu si-a mai revenit, iar la data de 23 aprilie 2009 a decedat.


In ce priveste tentativa la infractiunea de viol, prevazuta in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., instanta de fond a apreciat ca se impune a fi retinuta o cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale, respectiv lipsa plangerii prealabile formulata de partea vatamata, astfel cum impun dispozitiile art. 197 alin. (4) C. pen., decesul acesteia survenind la scurt timp de la comiterea faptelor.


In motivarea solutiei preconizate, instanta de fond a mentionat ca, potrivit dispozitiilor art. 131 alin. (1) C. pen., in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile, lipsa acestei plangeri inlatura raspunderea penala. Faptul ca fiica victimei, ulterior decesului acesteia, a precizat ca doreste ca inculpatul sa fie cercetat si pentru tentativa la infractiunea de viol, nu echivaleaza cu o plangere prealabila valabil formulata, pentru a avea consecinte juridice, o asemenea declaratie trebuind a fi sustinuta de o imputernicire speciala data de partea vatamata.


Prin decizia nr. 63 din 22 aprilie 2010, Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, a dispus urmatoarele:


1) a admis apelul declarat de procuror si de partea civila M.L., a desfiintat sentinta atacata, in parte, in latura penala si, rejudecand:


A descontopit pedeapsa rezultanta de 23 ani inchisoare aplicata inculpatului P.G., in pedepsele componente si in sporul de un an inchisoare, dupa care:


- pentru savarsirea infractiunii de tentativa la viol prevazuta in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul P.G. la pedeapsa de 3 ani inchisoare. A aplicat inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen. pe o durata de 2 ani;


- a contopit pedepsele stabilite prin sentinta cu pedeapsa de 3 ani inchisoare, aplicand pedeapsa cea mai grea de 22 ani inchisoare si a mentinut sporul de pedeapsa de un an inchisoare, in final inculpatul urmand sa execute 23 ani inchisoare si pedeapsa complementara pe o durata de 5 ani;


- a inlaturat din sentinta dispozitia de incetare a procesului penal, conform dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen.;


- a mentinut celelalte dispozitii ale sentintei apelate.


2) a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul P.G.


In motivarea solutiei de condamnare si pentru savarsirea tentativei la viol asupra victimei, curtea de apel a aratat ca dispozitia legala a art. 197 alin. (4) C. pen. se refera la exercitarea in conditii normale a actiunii penale in cauze conditionate de preexistenta plangerii prealabile, textul neavand in vedere ipoteza in care persoana vatamata a decedat.


Or, constata curtea de apel, in cauza persoana vatamata a decedat, fiind victima a activitatii infractionale comise de inculpat, respectiv fiind victima infractiunii de omor deosebit de grav comisa de inculpat in acelasi imprejurari ca si tentativa la viol. Imposibilitatea partii vatamate de a formula plangere prealabila s-a datorat actiunii infractionale comisa de acelasi inculpat, cu aceeasi ocazie, de a o ucide pe victima. Savarsirea unei infractiuni mai grave, infractiunea de omor, nu-i poate crea inculpatului un motiv de impunitate penala referitor la o alta infractiune grava comisa de el in acelasi context. Asa fiind, actiunea penala se exercita din oficiu, iar inculpatul a fost legal trimis in judecata prin rechizitoriu si pentru savarsirea infractiunii prevazute in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen.


Impotriva hotararilor mentionate, inculpatul P.G. a declarat recurs.


Examinand pe fond recursul inculpatului, motivele invocate fiind incadrabile, intre altele, in cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. (referitor la contestarea tentativei la viol), Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca acesta este nefondat, pentru urmatoarele argumente:


Conform art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., hotararile sunt supuse casarii cand s-a comis o eroare grava de fapt, avand drept consecinta pronuntarea unei hotarari gresite de achitare sau de condamnare. Eroarea grava trebuie sa fie constatata din compararea faptelor retinute cu probele administrate.


Cu referire la tentativa la viol, nici apararea inculpatului si nici acesta personal nu a aratat in ce consta eroarea grava de fapt si ce proba este in contradictie cu situatia de fapt retinuta de instanta de apel.


Este adevarat ca inculpatul beneficiaza de ``prezumtia de nevinovatiea€¯, nefiind obligat sa-si dovedeasca nevinovatia (art. 66 alin. 1 C. proc. pen.), revenind organelor judiciare (acuzarii) obligatia sa administreze probe in vederea dovedirii vinovatiei acestuia (art. 4, art. 62 si art. 65 alin. 1 C. proc. pen.). Este, insa, deopotriva adevarat ca, potrivit art. 66 C. proc. pen., inculpatul, in cazul in care exista probe de vinovatie, are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.


