Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Marca. Anulare a inregistrarii pentru rea credinta. Elemente de apreciere

Marca. Anulare a inregistrarii pentru rea credinta. Elemente de apreciere

  Publicat: 23 Jan 2011       12946 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Reaua-credinta, ca si concept nedefinit in legislatia romana, se analizeaza prin antiteza cu buna-credinta ce era necesar a se manifesta, in raporturile dintre parti, potrivit naturii acestora, comerciale si, prin aceasta supuse fiind practicilor corecte si loiale in plan comercial.

Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(autorecuzarea)- Institutia prin care persoana incopatibila se abtine sa participe in procesul penal,
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Materiale care invelesc un produs sau un ansamblu de produse in timpul manipularii, transportului,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Un grup mic de angajati, desemnati sa lucreze impreuna la un anumit proiect.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind mărcile şi indicaţiile geografice
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Legea privind mărcile şi indicaţiile geografice
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Convingere intima a unei persoane ca ceea ce face este bine,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
In categoria activelor circulante, post ce se refera la creantele salariale, sociale si fiscale determinate
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Legea privind mărcile şi indicaţiile geografice
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Marca inregistrata,
Marca inregistrata,
Marca inregistrata,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
In materie penala, conform art.14 Cod Procedura Penala, dreptul persoanei vatamate, constituita ca parte civila, de a alatura si exercita actiunea civila fie celei penale in cadrul procesului penal, fie inaintarea acesteia instantei civile.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cel dintai termen intr-un litigiu civil la care, partile fiind legal citate, pot pune concluzii.
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Regula a CE privind disponibilitatea in timp a sumelor alocate unui program operational.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este o metoda care se utilizeaza in evaluarea unor proiecte de investitii si care foloseste tehnica actualizarii.
Cerere formulata de una din partile procesului civil pentru introducerea in cauza a unei alte persoane,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organizarea puterii supreme de stat, modul de formare si competenta organelor supreme ale statului.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(autorecuzarea)- Institutia prin care persoana incopatibila se abtine sa participe in procesul penal,
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Depasire a legalitatii,
Participant la savarsirea unei infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Materiale care invelesc un produs sau un ansamblu de produse in timpul manipularii, transportului,
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Fundamentul moral al bunei credinte il reprezinta onestitatea ale carei valori morale sunt loialitatea, prudenta, ordinea si temperanta.
Traducerea in plan juridic a acestor valori ale onestitatii, in analiza bunei credinte, ca termen antinomic, se exprima prin: intentia dreapta, ca rezultanta a loialitatii sau probitatii, implicand totdeauna absenta dolului, fraudei si violentei, precum si fidelitatea in angajamente, cum si absenta indoielii, a ignorantei corecte si justificate (eroarea scuzabila); diligenta, corespondenta a valorii morale a prudentei si care determina savarsirea de acte sau fapte cu prevederea rezultatului lor circumscris in limitele legii; liceitatea, respectiv savarsirea unor acte cu continut licit; abtinerea de la vatamarea sau de la pagubirea altuia cu ocazia intrumentarii actului juridic si care deriva din valoarea morala a temperantei, ca echivalent al preceptului roman: alterum non laedere.
Prin urmare, este gresita reducerea analizei relei-credinte prin raportare exclusiva la frauda, ca modalitate de manifestare, cum este gresita si excluderea din conceptul de rea-credinta a comportamentului neloial adoptat pe piata de vanzare a unor produse, care nu are numai o componenta morala ci, din perspectiva legii speciale raporturilor juridice comerciale, respectiv a Legii nr. 11/1991, si o componenta juridica.
In acest context, dispozitiile Legii nr. 11/1991 prevad in mod expres in art. 5 lit. a fapta de concurenta neloiala, constand in a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;, iar analiza pe care a implicat-o cauza, in aplicarea unor dispozitii speciale in materie de marci, s-a circumscrie intr-un plan mai larg, dat de existenta raporturilor comerciale dintre parti, unor fapte de concurenta neloiala, precis definite.

