Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Uzucapiune. Neindeplinirea conditiilor

Uzucapiune. Neindeplinirea conditiilor

  Publicat: 15 Apr 2013       6733 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana care exercita drepturile si executa obligatiile decurgand din curatela.
Prin sentinta civila nr.24/18.01.2011 pronuntata de Judecatoria Avrig s-a respins atat actiunea principala precizata formulata de reclamantii: M. T. si M. E. in contradictoriu cu paratii: STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI SIBIU, M. I., P. V., S. T., B. M. si C. I. prin curator C. N., cat si cererea reconventionala formulata de paratul-reclamant reconventional STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, prin DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE A JUDETULUI SIBIU in contradictoriu cu reclamantii-parati reconventionali: M. T. si M. E.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ascendenti de gradul I ai unei persoane, tatal si mama, fata de care aceasta are stabilita filiatia din casatorie sau din afara casatoriei, parinti firesti, ori ca urmare a infierii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Scriere de orice fel, semnata ori nu,
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Este persoana fizica sau juridica care detine numai posesiunea si folosinta din dezmembramintele dreptului de proprietate.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Contract prin care o persoana, donator, transmite, de regula in mod gratuit si irevocabil, dreptul de proprietate asupra unui bun catre o alta persoana, donatar, care il accepta.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sinonim - de cujus. Persoana decedata.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Comune, orase, municipii si judete.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta un mod dobandire a dreptului de proprietate asupra unui bun prin posedarea neintrerupta a acestuia in termenul si in conditiile cerute de lege
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vre-un temei juridic.
Termen legitim pentru marirea patrimoniului unei persoane si diminuarea corespunzatoare a patrimoniului alteia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Pentru a hotari astfel prima instanta retine si motiveaza urmatoarele:

Conform CF 1773 nr.top 4018- proprietar tabular ai imobilului in suprafata de 1195 mp este C. A. nascuta B., conform incheierii de CF nr. 6742/1908.

Din probatoriul administrat in cauza (audierea martorilor B. A. de 77 ani si B. P. de 69 ani, f.53,54), a rezultat faptul ca anterior terenul a fost folosit de catre parintii reclamantului, acestia din urma folosindu-l de cand martorii erau mici, precum si ca parintii reclamantului l-au dat ca zestre reclamantului cu ocazia casatoriei, ulterior folosindu-l reclamantii de prin anul 1969, in acelasi sens a aratat si curatorul (f.43).

Reclamantii s-au casatorit in anul 1957 (f.42), iar parintii reclamantului (localnici de altfel) au decedat la data de 29.04.1985, tatal si, respectiv, la 16.10.1989, mama (f.56,57).

Din evidentele primariei Comunei B. rezulta ca, reclamantii platesc impozit pe terenul in litigiu din anul 1971, precum si faptul ca acest teren nu face obiectul Legii nr. 18/1991 (f.55), in timp ce din cele ale primariei orasului T., acestia figureaza din anul 1959 (f.73).

Prin raportul de expertiza tehnica judiciara efectuata de catre expertul B. C., s-a identificat imobilul ca fiind situat in extravilanul comunei B., la circa 120 m de DN 7, pe partea dreapta a drumului, la intrarea in localitate, hotar D. (f.65), suprafata acestuia fiind identificata anterior prin documentatia tehnica extrajudiciara efectuata de catre expert tehnic P. G. (f.7), rezultand o suprafata mai mare cu 278 mp., decat in CF.

Actiunea reclamantilor urmeaza a fi respinsa (in integralitatea sa deoerece celelelte capate de cerere sunt in stransa legatura de cel principal), avand in vedere faptul ca, asa cum rezulta din probele administrate termenul uzucapiunii lungi, asa cum s-a cerut, s-a implinit in persoana parintilor reclamantului in anul 1975, daca ne luam dupa afirmatia reclamantilor ca posesia ar fi inceput in anul 1945 (pentru ca martorii nu au putut preciza o data exacta a anului inceperii posesiei), cand ambii parinti ai acestuia traiau.

