Functionar public. Actiune avand ca obiect repararea prejudiciului suferit ca urmare a emiterii ordinului nelegal de eliberare din functie

Dispozitia legala enuntata are caracter de norma speciala, aplicabila in cazul despagubirilor care se acorda functionarului public al carui raport de functie a incetat din motive pe care le considera nelegale.

Din interpretarea logica si gramaticala a textului art.106 alin.1 din Legea nr.188/1999 rezulta ca data cand se cunoaste paguba este aceea a emiterii actului considerat netemeinic si nelegal.

In acest fel data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie este data emiterii ordinului de eliberare din functie si nu de la data pronuntarii hotararii irevocabile de anulare a acestui act.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului G, reclamantul CM a chemat in judecata paratii Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala G si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, pentru ca prin sentinta ce se va pronunta sa se dispuna obligarea in solidar a acestora la repunerea in situatia anterioara emiterii Ordinului nr.519/ 24.04.2009, in sensul acordarii diferentei de drepturi salariale (reprezentand diferenta salariul de baza ca functionar public, indemnizatie de conducere de 40% din salariul de baza, doctorat de 15%, sporul de toxicitate de 15%, +50% din salariul de baza, suplimentul treptei de salarizare si suplimentul postului) actualizate cu indicele de inflatie pana la data efectuarii platii pentru perioada 24.05.2009 - 02.07.2010. A solicitat de asemenea, obligarea in solidar a paratilor la plata obligatiilor aferente angajatului si angajatorului catre bugetul statului, precum si obligarea Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala G la efectuarea rectificarilor si mentiunilor aferente in carnetul individual de munca pentru perioada invocata.

In motivarea actiunii, s-a aratat ca prin Ordinul nr.519 din 24.04.2009 al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost eliberat din functia publica de conducere de director executiv adjunct al Directiei pentru Agricultura si dezvoltare Rurala G, insa prin Decizia nr.2090/ 23.04.2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie actul administrativ de eliberare din functia publica de conducere a fost anulat.

M.A.D.R. prin Ordinul nr.1081/02.04.2010 a dispus reintegrarea sa in functia publica de conducere la data de 02.07.2010, dar fara a proceda si la acordarea drepturilor salariale ce i s-ar fi cuvenit.

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a formulat intampinare, prin care a invocat invocand exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului G, in raport de dispozitiile art.10 alin.1 din Legea nr.554/ 2004 si ale art.1 din H.G. nr.725/2010 privind reorganizarea si functionarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, precum si a unor structuri aflate in subordinea acestuia.

S-a invocat inadmisibilitatea actiunii in raport de dispozitiile art.7 din Legea nr.554/2004, dar si prescriptia actiunii, prin raportare la data comunicarii Ordinului nr.519, respectiv 24.09.2009 si data promovarii actiunii fiind 8 decembrie 2010.

Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata, intrucat in perioada solicitata reclamantul a primit toate drepturile cuvenite.

Prin Sentinta nr.575 din 16.03.2011, Tribunalul G a admis exceptia de necompetenta materiala a acestei instante si a declinat competenta de solutionare a cauzei la Curtea de Apel Craiova.

S-a retinut ca in privinta despagubirilor banesti se aplica aceleasi reguli prevazute de art.10 din Legea nr. 554/2004, in conformitate cu art.3 pct.1 Cod procedura civila, curtile de apel judecand in prima instanta procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale.

Prin Sentinta nr.390/2011, Curtea de Apel Craiova - Sectia contencios administrativ si fiscal a respins exceptiile invocate de paratul Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si a admis in parte actiunea, obligand paratii la plata catre reclamant a diferentelor salariale dintre cele cuvenite pentru functia de director executiv adjunct al Unitatilor Fitosanitare la D.A.D.R. G si cele acordate pentru functia de consilier superior, treapta I, gradatia 5, pe perioada 24.05.2009 - 2.07.2010. Au fost obligate paratele sa faca cuvenitele mentiuni in carnetul de munca al reclamantului pe perioada respectiva.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca exceptia inadmisibilitatii actiunii ca urmare a lipsei plangerii prealabile, instituita de art.7 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ este nefondata.

Astfel, in cazul cererii de despagubire formulate in temeiul art.19 din Legea contenciosului administrativ, nu sunt aplicabile dispozitiile art.7 din lege referitoare la obligativitatea indeplinirii plangerii prealabile, intrucat acestea au in vedere actul administrativ nelegal, or in cazul prevazut de art.19 actiunea are ca obiect repararea prejudiciului, situatie pentru care legiuitorul nu a reglementat nici o conditie prealabila sesizarii instantei de judecata, asa cum a facut-o in cazul actiunii care vizeaza anularea in tot sau in parte a actului administrativ nelegal.