Dec. civ. nr. 34A /12.02.2009(definitiva)
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a IX-a Civila si pentru cauze privind Proprietatea Intelectuala

Asupra apelului de fata, deliberand, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 28.01.2008, reclamanta SC P.A.E.I.SA a chemat in judecata pe parata SC B.RO.T/C SRL solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna anularea marcii combinate P.A.S, inregistrata sub nr. 76253, cu cheltuieli de judecata .
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca partile litigante au actionat de circa 12-15 ani ca un grup de firme, urmarind interese comerciale comune, avand actionari comuni, fiecare cu personalitate juridica proprie.
Parata a inregistrat cu rea credinta marca contestata, reaua credinta decurgand din urmatoarele imprejurari de fapt .
- Numita F.M administrator incepand cu data din 21.10.2003 al firmei parate a detinut in intervalul 23.06.2001-14.12.2005, calitatea de presedinte al firmei reclamante.
In intervalul in care F.M detinea functia de presedinte al societatii reclamante, aceasta firma a inregistrat in Grecia exact aceeasi marca inregistrata de parata cu rea credinta la OSIM. Certificatul de inregistrare al marcii in Grecia eliberat la cererea reclamantei a fost emis ca urmare a solicitarii depuse la data de 6.04.2005.
Reclamanta a sustinut reaua credinta a paratei la inregistrarea marcii avand in vedere si relatiile comerciale desfasurate impreuna, reclamanta utilizand pentru promovarea propriilor servicii si produse marca contestata.
O alta dovada in sustinerea relei credinte, o constituie in opinia reclamantei si contractul incheiat de parti la data 1.11.2001, ce avea ca obiect achizitionarea de catre societatea parata de la firma reclamanta a profilelor de aluminiu. In baza contractului incheiat, partile au desfasurat livrari pana in anul 2005, dovada in acest sens fiind facturile emise in acea perioada .
Produsele comercializate de reclamanta catre firma parata erau inscriptionate cu marca P.A.S, iar marca era aplicata in totalitate la fel cu marca a carei anulare s-a solicitat si continea aceleasi culori revendicate-portocaliu, rosu, alb.
In drept s-au invocat dispozitiile art. 48 alin 1 lit. c din Legea 84/1998.
La data de 24.03.2008 parata a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
Parata a afirmat ca a inregistrat marca cu buna credinta, in baza consimtamantului obtinut de la societatea franceza L. ZA, certificatul de inregistrare al marcii atestand aceasta imprejurare, situatie recunoscuta si prin publicarea marcii in BOPI.
In acest context, singura persoana interesata in obtinerea anularii marcii ar fi numai titularul marcii anterioare - societatea franceza.
Parata a mai aratat ca nu a manifestat rea credinta fata de reclamanta la inregistrarea marcii, avand in vedere ca in Grecia marca a fost inregistrata in intervalul in care numita F.M detinea functia de presedinte al societatii reclamante, iar potrivit Amendamentului la Conventia privind stabilirea relatiilor din actionari societatilor anonime, asociatul F.M a fost imputernicita conventional sa conduca activitatea firmei parate.
In baza acestor prerogative, parata a decis sa protejeze si pe teritoriul Romaniei marca, titularul ei fiind comerciantul care avea distributia exclusiva a produselor pe aceasta piata .
In baza principiului teritorialitatii, parata, avand consimtamantul titularului francez, a protejat marca pe teritoriul Romaniei.
Prin sentinta civila nr. 842 din 8.05.2008, Tribunalul a admis cererea si a dispus anularea inregistrarii marcii P.A.S, ce face obiectul certificatului de inregistrare a marcii nr. 76253 eliberat de OSIM, pentru inregistrare cu rea credinta, in temeiul dispozitiilor art. 48 alin l lit. c din Legea 84/1998 .
In analiza relei credinte a paratei, tribunalul a retinut ca partile, atat reclamanta, cat si parata sunt comercianti si totodata competitori pe piata profilelor de aluminiu.