In intelesul legii, ``are dreptul sa probeze lipsa lor de temeiniciea€¯ este un drept si o obligatie procesuala care nu se rezuma la negarea vinovatiei, la negarea continutului informativ al unei probe ori la negarea evaluarii corecte a probelor de catre instanta.


Pe de o parte, in masura in care inculpatul nu reuseste sa probeze lipsa de temeinicie a probelor in acuzare, prezumtia de nevinovatie a acuzatului este rasturnata, aceasta prezumtie avand caracter relativ, iar nu absolut. Pe de alta parte, potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au valoare mai dinainte stabilita, iar aprecierea fiecarei probe se face de organul judiciar in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului.


Instanta de apel, prin coroborarea probelor administrate in cursul procesului penal, a motivat convingator situatia de fapt si vinovatia inculpatului pentru fapta inculpatului constand in incercarea de a intretine relatii sexuale cu victima.


In declaratia sa, M.L. a mentionat ca victima, aflata in spital, i-a spus ca inculpatul a incercat sa o violeze, insa nu a reusit deoarece s-a luptat cu el. Este rezonabila concluzia ca acest aspect, fiind de natura intima, a fost relatat de catre victima numai fiicei sale, nu si altor persoane . Incercarile disperate ale victimei de a se apara in fata agresiunii inculpatului sunt sugerate de leziunile constatate de medicii legisti (plagi taiate ale mainii, consecutiv prinderii cutitului; leziuni ale gatului cu fracturarea cornului hioidian drept, consecutiv comprimarii gatului, cel mai probabil cu mana; echimoze si excoriatii ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri contondente - raport de constatare medico-legala, raport medico-legal de necropsie; ruptura comisurii labiare posterioare a putut fi produsa in cadrul unui raport sexual cu violenta - raport de constatare medico-legala).


In lipsa unor dovezi contrare - obtinute fie din oficiu de catre organele judiciare, fie la solicitarea inculpatului (care, insa, asa cum s-a mentionat anterior, nu a inteles sa propuna probe in aparare) - retinerea infractiunii de tentativa la viol si condamnarea inculpatului pentru aceasta infractiune de catre instanta de apel - pe baza probelor aratate, care dovedesc fapta dincolo de orice indoiala rezonabila - este temeinica si legala, nefiind consecinta unei erori grave de fapt .


Apararea inculpatului si el personal s-au limitat doar la negarea incercarii de a intretine relatii sexuale, fara a proba lipsa de temeinicie a probelor in acuzare si fara a arata, chiar la minima suficienta, care proba este in contradictie cu situatia de fapt expusa in decizia instantei de apel.


Inalta Curte de Casatie si Justitie mai constata ca instanta de apel a pronuntat si sub aspect procedural o solutie legala, evolutia jurisprudentiala fiind, de mai mult timp, in sensul ca dispozitia legala privind punerea in miscare a actiunii penale la plangerea prealabila a persoanei vatamate in cazul infractiunii de viol se refera la ipoteza exercitarii in conditii normale a actiunii penale in cauzele conditionate de preexistenta plangerii prealabile, dispozitia legala neavand in vedere ipoteza in care persoana vatamata a decedat, cu atat mai mult atunci cand decesul acesteia se afla in legatura cauzala cu faptele inculpatului.


In consecinta, este corecta observatia instantei de apel ca, pe de o parte, imposibilitatea partii vatamate de a formula plangere prealabila s-a datorat actiunii infractionale comisa de acelasi inculpat, cu aceeasi ocazie, care s-a finalizat prin ucidea victimei, iar pe de alta parte, ca savarsirea unei infractiuni mai grave, infractiunea de omor, nu-i poate crea inculpatului un motiv de impunitate penala referitor la o alta infractiune grava comisa de el in acelasi context si ca, in consecinta, in aceasta situatie actiunea penala se exercita din oficiu, inculpatul fiind legal trimis in judecata prin rechizitoriu si pentru savarsirea infractiunii prevazuta in art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. (tentativa la viol).


Fata de cele aratate, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.G. impotriva deciziei nr. 63 din 22 aprilie 2010 a Curtii de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 2656 din 6 iulie 2010


Citeşte mai multe despre:    viol    actiune penala    actiune civila    parte civila    parte vatamata



Comentează: Tentativa. Viol prevazut in art. 197 alin. (1) C. pen. Omor. Plangere prealabila. Exercitarea din oficiu a actiunii penale
Alte Speţe

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 36/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, precum si a legii in ansamblul sau
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 197/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 171/2010 si OG 2/2001
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea Legii darii in plata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Faptele salariatului care pot constitui abateri disciplinare. Spete si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu

Restrangerea dreptului la viata privata, intima si de familie prin metodele speciale de supraveghere tehnica. Proportionalitatea actiunilor
Sursa: Liliana Gologan