Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Conditiile de admisibilitate ale unei cereri de sesizare a CJUE cu o intrebare preliminara

Conditiile de admisibilitate ale unei cereri de sesizare a CJUE cu o intrebare preliminara

  Publicat: 29 May 2013       9612 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene se face numai in situatia in care, in cursul unul litigiu aflat pe rol, se pune problema interpretarii sau validitatii unei norme comunitare. Intrebarea ce se poate adresa de instanta nationala vizeaza exclusiv probleme de interpretare, validitate sau aplicare a dreptului comunitar, iar nu aspecte legate de dreptul national sau elemente particulare ale spetei deduse judecatii.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Stipulatie sau prevedere din cuprinsul unui contract.
A fost promulgat la 11.09.1865
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Viciu al unei hotarari,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Grup comstituit de catre o autoritate cu scopul desfasurarii, coordonarii, supravegherii, controlului unei activitati din diferite domenii ale vietii sociale
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Reprezinta forma raspunderii sociale stabilita de stat, in urma incalcarii normelor de drept printr-un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel vinovat,
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrative-teritoriale, din resursele de stat sau resurse ale unitatilor administrative-teritoriale
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Criteriile de convergenta (cunoscute drept criteriile de la Maastricht) permit statelor membre ale Uniunii Europene sa intre in a treia etapa a Uniunii Economice si Monetare Europene (UME), etapa in care pot adopta moneda euro.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Orice masura de sprijin acordata de catre stat sau de catre unitatile administrative-teritoriale, din resursele de stat sau resurse ale unitatilor administrative-teritoriale
Activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reprezinta cerinte si indatoriri specifice impuse organismelor prestatoare in fiecare sector al serviciilor publice de catre legiuitor sau de catre autoritatile administratiei publice competente cu reglementarea, autorizarea sau gestiunea serviciului public respectiv.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legislatia comunitara primara (sau dreptul primar) include in primul rand Tratatele si alte acorduri cu un statut similar. Legislatia comunitara primara este rezultatul negocierilor directe dintre guvernele statelor membre. Aceste acorduri sunt puse pe hartie sub forma de Tratate care trebuie ulterior ratificate de parlamentele nationale.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont;
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Art. 87 TCE (versiunea consolidata) stipuleaza ca, exceptand situatiile expres prevazute in Tratat, orice fel de ajutor acordat de catre un stat membru, sau prin intermediul resurselor statului, este incompatibil cu Piata Interna comunitara daca distorsioneaza concurenta favorizand unele intreprinderi sau productia anumitor bunuri si afecteaza comertul intre statele membre.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(CJCE) Curtea de Justitie este alcatuita din tot atatia judecatori cate state membre. In prezent sunt 25 de judecatori asistati de opt avocati generali care sunt numiti pe durata a sase ani cu acordul statelor membre. Curtea se poate reuni camere, in Marea Camera (treispezece judecatori) sau in plen.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

Prin urmare, cererea formulata de o parte, prin care se tinde in realitate sa se obtina din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene o ``decizie de indrumare`` in solutionarea in concret a cauzei de catre instanta nationala, este inadmisibila, in aceasta situatie nefiind indeplinite conditiile prevazute de art.267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene.

Prin actiunea formulata reclamanta Regia Autonoma Municipala RAM Buzau a solicitat instantei ca, in contradictoriu cu intimatii Ministerul Finantelor - Directia Generala pentru Acorduri, Cooperare Internationala si Decontari Externe, Agentia Nationala de Administrare Fiscala - Directia Generala a Finantelor Publice Buzau, Administratia Finantelor Publice Buzau si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, sa se dispuna anularea Deciziei nr.196 din 5.06.2009 emisa de A.N.A.F. - D.G.S.C. si a proceselor verbale de control financiar din 4.06.2008 si din 24.11.2008 emise de D.G.F.P. Buzau, ca netemeinice si nelegale.

In motivare s-a aratat ca RAM Buzau a formulat in termen legal plangeri prealabile impotriva celor doua procese verbale de control, iar M.E.F. nu poate calcula si penalitati de intarziere si majorari de intarziere, intrucat se contravine Legii nr.313/1879 si Deciziei nr.XXI/2005 a ICCJ, perceperea de majorari pe langa dobanda fiind lovita de nulitate absoluta. S-a mai sustinut ca debitul de 8.423.329,83 lei face obiectul aplicarii prevederilor O.U.G. nr.128/2006, conform scrisorii Consiliului Concurentei nr.3096 din 16.07.2007, in situatia in care raspunderea juridica pentru acordarea ajutoarelor de stat s-a angajat in anul 2006, acestea nu sunt considerate acordate dupa data aderarii, nu trebuie notificata Comisia Europeana, deoarece aceasta nu are competenta in ce priveste autorizarea ajutoarelor de stat, conform O.U.G. nr.128/2006, iar Consiliul Concurentei nu are atributii de autorizare a ajutoarelor de stat, potrivit O.U.G. nr.117/2006.