Potrivit inscrisurilor depuse la dosar s-a retinut ca intre parti s-au desfasurat de-a lungul timpului relatii comerciale, societatile actionand ca un grup de firme ce impartaseau un interes comun.
Aceste imprejurari sunt dovedite de istoricul actionariatului celor doua societati, ce atesta ca cele doua firme au avut actionari comuni, din imprejurarea ca numita F.M, Presedinte al reclamantei in perioada 2003-2005, a detinut si functia de administrator al societatii parate incepand cu data de 21.10.2003
Reclamanta si-a protejat in Grecia marca PROFILCO, certificatul de inregistrare fiind eliberat la data de 29.09.2005.
La randul sau, parata membra a grupului de societati comerciale, avand acelasi actionar majoritar, precum si administrator pe numita F.M, a inregistrat in Romania aceeasi marca destinata a proteja produse si servicii din clasele 6 si 37.
Retinand aceasta calitate a partilor, tribunalul a constatat ca aprecierea conduitei partii acuzata de a fi actionat cu rea credinta se impune a fi analizata cu exigenta sporita, in contextul obligatiei legale a comerciantilor de a-si desfasura activitatea cu buna credinta si potrivit uzantelor cinstite, in limitele unei concurente loiale.
Parata a sustinut in aparare ca pentru determinarea relei credinte nu are relevanta, pe de o parte, ca marca Profilco era inregistrata in Grecia, o data ce ea era disponibila in Romania, avand in vedere principiul teritorialitatii dreptului la marca, iar pe de alta parte, ca marca a fost inregistrata cu consimtamantul titularului marcii anterioare protejate in Romania, societatea franceza L. Z A.
Tribunalul a inlaturat aceste aparari ca neintemeiate, pentru urmatoarele considerente.
Reclamanta a probat elementele esentiale ale relei credinte si anume, elementul obiectiv constand in cunoasterea faptului ca in legatura cu marca existau, in tara in care marca era inregistrata, drepturi sau interese legitime ale unei alte persoane si elementul subiectiv, constand in scopul ilicit al inregistrarii si intentia de a-l prejudicia pe cel ce justifica asemenea drepturi sau interese legitime, si aceasta cu atat mai mult cu cat, reclamanta a fost titularul originar al marcii, retinandu-se in acest context intentia de fraudare a intereselor acesteia.
Dovada acestor imprejurari obiective a fost facuta, a opinat tribunalul, in conditiile existentei unor relatii contractuale anterioare intre parti, astfel cum rezulta din contractele comerciale incheiate, din facturile depuse la dosar.
Din inscrisurile depuse la dosar, cataloage promotionale, facturi fiscale, materiale publicitare, reiese ca marca PROFILCO a fost folosita in Grecia, anterior inregistrarii de catre parata in Romania.
Societatea comerciala parata, avand in calitate de administrator pe numita F.M, presedinte al societatii reclamante in perioada 2003-2005 a inregistrat aceeasi denumire, ca marca, in Romania, in anul 2007, pentru aceeasi clasa de produse sau pentru produse si servicii similare, fiind evident in acest context ca inregistrarea s-a facut in cunostinta de cauza, aspect de altfel necontestat de parata.
Prin urmare, inregistrarea de catre parata a aceleiasi denumiri ca marca in Romania, dupa folosirea sa in Grecia si in contextul relatiilor comerciale preexistente intre parti nu poate constitui o simpla coincidenta, ci reprezinta un demers deliberat si in cunostinta de cauza, conduita paratei inscriindu-se in afara regulilor bunei credinte sau a uzantelor cinstite intre comercianti, avand ca scop blocarea reclamantei si intervenientei in cucerirea unor noi piete de desfacere.
Reaua credinta a paratei consta asadar, in cunostinta pe care a avut-o la data efectuarii depozitului in Romania ca semnul depus era folosit in Grecia, iar inregistrarea acestuia in Romania a urmarit inlaturarea de pe piata a unui concurent, in conditiile eludarii regulilor concurentei loiale.