S-a apreciat ca exceptia prescriptiei dreptului la actiune este neintemeiata in raport de dispozitiile art.19 alin.1 si 2 din lege care prevad situatia in care persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ fara a cere in acelasi timp si despagubiri si formuleaza aceasta cerere pe cale separata, in termen de un an de la data la care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei. In speta acest termen care curge de la data pronuntarii Deciziei nr.2090/23.04.2004 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si fata de data introducerii actiunii in instanta - 08.12.2010 nu a fost depasit.

Pe fondul cererii s-a retinut ca urmare a anularii Ordinului nr.519/ 2009, reclamantul a fost reintegrat in functia publica de director executiv la Unitatea Fitosanitara din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala G la data de 2.07.2010.

S-a aratat ca reclamantul este indreptatit la acordarea diferentelor salariale dintre cele cuvenite pentru functia de director executiv al Unitatii Fitosanitare a D.A.D.R. G in care a fost reintegrat si cele acordate pentru functia de consilier superior, treapta I, gradatia 5, detinuta pe perioada 24.05.2009 - 02.07.2010.

Impotriva acestei sentinte au declarat recurs Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala G si Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

In motivele de recurs s-a aratat ca s-a respins gresit exceptia prescriptiei dreptului la actiune in raport de prevederile art.11 din Legea nr.554/2004, data emiterii Ordinului nr.519/2009 si data introducerii actiunii prezente.

De asemenea, s-a motivat ca nu se datoreaza suma pretinsa intrucat reclamantul-intimat a incasat in perioada 24.05.2005 - 2.11.2009 drepturile pentru incapacitate temporara de munca, iar ulterior drepturile aferente functiei contractuale detinute.

Recursul este fondat.

Prin Ordinul nr.519 din 24.04.2009 reclamantul a fost eliberat din functia de director executiv adjunct coordonator al Unitatii Fitosanitare din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala G.

Acest ordin a fost anulat prin Sentinta nr.416 din 5.11.2009 a Curtii de Apel Craiova, irevocabila prin Decizia nr.2090 din 23.04.2010 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

La data de 8.12.2010 reclamantul a introdus la Tribunalul G prezenta actiune, avand ca obiect plata diferentelor salariale pentru perioada de la emiterea ordinului si pana la repunerea in functie.

Prima instanta a considerat ca actiunea a fost introdusa in termenul legal de un an de la data cand s-a cunoscut intinderea pagubei si ca acest termen incepe sa curga de la pronuntarea Deciziei nr.2090 din 23.04.2010.

Inalta Curte arata ca in cazul prejudiciului determinat de eliberarea din functie, termenul de prescriptie incepe sa curga de la data emiterii ordinului de eliberare din functie.

La data eliberarii din functie reclamantul era functionar public de conducere .

Actiunea in anulare a Ordinului nr.519/2009 s-a intemeiat pe prevederile Legii nr.188/1999 si neconstitutionalitea O.U.G. nr.37/2009.

Potrivit art.106 alin.1 din Legea nr.188/1999 obiectul actiunii judiciare la instanta de contencios administrativ il constituie anularea actului administrativ prin care s-a dispus incetarea raportului de serviciu al functionarului public, precum si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

Dispozitia legala enuntata are caracter de norma speciala, aplicabila in cazul despagubirilor care se acorda functionarului public al carui raport de functie a incetat din motive pe care le considera nelegale.

Din interpretarea logica si gramaticala a textului art.106 alin.1 din Legea nr.188/1999 rezulta ca data cand se cunoaste paguba este aceea a emiterii actului considerat netemeinic si nelegal.

In acest fel data de la care incepe sa curga termenul de prescriptie este determinata de legiuitor, fiind intrinsec legata de data emiterii ordinului de eliberare din functie.

In raport de imprejurarea ca ordinul s-a emis la 24.04.2009, iar actiunea s-a introdus la Tribunalul G la data de 8.12.2010, exceptia prescriptiei dreptului la actiune este intemeiata deoarece termenul de prescriptie incepe sa curga de la data emiterii ordinului si nu de la data pronuntarii hotararii irevocabile de anulare a actului.

Avand in vedere considerentele prezentate, recursul a fost admis, sentinta primei instante a fost modificata, actiunea reclamantului fiind respinsa.