Prin Sentinta civila nr.287 din 20 decembrie 2012, Curtea de Apel Ploiesti - Sectia contencios administrativ si fiscal a admis, in parte, actiunea, a anulat, in parte, Decizia nr.196 din 5.05.2009 emisa de A.N.A.F. si procesele-verbale de control financiar din 4.06.2008 si 24.11.2008 emise de D.G.F.P. Buzau, in sensul mentinerii sumei de 225.892 lei ce reprezinta penalitati de intarziere aferente ratei de capital 199.528 lei, respectiv fondului de risc neconstituit de 26.364 lei si au fost obligate intimatele sa plateasca 7000 lei cheltuieli de judecata .

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca procesele verbale de control financiar din 4.06.2008 si 24.11.2008, emise de D.G.F.P. Buzau precum si Decizia nr.196 din 5.05.2009 emisa de ANAF sunt afectate de nelegalitate, in sensul ca la stabilirea obligatiilor principale, reprezentate de rata de capital si fondul de risc, nu s-a facut aplicatia dispozitiilor O.U.G. nr.128/2006, potrivit carora RAM Buzau beneficiaza de scutirea la plata a acestor obligatii si a accesoriilor aferente, precum si sub aspectul calculului atat de penalitati de intarziere, cat si de majorari, desi un atare cumul este nelegal, fiind aplicabila clauza contractuala prevazuta de sectiunea 8.01 din AISG, Regia datorand doar penalitati ce sunt egale cu majorarile de intarziere prevazute de art.119 din O.G. nr.92/2003.

S-a apreciat ca este intemeiata contestatia promovata si se impune desfiintarea in parte a actelor administrativ fiscale in conformitate cu art.47 din Codul de procedura fiscala, pentru ca prin emiterea acestor acte contestatoarea a fost vatamata in drepturile sale.

Fiind indeplinite conditiile prevazute de art.1, 8 si 18 din Legea contenciosului administrativ, a fost admisa in parte contestatia si au fost anulate in parte actele administrativ - fiscale precizate mai sus, in sensul ca au fost mentinute pentru suma de 225.892 de lei, ce reprezinta penalitati de intarziere aferente ratei de capital - 199.528 de lei, respectiv fondului de risc neconstituit 26.364 de lei.

Impotriva sentintei instantei de fond atat reclamanta Regia Autonoma Municipala RAM Buzau, cat si paratele D.G.F.P. Buzau in nume propriu si in numele M.F.P. si A.N.A.F., au declarat recurs, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.

Ulterior, printr-o cerere distincta, recurenta-reclamanta R.A.M. Buzau, in temeiul dispozitiilor art.267 din T.F.U.E., a solicitat instantei sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, respectiv:

``Ce autoritate este competenta a aproba autorizarea unui ajutor de stat (sub forma de compensare) pentru care raspunderea juridica a statului roman a fost angajata in temeiul O.U.G. nr.128/2006, inainte de data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, in conditiile in care notificarea ajutorului de stat a fost realizata de Ministerul Administratiei si Internelor catre Consiliul Concurentei din Romania, in conformitate cu Legea nr.143/ 1999 (act normativ care reglementa acordarea ajutorului de stat la momentul intrarii in vigoare a dispozitiilor O.U.G. nr.128/2006)?

In acest sens mai sunt incidente dispozitiile art. 108 (3) din Tratatul U.E. (ex. 88 alin.3 din T.C.E.) cu privire la notificarea ajutorului de stat catre Comisie sau devin aplicabile dispozitiile art.106 (2) din Tratatul U.E. (ex. 86 alin.2 din T.C.E ) coroborat cu Decizia nr.2005/842/CE sau dispozitiile art.44 alin. 2 din Regulamentul nr.800/2008/CE?``.