In acest context, tribunalul a apreciat ca nu are relevanta faptul ca parata a obtinut la inregistrarea marcii consimtamantul unui alt titular francez asupra marcii PROFILCO, avand in vedere ca reaua credinta pretinsa de reclamanta se analizeaza in raporturile juridice cu aceasta si in contextual relatiilor dintre parti, parata fiind acuzata de fraudarea intereselor legitime ale reclamantei si nu ale altei persoane interesate.
Marca este definita ca un semn susceptibil de reprezentare grafica servind la diferentierea de catre public a produselor si serviciilor unui comerciant de produsele si serviciile similare ale altor comercianti, marca indicand asadar originea comerciala a produsului.
Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a subliniat la randul sau, prin hotararile pronuntate, ca functia esentiala a marcii este aceea de a garanta consumatorului sau utilizatorului date privind identitatea de origine a produsului sau serviciului desemnat de marca, permitandu-i sa distinga fara confuzie acest produs sau serviciu de cele ce au o alta provenienta.
O alta functie a marcii o reprezinta si functia de concurenta, ce garanteaza ca toate produsele si serviciile ce o poarta provin de sub controlul unei singure intreprinderi.
Cele doua functii esentiale ale marcii determina scopul legal al folosirii marcii, constand in utilizarea sa exclusiva pentru indicarea originii comerciale a produselor si serviciilor si nu pentru alte scopuri, cum ar fi indepartarea de pe piata a unui concurent existent sau potential care foloseste acea marca pe o alta piata nationala.
Practicile cinstite in materie comerciala exclud preluarea unui semn distinctiv folosit de un concurent, in cunostinta de cauza, pentru indepartarea accesului acestuia pe o piata in care nu si-a protejat marca, din perspectiva atitudinii subiective a paratei neavand relevanta caracterul teritorial al protectiei date de inregistrarea marcii.
Conduita paratei evidentiaza faptul ca inregistrarea marcii in Romania a fost deturnata de la scopul prevazut de lege si anume acela de a distinge anumite produse si servicii de cele ale altor comercianti, la acela de a indisponibiliza pe piata romaneasca patrunderea unei marci folosita cu succes in alta jurisdictie.
In acest context, tribunalul a apreciat ca parata a avut un comportament neloial, ce se circumscrie notiunii de rea credinta, asa cum este circumstantiata in dreptul marcilor, atragand sanctiunea anularii inregistrarii, conform dispozitiilor art. 48 lit. c din legea 84/1998.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel parata S.C. B.RO.T&C S.R.L., solicitand, in temeiul art. 296 ipoteza II C.proc.civ., admiterea acestuia, schimbarea in tot a Sentintei civile nr. 842/08.05.2008, in sensul respingerii cererii reclamantei S.C. P.A.E.I.S.A. privind anularea inregistrarii marcii P.A.S ce a facut obiectul certificatului de inregistrare a marcii nr. 76253 eliberat de O.S.I.M. si obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de solutionarea, in prima instanta si apel, a cauzei.
In dezvoltarea motivelor de apel, apelanta a sustinut ca desi cererea introductiva de instanta face vorbire de "inregistrarea marcii solicitata cu rea-credinta" si s-a intemeiat pe dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 84/1998, instanta de prima judecata a fondului, sub pretextul ca isi motiveaza solutia pe argumentul relei-credinte si astfel s-ar circumscrie temeiului de drept invocat, in realitate sentinta este motivata exclusiv pe dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 84/1998 ("inregistrarea marcii s-a facut cu nerespectarea dispozitiilor art. 6") raportate fie la situatia prevazuta la lit. a), fie la situatia prevazuta la lit. b), respectiv ca marca "P.A.S"
- ar fi identica cu o marca anterioara, iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea marcii a fost ceruta sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata, ori ca
- ar fi identica cu o marca anterioara si este destinata a fi aplicata unor produse sau servicii similare cu cele pentru care marca anterioara este protejata, daca exista un risc de confuzie pentru public.