Cum cererea de uzucapiune a fost intemeiata pe Codul civil, posesia autorilor reclamantului trebuia sa inceapa anterior datei de 12 iulie 1947, cand a intrat in vigoare DL nr. 115/1938, prin Legea nr. 241/1947, care, la art. 6 alin. 2, prevedea ca prescriptiile incepute inainte de intrarea in vigoare a acestei legi, sunt carmuite, in ceea ce priveste (..) durata lor, de dispozitiile legii sub care au inceput .

Chiar admitand ca posesia parintilor reclamantului a inceput inainte de data de 12 iulie 1947, termenul de prescriptie, conform dispozitiilor Codului civil, dreptul de proprietate a fost dobandit la implinirea termenului de 30 de ani de la inceperea posesiei, cum s-a mai aratat.

Astfel ca nu se pot constata intrunite conditiile in persoana reclamantilor avand in vedere ca efectelor uzucapiunii de lunga durata s-au produs in timpul vietii parintilor reclamantilor si in persoana lor.

Cu atat mai mult, nu se pot constata aceste efecte in persoana sotiei reclamantului, deoarece aceasta nu poate invoca jonctiunea posesiilor cu cea a socrilor sai, neavand calitatea de succesoare legala, deci nu poate invoca nici titlu pro herede. Numai dupa decesul socrilor sai si, daca aceasta ar fi posedat impreuna cu sotul sau, in mod continuu, neintrerupt, public etc., pe o perioada de 30 de ani, posesie ce ar fi trebuit sa inceapa in perioada anilor 1943-1947, conditie nerealizata, avand in vedere anul in care s-a casatorit ar fi putut invoca acest fapt si instanta, eventual constata astfel intrunirea conditiilor si in persoana sa.

In raport cu parintii reclamantului, de la care s-a preluat posesia, reclamanta nu are calitatea de titlu pro herede pentru a putea invoca jonctiunea posesiilor.

Pentru a putea opune prescriptia, posesorul are facultatea sa uneasca posesiunea sa cu a autorului sau, situatie in care este obligat sa continue posesia in aceleasi conditii ca si autorul sau.

Pentru ca jonctiunea posesiilor sa poata avea loc, posesorul care invoca uzucapiunea trebuie sa detina posesia de la autorul sau, pe baza unui raport juridic.

Asadar, jonctiunea posesiilor de catre posesorul actual, adica continuarea de catre acesta a unei posesii anterioare, nu este posibila decat atunci cand posesiunea a fost transmisa posesorului actual de la posesorul anterior.

Pe de alta parte, in raport cu depozitiile martorilor audiati in cauza, in sensul ca reclamantul a primit terenul ca zestre de la parintii sai, deci a preluat posesia imobilului nu se va pretinde existenta unei inzestrari (ca act de donatie constatata printr-un act autentic, cerinta impusa de art. 813 C.civ.) deoarece aceasta echivaleaza cu transmisiunea insasi a dreptului de proprietate, drept pe care asa cum s-a aratat anterior nu-l aveau la data casatoriei nici parintii reclamantului si neinscris in cartea funciara.

Prescriptia achizitiva lunga nu poate fi invocata din oficiu de catre instanta, conform art.1841 C.civ. si in raport cu principiu disponibilitatii, ce guverneaza intregul proces civil, instanta urmeaza a respinge actiunea formulata.

In ceea ce priveste actiunea reconventionala formulata de paratul Statul Roman, instanta urmeaza a o respinge avand in vedere ca, daca reclamantii ar putea solicita pe cale judecatoreasca constatarea existentei succesiunii vacante dupa defunct (sau presupus decedat), pe calea actiunii oblice, acest lucru nu este valabil si pentru Statul Roman, acesta neputand solicita constatarea existentei succesiunii vacante pe cale contencioasa, ci doar pe cale necontencioasa avand in vedere prevederile art. 85 din Legea nr. 36/1995 ``In lipsa mostenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberand certificat de vacanta succesorala, dupa expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii``, in sensul declansarii procedurii necontencioase pentru inscrierea sa in CF. Cum acest lucru nu a fost facut niciodata si nici vreun alt act material de folosire a terenului, in cauza dupa cum s-a aratat termenul de 30 ani e foarte posibil sa se fi implinit in persoana parintilor reclamantului, aspect ce paralizeaza orice actiune a statului intentata dupa implinirea termenului prescriptiei extinctive, nu se poate admite o asemenea cerere .