In motivarea cererii se arata ca prin adresa nr.3096 din 16.07.2007 (filele 169-170 dosar fond) Consiliul Concurentei raspundea Ministerului Internelor si Reformei Administrative (la notificarea ajutorului de stat inaintata prin adresa nr.055/1VIP din 14.06.2007) urmatoarele :

La 20 aprilie 2007 reprezentantii Ministerului Finantelor Publice (A.N.A.F.) si al Consiliului Concurentei au definitivat un punct de vedere ce a fost transmis Comisiei Europene in aceeasi zi. Concluzia acestui punct de vedere era aceea ca autoritatile romane considera ca raspunderea juridica in ceea ce priveste acordarea sprijinului financiar conform O.U.G. nr.128/2006 este angajata inaintea aderarii... (alin. final pag.I si alin.1 pag.2 adresa nr.3096/ 16.07.2007 emisa de catre Consiliul Concurentei ).

De asemenea, dupa consultarile cu Comisia Europeana si dupa definitivarea punctului de vedere la care am facut referire mai sus, s-a considerat ca o mare parte din problematica O.U.G. nr.128/2006 a fost clarificata.

Astfel, Comisia Europeana nu are competente in ceea ce priveste autorizarea acestor ajutoare de stat iar Consiliul Concurentei nu mai are potrivit O.U.G. nr.117/2006 atributii de autorizare a ajutoarelor de stat - pag.2 alin.2 - Adresa nr.3096/16.07.2007 emisa de catre Consiliul Concurentei).

Chiar si in cazul in care Consiliul Concurentei ar fi fost investit cu o notificare inainte de momentul aderarii, procedura de examinare a acesteia ar fi incetat de drept potrivit art.37 alin. 3 din O.U.G. nr. 117/2006 care prevede ca "Procedura de examinare a notificarilor inregistrate de Consiliul Concurentei in baza Legii nr.143/1999, republicata, pentru care nu s-au emis decizii pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta , inceteaza de drept la acea data`` .

De asemenea potrivit art.37 alin.4 din O.U.G. nr.117/2006 investigatiile in derulare, initiate potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999 , inceteaza de drept la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Intr-o speta identica, Consiliul Concurentei raspundea prin adresa nr.001367 (filele 93-94 dosar recurs) instantelor de judecata ca ajutoarele acordate inainte de data aderarii (pentru care raspunderea juridica a statului s-a asumat inainte de 01 ianuarie 2007), nu pot fi notificate Comisiei Europene, pentru ca la acea data aceasta autoritate nu avea competente de autorizare, intrucat Romania nu era stat membru al Uniunii Europene.

Chiar daca aceste ajutoare sunt susceptibile de a reprezenta ajutor de stat, ne aflam in situatia in care aceste ajutoare au fost acordate inainte de data aderarii, conform O.U.G. nr.128/2006. Prevederea din O.U.G. nr.128/ 2006 si care privea autorizarea ajutorului de stat inainte de acordarea acestora este caduca.

Aceasta rezulta din O.U.G. nr.117/12006 care stipuleaza la art. 37 alin.3 ca ``Procedura de examinare a notificarilor inregistrate la Consiliul Concurentei in baza Legii nr.143/1999 republicata, pentru care nu s-au emis decizii pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, inceteaza de drept la aceasta data``.

De asemenea, potrivit art.37 alin.4 din O.U.G. nr.117/2006 ``Investigatiile in derulare initiate potrivit prevederilor Legii nr. 143/1999, inceteaza de drept la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta``.

Pe cale de consecinta, conform prevederilor legislatiei in vigoare in materia ajutorului de stat pentru ajutoarele pentru care raspunderea juridica a statului s-a angajat inainte de 01 ianuarie 2007, nu mai este necesara emiterea unei decizii de autorizare.

In concluzia trasa de Consiliul Concurentei, Comisia Europeana nu are competente in ceea ce priveste autorizarea acestor ajutoare de stat pentru care raspunderea juridica a statului a fost angajata prin O.U.G nr.128/2006 inainte de data aderarii Romaniei la U.E., iar Consiliul Concurentei nu mai are potrivit O.U.G. nr.117/2006 atributii de autorizare a ajutoarelor de stat .

Mai mult decat atat, dispozitiile art. 3 alin. 1 din O.U.G. nr.117/2006 se refera la ajutoare acordate dupa data de 01.01.2007, situatie in care nu se afla contestatoarea, prin raportare la dispozitiile O.U.G. nr.128/2006 coroborat cu dispozitiile art.37 alin.3 si 4 din O.U.G. nr.117/2006.