In acest sens, apelanta invocva argumentele cuprinse de intimata reclamanta in continutul cererii introductive, privind precizarea ca certificatul de inregistrare din Grecia a fost eliberat in favoarea societatii reclamante la data de 29.09.2005, ca urmare a solicitarii depuse la 06. 04.2005, aceasta fiind considerata ipoteza care, potrivit principiului disponibilitatii, a determinat actiunea in anulare a inregistrarii marcii, aspect care ar rezulta si din dezvoltarea continuta la punctul 4 al cererii introductive : ,,Peste tot ... aceasta era insotita de marca greceasca, marca identica cu cea inregistrata ... de catre parata".
In sprijinul acestor sustineri, apelanta a apreciat prin motivele de apel ca solutia adoptata de prima instanta, motivata fortat pe teza inregistrarii cu rea-credinta (art. 48 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 84/1998) rezulta si din considerentele sentintei privitoare la folosirea aceleiasi marci in Grecia, anterior inregistrarii ei in Romania si faptul ca aceste operatiuni nu pot constitui o simpla coincidenta.
In opinia apelantei, este gresita si motivarea potrivit cu care reaua credinta a paratei consta in cunostinta pe care a avut-o la data efectuarii depozitului in Romania, ca semnul depus era folosit in Grecia, iar inregistrarea acestuia in Romania a urmarit inlaturarea de pe piata a unui concurent, in conditiile eludarii regulilor concurentei loiale.
Potrivit considerentelor cuprinse in sentinta, reaua-credinta a apelantei rezulta ca s-a manifestat in forma fraudei, ceeace ar fi trebuit sa constea in utilizarea unor mijloace viclene de catre aceasta si OSIM, cu ocazia solicitarii si examinarii cererii de inregistrare a marcii P.A.S, de natura a leza drepturile ori interesele legitime ale reclamantei.
Ori, frauda, ca modalitate de manifestare a relei credinte, nu doar ca nu a fost probata, dar nici macar nu a fost retinuta de prima instanta.
Pe de alta parte, comportamentul neloial, a sustinut apelanta, nu se circumscrie niciodata "notiunii de rea-credinta" in forma fraudei.
Intimata a formulat intampinare in cauza, solicitand respingerea apelului, sustinand prin continutul acesteia ca motivele de apel nu fac decat sa insiruie extrase din hotararea primei instante, criticile fiind imprecise, nefiind adusa nici o dovada prin care sa inlature probele care atesta comportamentul apelantei caracterizat ca fiind unul de nerespectare a uzantelor cinstite intre comercianti.
In apel nu s-au administrat alte probe.
La termenul de azi, apelanta a sustinut prin concluziile orale, exceptia inadmisibilitatii actiunii, precum si cea a lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
In ce priveste cea dintai exceptie, apelanta a sustinut ca intimata reclamanta nu a formulat opozitie la inregistrarea marcii a carei anulare a solicitat-o ulterior, fara a avea insa acest drept de optiune.
In ce priveste cea de a doua exceptie, a sustinut ca reclamanta nu face parte din cercul persoanelor interesate in a cere anularea marcii.
Analizand cu precadere, potrivit art. 137 alin.1 Cod procedura civila, exceptiile invocate de catre apelanta in completarea motivelor de apel si in considerarea imprejurarii ca o asemenea completare, desi nu a fost formulata in scris si nici comunicata partii adverse, care a inteles insa sa puna concluzii, a fost adusa motivelor de apel la prima zi de infatisare, fiind circumscrisa astfel ipotezei legale prevazute de dispozitiile art. 287 alin.2 teza finala, Curtea constata ca acestea sunt neintemeiate, urmand a fi respinse.
Cea dintai exceptie, sustinuta de apelanta cu referire la dispozitiile art. 23 din Legea nr. 84/1998 care i-ar fi permis intimatei reclamante sa-si exercite dreptul de opozitie la inregistrarea marcii a carei anulare a solicitat-o ulterior, este nefondata cata vreme legea insasi nu leaga o asemenea consecinta din faptul neexercitarii dreptului la opozitie.