Totodata, nu se vor retine apararile paratului Statul Roman, in sensul ca mostenirile vacante devin domeniu public, in baza art. 477 C. civil, avand in vedere ca potrivit art.3 din Legea nr.213/1998, domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135 alin. (4) din Constitutie, din cele stabilite in anexa la legea anterior si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de lege, precum si faptul ca tot in aceasta lege prin art. 25 se lamureste acest aspect, in sensul ca ``In acceptiunea prezentei legi, prin sintagma domeniu public, cuprinsa in art. 477 din Codul civil, se intelege domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz``.

Sub acest aspect, imobilul in litigiu nu apartine domeniului public al statului, nefacand parte din enumerarea restrictiva si limitativa din textul de lege citat, cu atat mai mult cu cat acest text de lege este ulterior cronologic, dispozitiilor codului civil, in cazul de fata efectele uzucapiunii paralizand, asa cum s-a aratata anterior, orice drept invocat de catre stat datorita implinirii termenului pentru uzucapiunea lunga in persoana bunicii reclamantului.

Impotriva acestei hotarari a declarat recurs atat reclamantii cat si paratul Statul Roman.

Recurentii M. T. si M. E. solicita admiterea recursului, modificarea in parte a sentintei atacate in sensul admiterii actiunii principale.

Din motivarea recursului se retine ca hotararea este netemeinica si nelegala aceasta fiind rezultatul unei gresite interpretari a probatoriului administrat in cauza cat si a textelor legale incidente dat fiind faptul ca actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile codului civil, invocand jonctiunea posesiei cu autorii lor in baza art. 1860 C. civ.

Din probatoriul administrat recurentii arata ca au facut dovada preluarii posesiei de la autorii lor la data casatoriei, iar din evidentele Primariei T. rezulta ca din anul 1959 au achitat impozite pentru acest teren, astfel ca, se arata in continuarea, in mod gresit a apreciat instanta ca jonctiunea posesiilor s-ar putea invoca doar daca termenul de 30 de ani nu s-ar fi implinit in posesia autorilor nostri.

In drept se invoca art. 299 si urm C. pr. civ.

Recurentul Statul Roman prin Ministerul Finantelor reprezentant de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Sibiu - solicita admiterea recursului, modificarea in tot a sentintei civile nr. 24/2010 si in consecinta trimiterea cauzei spre rejudecare sau respingerea actiunii principale ca fiind inadmisibila, netemeinica si nelegala.

Din motivarea recursului se retine ca sentinta instantei de fond este criticabila si contradictorie intrucat desi se constata ca mostenirea este vacanta nu dispune intabularea dreptului de proprietate a Statului Roman.

O alta critica adusa sentintei atacate este aceia ca se incalca dreptul de proprietate a Statului Roman caruia ii creeaza un prejudiciu constand in contravaloarea imobilului si pe aceasta cale il imbogateste pe recurent fara just temei , conform art. 992 C. civ.

In drept se invoca art. 477, 650,651 si 680 C.civ. si art. 7 si 11 din Legea 213/1998.

Examinand sentinta atacata sub aspectele motivelor invocate de recurenti si in conditiile art. 304ind.1 C. pr. civ. instanta apreciaza ca nefondate ambele recursuri pentru urmatoarele considerente:

Prin hotararea pronuntata, instanta de fond a respins atat actiunea principala cat si cererea reconventionala.