Adresa din 13.07.2010 la care face trimitere Consiliul Concurentei nu este si punctul de vedere oficial al Comisiei Europene, in acest sens chiar in finalul adresei Directia de Concurenta a Comisiei Europene precizeaza ``aceasta pozitie nu este pozitia finala a Comisiei Europene (desi in 2007 Comisia precizase ca nu e competenta a solutiona ajutoare acordate inainte de aderare), ci doar opinia preliminara din cadrul Directiei de Concurenta``, adica nici macar a Directiei Juridice din cadrul Comisiei Europene, ceea ce presupune cu atat mai mult sesizarea C.J.U.E. cu o intrebare preliminara, avandu-se in vedere si dispozitiile Deciziei Comisiei 2005/842/CE privind aplicarea art.86(2) din Tratatul CE la ajutorul de stat sub forma compensatiei pentru obligatia de serviciul public, acordat anumitor intreprinderi carora le-a fost incredintata prestarea unui serviciu de interes economic general.

Potrivit pct. 3 din preambulul Deciziei 2005/842/CE - art.86 alin.2 din Tratat admite o exceptie de la normele prevazute in tratat, cu conditia indeplinirii unui anumit numar de criterii .

In primul rand trebuie sa existe un act oficial prin care statul confera unei intreprinderi responsabilitatea pentru indeplinirea unei anume misiuni (Regia Autonoma Municipala RAM Buzau fiind o entitate juridica infiintata de catre autoritatea publica locala in baza Hotararii Consiliului Local al mun. Buzau nr.40/1994 cu obiect de activitate diversificat privind furnizarea de servicii publice pe toata raza mun. Buzau), iar in al doilea rand, acest mandat trebuia sa se refere la un serviciu de interes economic general (obiectul de activitate al regiei, potrivit actului normativ local, vizeaza servicii de interes general, furnizate pe toata raza mun. Buzau) si in al treilea rand, exceptia trebuie sa fie necesara pentru indeplinirea sarcinilor incredintate si proportionala cu scopul acestora.

In final, evolutia schimburilor nu trebuie sa fie afectata in asemenea masura incat sa fie contrara intereselor Comunitatii Europene.

Sub acest aspect, intr-o speta similara, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (in hotararea in cauza Altmark Trans GMB hand Regierungsprasidium Magdeburg c. Nahverkehrsgesellschaft Altmark Gmbh- Altmark ) este precizat ca privitor la compensarile pentru serviciile publice nu constituie ajutor de stat in sensul art.87(1) din Tratat cu conditia indeplinirii celor patru conditii cumulative .

Potrivit art.3 din Decizia 2005/842/CE - ajutorul de stat acordat sub forma compensatiei pentru serviciul public care indeplineste conditiile prevazute de prezenta decizie este compatibil cu piata comuna si este exceptat de la obligatia notificarii prealabile prevazute de art.88(3) din Tratat, fara a se aduce atingere dispozitiilor mai stricte privind obligatiile de serviciu public prevazute de legislatia comunitara .

Potrivit art.44 alin.2 din Regulamentul 800/2008/CE - orice ajutor acordat inainte de 31.08.2008 care nu indeplineste conditiile prevazute de prezentul regulament insa indeplineste conditiile prevazute de Regulamentul CE nr.70/2001, Regulamentul CE nr.68/2001, Regulamentul CE nr. 2204/2002 sau Regulamentul CE nr. 1628/2006 este compatibil cu piata comuna si este exceptat de la notificarea prevazuta la art. 88 alin.3 din tratat.

Ministerul Finantelor Publice a solicitat respingerea cererii de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene deoarece a considerat ca intrebarea este nerelevanta pentru solutionarea litigiului intern.

S-a aratat ca masura de sprijin financiar avea in vedere operatiunea de stergere a datoriilor societatii aflate in sold la 31.12.2005, fiind in prezenta unui act juridic cu executare dintr-o data si nu cu executare succesiva care sa dureze un timp .

Instanta nationala trebuie sa se pronunte asupra legalitatii acordarii ajutorului de stat inainte de aderare, caz in care este nerelevanta orice interpretare a unor norme comunitare si o eventuala sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene ar putea fi privita ca inadmisibila.

In cazul in care s-ar aprecia ca obligatia de acordare a scutirii de plata a existat si dupa data aderarii - 01.01.2007 s-ar aplica actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria si a Romaniei si adoptarii tratatelor pe care se intemeiaza Uniunea Europeana, iar potrivit acestuia ajutorul in cauza nu ere un ajutor existent.

Plecand de la ipoteza unui ajutor de stat nou dupa aderare ar fi aplicabile dispozitiile O.U.G. nr.117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, respectiv parcurgerea etapelor de pregatire a notificarii, inaintarea notificarii si etapa monitorizarii ajutoarelor de stat .

Inalta Curte analizand cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene in raport cu actele si lucrarile dosarului constata ca aceasta este neintemeiata pentru motivele in continuare aratate:

In conformitate cu dispozitiile art. 267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (fost 234 Tratatul Comunitatilor Europene), Curtea de Justitie a Uniunii Europene este competenta sa se pronunte, cu titlu preliminar, cu privire la:

a) interpretarea tratatelor;

b) validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiile Uniunii.

Alin. 2 din text prevede posibilitatea unei instante dintr-un stat membru de a sesiza Curtea de Justitie a Uniunii Europene, daca apreciaza ca o decizie in aceasta privinta este necesara in solutionarea pricinii, iar in cazul in care chestiunea se invoca intr-o cauza pendinte in fata unei instante nationale, ale carei decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern, aceasta instanta este obligata sa sesizeze Curtea .

Ca atare, procedura hotararii preliminare prevazuta de dispozitiile art. 267 din Tratatul privind Uniunea Europeana (fost 234 TCE) da posibilitatea instantelor statelor membre de a adresa intrebari Curtii de Justitie, cu ocazia unui litigiu aflat pe rolul acestora, intrebarile vizand interpretarea sau validitatea normei comunitare fiind adresate inainte de a se pronunta hotararea in litigiul pendinte, singurul competent a decide daca intrebarile sunt relevante pentru solutionarea litigiului, precum si asupra continutului acestora, fiind judecatorul national.

Partile din litigiul principal nu au dreptul de a trimite direct Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) o cerere pentru pronuntarea unei hotarari preliminare, articolul 267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene (TFUE) neconstituind temei legal pentru o noua cale de atac deschisa partilor intr-un litigiu, astfel ca nu este suficient ca o parte sa sustina ca litigiul ridica o problema de interpretare sau validitate a dreptului Uniunii Europene (UE), pentru ca instanta nationala respectiva sa se considere obligata sa trimita o cerere pentru pronuntarea unei hotarari preliminare.

Instanta in fata careia se formuleaza cererea de adresare a unei intrebari preliminare, potrivit art. 267 A din TFUE (fost art. 234 TCE) trebuie sa aprecieze daca o decizie ii este necesara pentru a pronunta o hotarare .

Chiar si instantele nationale ale caror decizii nu sunt supuse vreunei cai de atac in dreptul intern au libertatea de a evalua relevanta unei cereri pentru intrebare preliminara.

In acest sens, in cauza Cilfit, Curtea de Justitie a stabilit ca daca o parte sustine ca litigiul impune folosirea procedurii intrebarii preliminare pentru interpretarea uniforma a dreptului comunitar nu este suficient pentru ca instanta sa fie obligata sa considere ca se afla intr-o situatie prevazuta de art. 234, iar instantele ale caror decizii nu pot fi atacate in dreptul intern se bucura de aceeasi putere de evaluare cu toate instantele, ele nu pot fi obligate sa foloseasca procedura hotararii preliminare daca aplicarea corecta a dreptului comunitar se poate impune intr-un mod atat de evident incat sa nu lase loc niciunei indoieli rezonabile cu privire la modul de solutionare a intrebarii puse.

Tot jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene a stabilit ca instantele nationale sunt cele in masura sa aprecieze, in functie de particularitatile fiecarei cauze, atat asupra necesitatii unei intrebari preliminare in vederea solutionarii fondului litigiului, cat si asupra pertinentei intrebarilor adresate Curtii.

Astfel, chiar in Cauza Da Costa, Curtea de Justitie a subliniat ca ``o instanta nationala ale carei decizii nu pot face obiectul unei cai de atac in dreptul intern trebuie, atunci cand i se adreseaza o intrebare de drept comunitar, sa isi indeplineasca obligatia de sesizare a Curtii de Justitie, cu exceptia cazului in care constata ca intrebarea adresata nu este pertinenta sau ca dispozitia comunitara in cauza a facut deja obiectul unei interpretari din partea Curtii sau ca aplicarea corecta a dreptului comunitar se impune cu o asemenea evidenta incat nu mai lasa loc nici unei indoieli rezonabile".

Analizand cererea formulata de revizuenta, Inalta Curte constata ca opinia preliminara solicita nu este utila si pertinenta in prezenta cauza.

Inalta Curte retine ca prin maniera de formulare a solicitarii, revizuenta tinde in realitate sa obtina o ``decizie de indrumare`` in solutionarea in concret a cauzei de catre instanta nationala, din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene, ceea ce este inadmisibil, intrucat excede competenta sa.

Astfel cum s-a precizat anterior, cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (fosta CJCE) se face numai in situatia in care, in cursul unul litigiu aflat pe rol, se pune problema interpretarii sau validitatii unei norme comunitare.

Prin urmare, instanta nationala este cea care stabileste relevanta dreptului comunitar pentru solutionarea litigiului aflat pe rol si daca cererea de adresare a unei intrebari preliminare este sau nu necesara.

Inalta Curte retine ca, in materie, Curtea de Justitie a recunoscut instantelor nationale o marja larga de apreciere a relevantei unei hotarari preliminare, iar instantei nationale ii revine obligatia de a inainta o cerere preliminara doar atunci cand considera ca exista dubii in legatura cu aplicarea sau interpretarea unei norme comunitare.

Intrebarea ce se poate adresa de instanta nationala vizeaza exclusiv probleme de interpretare, validitate sau aplicare a dreptului comunitar, iar nu aspecte legate de dreptul national sau elemente particulare ale spetei deduse judecatii.

Analizand actele si lucrarile dosarului din aceasta perspectiva, Inalta Curte retine faptul ca cererea formulata de revizuenta nu este o veritabila cerere de sesizare a CJUE, petenta urmarind solutionarea pe fond a cauzei (dezlegarea fondului cauzei), in cauza nefiind indeplinite conditiile prevazute de art.267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene.

In consecinta, pentru considerentele expuse anterior, Inalta Curte va respinge cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, formulata de Regia Autonoma Municipala RAM Buzau.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Incheiere din 6 aprilie 2012


Citeşte mai multe despre:    Curtea de Apel Ploiesti    Intrebare preliminara    CJUE    OUG 117/2006    Consiliul Concurentei

Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.
Alte Speţe

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ: Situatia in care hotararea redactata de unul dintre membrii completului de recurs semnata pentru ceilalti membri de presedintele completului/instantei nu constituie motiv de contestatie in anulare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Decizia nr. 3/2019 privind solutionarea sesizarilor formulate prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: in cazul nedepunerii armei la un armurier autorizat dupa expirarea permisului de arma, arma si munitia intra sub incidenta confiscarii speciale chiar daca a fost dispusa clasarea.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ 8/2019: ranirea uneia sau mai multor persoane intr-un accident de circulatie inainte de parasirea locului accidentului nu are in vedere si autoranirea, cand singura persoana ranita este insusi conducatorul singurului autovehicul implicat in accident.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 10/2019: participantul la comiterea unei infractiuni care a fost judecat separat de ceilalti participanti si audiat ulterior ca martor, in cauza disjunsa, nu poate avea calitatea de subiect activ al infractiunii de marturie mincinoasa
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 743/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

ICCJ: actiunea de conducere a unui vehicul, astfel cum este prevazuta de art. 336 din Codul penal, nu presupune in mod necesar punerea in miscare a vehiculului prin actionarea sistemelor de autopropulsie.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie



Articole Juridice

[OPINIE] Serviciul de cazare AIRBNB constituie un serviciu al societatii informationale
Sursa: EuroAvocatura.ro

C.C.R.: decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, deoarece nu a depus intampinarea in termenul prevazut de Codul de procedura civila, nu echivaleaza cu suprimarea dreptului la aparare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Un operator de transport aerian este obligat sa plateasca compensatii pasagerilor pentru o intarziere de trei ore sau mai mare
Sursa: EuroAvocatura.ro

Hotararea CJUE - Timpul de deplasare al salariatilor fara loc de munca fix de la domiciliu la primul client si de la ultimul client la domiciliu constituie timp de lucru
Sursa: Euroavocatura.ro

Cererea de autorizare a introducerii pe piata a unui medicament trebuie sa fie insotita de teste preclinice si de studii clinice ale acestuia
Sursa: EuroAvocatura.ro

Mostenitorii au dreptul la rambursarea cheltuielilor efectuate pentru asistenta medicala in strainatate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Care este prima autorizatie de introducere a produsului pe piata?
Sursa: EuroAvocatura.ro