Dimpotriva, dispozitiile art. 48 ale aceleiasi legi prevad ca o cale procesuala distincta dreptul oricarei persoane interesate de a cere anularea inregistrarii marcii, fara nici un fel de conditionare, ce ar fi reprezentat o exceptie de la aceasta regula .
Cea de a doua exceptie este de asemenea neintemeiata, reclamanta intimata putand fi considerata, in sensul dispozitiilor anterior enuntate, ca intrand in cercul persoanelor ,,interesate", cata vreme este titulara unei marci a carei protectie viitoare pe teritoriul Romaniei reprezinta o componenta a activitatii sale comerciale declarate.
Analizand criticile aduse sentintei prin motivele de apel formulate in scris, actele si lucrarile dosarului, Curtea constata apelul ca fiind nefondat, motivele de apel constand, astfel cum a sustinut si intimata, intr-o reluare a considerentelor sentintei, dintr-o perspectiva critica nedezvoltata insa pe baza unor argumente juridice.
In mod evident, apelanta incearca sa creeze confuzie sub aspectul temeiului de drept pe baza caruia a fost admisa cererea de chemare in judecata, desi intelesul argumentelor ce au stat la baza acestei admiteri este clar, coerent si in afara oricarei critici.
Prima instanta nu a avut in vedere decat dispozitiile art. 48 alin.1 lit. c din Legea nr. 84/1998, potrivit carora anularea inregistrarii unei marci se poate dispune pentru motivul inregistrarii acesteia cu rea-credinta.
Reaua-credinta, circumscrisa atitudinii obiective si subiective a paratei apelante, a fost analizata din perspectiva raporturilor juridice existente intre parti, anterior formularii cererii de inregistrare a marcii, precum si a atitudinii vadit deliberate, ce au stat la baza comportamentului factorului de decizie, identificat in persoana administratorului acesteia si care a contribuit la obtinerea inregistrarii marcii, nu in scopul pentru care a fost inregistrata ci pentru o cauza considerata ca fiind straina acestui scop, neloiala si, prin aceasta, nelicita.
Existenta unei marci identice inregistrate anterior intr-o alta tara - Grecia, reprezinta, din perspectiva raporturilor juridice stabilite intre parti, elementul obiectiv in raport de care s-a pornit in analiza cauzei si nicidecum o indepartare de la obiectul cererii de chemare in judecata, precis atat sub aspectul situatiei de fapt cat si a incadrarii in drept .
Ipotezele cuprinse in dispozitiile art. 48 alin.1, lit. a,b, c si e din Legea nr. 84/1998 si care constituie, fiecare in parte, temei in anularea unei marci, nu pot fi privite, astfel cum incearca sa sustina apelanta, intr-o maniera rigida, in care sa fie excluse apropieri sau chiar suprapuneri ale acestora.
In cauza insa nu exista nici o asemenea posibilitate de apropiere, cata vreme marca pe care intimata reclamanta incearca sa o protejeze nu este in acelasi timp si o marca a acesteia inregistrata pe teritoriul Romaniei.
Aceasta nu impiedica insa instanta chemata sa se pronunte asupra relei credinte la inregistrarea unei marci identice, pe teritoriul Romaniei, sa retina aceasta identitate atat sub aspectul semnului folosit cat si al produselor si serviciilor pe care este destinata a fi aplicata, ca pe un element obiectiv in raport de care sa analizeze cauza.
Analiza facuta de apelanta cu privire la forma de manifestare a relei sale credinte la inregistrarea marcii este una extrem de sumara si confuza, in acelasi timp .
Prima instanta a subliniat in mod corect faptul ca reaua-credinta, ca si concept nedefinit in legislatia romana, se analizeaza prin antiteza cu buna-credinta ce era necesar a se manifesta, in raporturile dintre parti, potrivit naturii acestora, comerciale si, prin aceasta supuse fiind practicilor corecte si loiale in plan comercial.
Fundamentul moral al bunei credinte il reprezinta onestitatea ale carei valori morale sunt loialitatea, prudenta, ordinea si temperanta.