In atare situatie motivele invocate de recurentul Statul Roman - care solicita admiterea recursului in sensul respingerii ca inadmisibile a actiunii principale - sunt straine acestei cauze .

Cum de altfel sunt si celelalte motive ce vizeaza imbogatirea fara justa cauza a reclamantului, ori constatarea de catre instanta a vacantei succesorale - dat fiind faptul ca prin sentinta pronuntata - instanta de fond a respins ambele cereri.

Recursul declarat de reclamanti va fi de asemenea respins intrucat in mod corect a retinut instanta ca in prezenta cauza efectele uzucapiunii s-au implinit in persoana autorilor reclamantului M. T., astfel ca nu sunt intrunite conditiile jonctiunii posesiei invocata de reclamanti.

De altfel recurentii desi critica hotararea instantei de fond pentru nelegalitate si netemeinicie nu sunt in masura a indica in ce consta nelegalitatea acesteia si nici nu precizeaza vreunul din motivele prev. de art. 304 C. pr. civ. ce vizeaza modificarea ori casarea unei hotarari, ci prin recursul declarat se reitereaza starea de fapt supusa in mod judicios analizei de catre prima instanta, care raportat la cazul de speta a interpretat corect actul juridic dedus judecatii.

Pentru considerentele expuse in conditiile art. 312 ind.1C. pr. civ. s-au respins ambele recursuri.


Pronuntata de: Tribunalul Sibiu, Decizia nr. 354 din 28.04.2011


Citeşte mai multe despre:    Tribunalul Sibiu    Legea 18/1991    Impozit pe teren    Uzucapiune    Decret-lege 115/1938    Legea 241/1947    Posesie    Prescriptie    Jonctiunea posesiilor    Principiul disponibilitatii    Legea 36/1995    Succesiune vacanta    Domeniu public    Domeniu privat    Legea 213/1998



Comentează: Uzucapiune. Neindeplinirea conditiilor
Alte Speţe

ICCJ - Decizia nr. 14/2019 dispozitiile art. 43 alin. (2) din Codul penal presupun ca toate infractiunile concurente sa fie savarsite dupa condamnarea definitiva neexecutata sau executata partial
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 833/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 4 alin. (1) din OUG nr. 44/2015
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru falsificarea de documente bancare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia I Civila, Decizia nr. 1014/2016 din 23.06.2016

Inexistenta vinovatiei salariatului in producerea de prejudicii angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 681 din data de 14.06.2016

Neplata zilelor de concediu de odihna neefectuate
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 739/2016 din data de 01.07.2016

Acordarea drepturilor salariale cuvenite de catre instanta de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1297/2016 din data de 16.06.2016

Conditiile si efectele sanctiunii excluderii unui asociat fata de solutia de dizolvare a societatii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1351 din 14 mai 2015

Amanarea aplicarii pedepsei. Institutia amanarii aplicarii pedepsei este incompatibila cu pronuntarea unei solutii de condamnare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 17/A din 19 ianuarie 2015

Regim vamal. Scutire de la plata taxelor vamale. Utilaje importate de intreprinderi mici si mijlocii. Instrainarea utilajelor catre o societate din ca
Pronuntaţă de: Decizia nr.1306 din 1 martie 2005, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal

Incheiere prin care s-a solutionat cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia-sectia comerciala Decizie 1963 (26.09.2005)



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Abuzurile savarsite in domeniul retrocedarii padurilor
Sursa: EuroAvocatura.ro

Rambursarea cheltuielilor medicale efectuate in strainatate nu poate fi refuzata din lipsa a materialelor medicale
Sursa: EuroAvocatura.ro

Atributiile de control judiciar exercitate de Judecatorie
Sursa: EuroAvocatura.ro

Articolul 110 TFUE trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor inmatriculari in Romania
Sursa: EuroAvocatura.ro - Avocat dr. Razvan Viorescu

Cauza TATU revine in dezbaterea profesionistilor in drept
Sursa: EuroAvocatura.ro - Avocat dr. Razvan Viorescu