Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Tentativa de viol. Violare de domiciliu. Antecedente penale

Tentativa de viol. Violare de domiciliu. Antecedente penale

  Publicat: 06 Sep 2012       3036 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prin sentinta penala nr. 302/11.09.2009 Judecatoria Husi a condamnat inculpatul D C, la urmatoarele pedepse:
- 3 (trei) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev.si ped.de art.192 al.2 cod pen.;
- 4 (patru) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev.si ped.de art.20 rap. la art.197 al.1 cod pen. cu aplic.art.33 lit.a cod pen.

Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural, prevazut in sectiunea IV, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Condamnari anterioare suferite de o persoana,
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Posibilitate acordata, de catre Comisie, partilor carora aceasta le-a comunicat obiectiunile privind incalcarea dreptului comunitar al concurentei, de a-si face cunoscut punctul de vedere.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale;

In baza art.33 lit.``a`` cod pen., a contopit pedepsele urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, adica 4 (patru) ani inchisoare.
Pe durata prev.de art.71 al.2 cod pen.,a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev.de art.64 lit.``a`` teza a II-a si b cod pen.
In baza art.350 cod pr.pen., a mentinut starea de arest a inculpatului, iar potrivit disp.art.88 cod pen., computa, la zi, durata retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 27.07.2009.
In conditiile disp.art.65 cod pen.,a interzis inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.``a`` teza a II-a si b cod pen.pe o durata de 2 (doi) ani, ca pedeapsa complementara dupa executarea pedepsei inchisorii.
A constatat ca partea vatamata, S S nu se constituie parte civila in cauza.
A obligat inculpatul sa achite suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat .
Onorariul aparatorului din oficiu in suma de 200 lei se stabileste in sarcina Ministerului justitiei si va fi virat in conturile Baroului Avocati Vaslui.
Pentru a hotari astfel instanta de fond a retinut urmatoarele:
In fapt, profitand de faptul ca inculpatul o cunostea pe partea vatamata a vizitat-o in ziua de 25.07.2009. la un moment dat victima s-a asezat pe pat, iar inculpatul s-a apropiat de ea si i-a pus mana pe picioare. Partea vatamata nu a realizat intentiile inculpatului spunandu-i sa plece, pentru ca ea doreste sa se odihneasca (fiind in jurul pranzului). In continuare, inculpatul s-a asezat langa partea vatamata cu intentia de a intretine cu aceasta un act sexual. A prins-o din nou de picioare, i-a introdus mana in zona organelor genitale, incercand sa se urce in pat. Speriata, partea vatamata a inceput sa tipe impingandu-l pe inculpat, cerandu-i sa plece si sa o lase in pace, insa acesta o tragea de bluza si o tinea de picioare, incercand ca se urce peste partea vatamata.
A impins-o de mai multe ori pe pat, descheindu-i bluza cu care era imbracata, incercand in cele din urma sa imobilizeze partea vatamata.
Strigatele de ajutor ale victimei au fost auzite de martorii D J si P A, care treceau pe strada, iar cand au intrat in locuinta, inculpatul era urcat peste partea vatamata, in pat. Acestia l-au scos pe inculpat afara, care a plecat, iar partea vatamata le-a relatat ce a patit, solicitandu-le sa anunte pe fiicele sale din satul .
Partea vatamata a fost examinata medico-legal, iar din raportul de expertiza medico-legala cu nr. 345/E din 27.07.2009 eliberat de Serviciul Medico-Legal Judetean Vaslui, rezulta ca ``S S prezinta leziuni traumatice de tipul excoriatiei si echimozei. Leziunile au putut fi produse prin lovire cu mijloace contondente, nu sunt specifice unei infractiuni de tentativa de raport sexual prin constrangere fizica, dar pot fi produse in contextul acesteia. Pot data din 25 iulie 2009 si nu necesita zile de ingrijiri medicale``.
Martora D J a declarat ca, partea vatamata era lovita in zona fruntii si avea o pata rosie in zona gatului precizand ca, aceasta i-a relatat ca, inculpatul s-a urcat de mai multe ori peste ea, insa nu a reusit sa intretina actul sexual, deoarece s-a opus.
Situatia de fapt, astfel retinuta, rezulta din analiza coroborata a declaratiei inculpatului, cu cele alte martorilor audiati, precum si cu aspectele consemnate in procesele verbale incheiate de organele de cercetare penala.
Astfel, fiind audiat inculpatul, a recunoscut comiterea faptei, asa cum s-a retinut, iar depozitia sa analizata in lumina disp.art.69 cod pr.pen. serveste la aflarea adevarului intrucat se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza.
In drept, fapta inculpatului , care in ziua de 25.07.2009, aflandu-se in locuinta partii vatamate, pe care o cunostea, a incercat sa intretina cu aceasta prin constrangere, un act sexual normal, care nu a putut fi consumat datorita interventiei martorilor D J si P A, iar la solicitarea repetata a acesteia de a parasi locuinta a refuzat, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de tentativa de viol si violare de domiciliu, fapte prev.si ped.de art.20 rap. la art.197 al.1 cod pen. si art.192 al.2 cod pen.
Prin actiunea sa, inculpatul a pus in pericol relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei si cele referitoare la inviolabilitatea domiciliului, adica la dreptul persoanei de a-si desfasura viata privata intr-un loc ales liber .
Potrivit art. 8 din CEDO - orice persoana are dreptul la respectarea domiciliului sau, iar potrivit art. 21 din Constitutie - domiciliul si resedinta sunt inviolabile.
Faptele inculpatului sunt cu atat mai periculoase, intrucat acesta a profitat de ospitalitatea partii vatamate, de faptul ca se cunosteau, precum si de imposibilitatea acesteia de a opune rezistenta, data fiind varsta inaintata.
La data de 27.07.2009, inculpatul a fost retinut, iar a doua zi, instanta de judecata a emis pe numele sau mandat de arestare preventiva pe 29 zile .
Vazand ca fapta dedusa judecatii exista, constituie infractiune si a fost comisa de inculpat cu vinovatie, instanta a dispus antrenarea raspunderii penale a acestuia.
La individualizarea judiciara a pedepsei ce a fost aplicata inculpatului s-a avut in vedere gradul concret de pericol social al faptei, de modalitatea si imprejurarile savarsirii faptei, de urmarile produse si cele care se puteau produce, de valoarea prejudiciului, de persoana inculpatului care locuieste singur in satul , este necasatorit, are ca studii 8 clase si este cunoscut cu antecedente penale. Din fisa de cazier rezulta ca, in anul 2000 a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru art.208, 209 lit.``a, g, i`` cod pen. A fost arestat la data de 14.08.2000 si liberat la 14.05.2002, cu un rest de 456 zile . La data savarsirii noilor infractiuni se implinise termenul de reabilitare pentru aceasta fapta .
Faptele comise de inculpat se afla in concurs real, instanta a dat eficienta disp.art.33 lit.``a`` cod pen. contopind pedepsele.
Pe durata prev.de art.71 al.2 cod pen. A interzis inculpatului exercitiul drepturilor prev.de art.69 lit.``a`` teza a II-a si b, cod pen.
In baza art.350 cod pr.pen., a mentinut starea de arest a inculpatului, iar in temeiul disp.art.88 cod pen., a computat la zi, durata retinerii si arestarii preventive incepand cu data de 27.07.2009.
A constatat ca partea vatamata nu se constituie parte civila in cauza.
Vazand prev.art.191 cod pr.pen. a obligat inculpatul sa achite suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de catre stat .
Onorariul aparatorului din oficiu in suma de 200 lei s-a stabilit in sarcina Ministerului Justitiei si va fi virat in conturile Baroului Avocati Vaslui.
Impotriva acestei solutii a declarat apel inculpatul, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie cu motivarea ca nu se face vinovat de savarsirea infractiunii de tentativa de viol prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin.1 C. penal ,sens in care a solicitat proba cu martorii PM si IV pentru a face dovada sustinerilor sale.
La termenul de judecata din 27 ianuarie 2009 inculpatul a renuntat la audierea martorilor propusi in aparare.
Examinand actele si lucrarile dosarului din perspectiva motivelor de apel invocate, precum si din oficiu, conform prev. art. 371 alin.2 C.p.p., Tribunalul apreciaza ca apelul declarat de inculpat este nefondat.
Rezulta din declaratiile martorilor D J si P A precum si din concluziile raportului de expertiza medico-legal nr. 345 /E din 27.07.2009 eliberat de Serviciul Medico-legal Judetean Vaslui, ca la data de 25 iulie 2009 inculpatul a incercat prin exercitarea de violente sa aiba un act sexual cu partea vatamata, impotriva vointei acesteia -S S si ca la solicitarea repetata a acesteia de a-i parasi locuinta, inculpatul a refuzat.
Asa fiind in cauza s-a facut dovada cu un probatoriu concludent si pertinent ca inculpatul a savarsit infractiunea de tentativa de viol, desi acesta a negat comiterea acestei fapte dar cu toate acestea nu a reusit sa faca dovada sustinerilor sale, renuntand la audierea celor doi martori propusi incuviintati de instanta.
Reprezentantul Ministerului Public a invocat din oficiu un motiv de apel ce consta in aceea ca in mod gresit a fost retinuta in sarcina inculpatului si in mod gresit a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu in forma agravanta prev. de art 192 alin.2 C. penal, deoarece aceasta infractiune nu a fost savarsita de inculpat in niciuna din modalitatile prevazute de textul de lege mentionat(pe timp de noapte, inarmat, impreuna cu alte persoane sau folosind calitati mincinoase).
S-a solicitat de catre reprezentantul parchetului schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea prev. de art. 192 alin.2 C.penal in infractiunea prev. de art. 192 alin.1 C. penal, cu motivarea ca potrivit probelor din dosar rezulta ca inculpatul a patruns in locuinta partii vatamate cu acordul acesteia, dar a refuzat sa paraseasca la cererea repetata si expresa a vatamatei, dupa ce inculpatul a incercat sa o violeze.
Tribunalul apreciaza ca motivul de apel invocat din oficiu de reprezentantul parchetului este fondat, in baza art. 379 alin.1 pct.2 lit.a C. p.p. va admite apelul declarat de inculpat impotriva sentintei penale nr. 302/11.09.2009 a Judecatoriei Husi, pe care o va desfiinta in parte in latura penala.
Rejudecand cauza:
In baza art 334 cod procedura penala va schimba incadrarea juridica a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata ,respectiv din infractiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 cod penal in infractiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 cod penal.
Va mentine pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 cod penal .
Va dipune descontopirea pedeapsei rezultanta de 4 ani inchisoare in pedepsele componente pe care le va repune in individualitatea lor.
In baza art.33 lit.a cod penal si art.34 lit.b cod penal va contopi pedepsele aplicate inculpatului ,dispunand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare .
Va mentine starea de arest a inculpatului D C si va deduce din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive in continuare de la 11.09.2009 la zi.
Va mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate si le inlatura pe cele contrare .
Cheltuielile judiciare din apel vor ramane in sarcina statului, inclusiv suma de 100 lei reprezentand onorariu pentru aparator desemnat din oficiu vor fi suportate din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei
Instanta:
Admite apelul declarat de inculpatul D C , fiul lui , nascut la data de in prezent detinut in Penitenciarul Iasi,impotriva sentintei penale nr.302 din 11 septembrie 2009 a Judecatoriei Husi, pe care o desfiinteaza ,in parte, in latura penala.
Rejudecind cauza,
Descontopeste pedeapsa rezultanta de 4 ani inchisoare in pedepsele componente pe care le repune in individualitatea lor .
In baza art.334 cod procedura penala schimba incadrarea juridica a faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata ,respectiv din infractiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.2 cod penal in infractiunea de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 cod penal.
Mentine pedeapsa de 3 ani inchisoare aplicata inculpatului pentru savarsirea infractiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 alin.1 cod penal.
In baza art.33 lit.a cod penal si art.34 lit.b cod penal contopeste pedepsele aplicate inculpatului ,dispunand ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani inchisoare .
Mentine starea de arest a inculpatului D C si deduce din pedeapsa aplicata durata arestarii preventive in continuare de la 11.09.2009 la zi.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate si le inlatura pe cele contrare .
Cheltuielile judiciare din apel raman in sarcina statului, inclusiv suma de 100 lei reprezentand onorariu pentru aparator desemnat din oficiu vor fi suportate din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei
Cu drept de recurs in 10 zile de la comunicare .




Pronuntata de: Tribunalul Vaslui - Decizie nr. 17/A din data 27.01.2010


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Vaslui    Contopire pedeapse    Judecatoria Husi    Violare de domiciliu    CEDO    Tentativa de viol    Viol    Antecedente penale    Arest preventiv    Act sexual    Raport de expertiza medico-legal
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Conditiile de exercitare a actiunii directe in contencios administrativ
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal Decizia nr. 1792/2019

ICCJ - Decizia 16/2019: in cadrul procedurii de revocare a suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, serviciul de probatiune este un subiect procesual la care hotararea atacata se refera
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

RIL: Decizia ICCJ nr. 4/2019 cu privire la interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 396 alin. (10) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Teren apartinand fondului forestier. Calitate procesuala activa a Regiei Nationale a Padurilor
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.412 din 23 februarie 2016

Procedura administrativ jurisdictionala in materie fiscala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Contencios administrativ Decizie 22/C.A. (29.01.2007)

Actiunea civila. Cheltuieli spitalizare. Calitatea procesuala a Casei de Asigurari de Sanatate. Gresita obligare a inculpatului catre unitatile de spi
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi - Sectia Penal Decizie 91 (16.03.2004)

Eroare de fapt. Conditii
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 3033 din 11 mai 2006

Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. Cerere privind efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1878 din 23 martie 2006