Traducerea in plan juridic a acestor valori ale onestitatii, in analiza bunei credinte, ca termen antinomic, se exprima prin: intentia dreapta, ca rezultanta a loialitatii sau probitatii, implicand totdeauna absenta dolului, fraudei si violentei, precum si fidelitatea in angajamente, cum si absenta indoielii, a ignorantei corecte si justificate (eroarea scuzabila); diligenta, corespondenta a valorii morale a prudentei si care determina savarsirea de acte sau fapte cu prevederea rezultatului lor circumscris in limitele legii; liceitatea, respectiv savarsirea unor acte cu continut licit; abtinerea de la vatamarea sau de la pagubirea altuia cu ocazia intrumentarii actului juridic si care deriva din valoarea morala a temperantei, ca echivalent al preceptului roman: alterum non laedere.
Rezulta prin urmare ca a reduce reaua credinta la dol, frauda si abuz de drept, astfel cum sustine apelanta, preluand in mod gresit si trunchiat o analiza extrem de complexa pe care efectuat-o un reputat autor de drept (Dumitru Gherasim) este un mod evident gresit de a privi lucrurile dintr-o perspectiva teoretica.
Prin urmare, este gresita reducerea analizei cauzei prin raportare exclusiva la frauda, ca modalitate de manifestare a relei credinte, astfel cum in mod neintemeiat si prin ignorarea considerentelor sentintei, incearca a argumenta apelanta, cum este gresita si confuzia pe care o face aceasta intre frauda si dol si, deopotriva, excluderea din conceptul de rea-credinta a comportamentului neloial care nu are numai o componenta morala ci, din perspectiva legii speciale raporturilor juridice comerciale, respectiv a Legii nr. 11/1991, si o componenta juridica.
In acest context, dispozitiile Legii nr. 11/1991 prevad in mod expres in art. 5 lit. a fapta de concurenta neloiala, constand in a) folosirea unei firme, inventii, marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;, iar analiza pe care o implica prezenta cauza, in aplicarea unor dispozitii speciale in materie de marci se circumscrie intr-un plan mai larg, dat de existenta raporturilor comerciale dintre parti, unor fapte de concurenta neloiala, precis definite.
In raport de aceste consedirente, Curtea constata ca hotararea primei instante este legala si temeinica, neexistand nici o cauza care sa conduca la schimbarea acesteia, motivele de apel fiind nefondate, asa incat apelul va fi respins ca nefondat, in baza art. 296 Cod procedura civila.


Pronuntata de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IX a Civil si Proprietate Intelectuala - Decizia 34A din 12.02.2009


Citeşte mai multe despre:    Marca    Rea-credinta    Legea 11/1991    Legea 84/1998    BOPI    Inregistrare marca    Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene



Comentează: Marca. Anulare a inregistrarii pentru rea credinta. Elemente de apreciere
Alte Speţe

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Sentinta nr. 263/CA/2016 -Actiune in Contencios administrativ S.D. - S.A. impotriva Guvernului Romaniei si intervenientului Ministerul Finantelor Publice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Oradea

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 630/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 158/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Hotararea in cauza Brisc impotriva Romaniei din 11.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Hotararea in Cauza D.M.D. impotriva Romaniei, din 03.10.2017
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului



Articole Juridice

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate consideratii de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Refuzul de a amana judecata pentru lipsa de aparare: intre garantie si restrangere a dreptului de aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Validitatea inregistrarii unei marci corespunzand numelui unui alt jucator de fotbal celebru
Sursa: EuroAvocatura.ro

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Instituirea unei singure cai de atac in litigiile de munca si liberul acces la justitie
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii darii in plata aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu