Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsita de un avocat

Infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsita de un avocat

  Publicat: 29 Jul 2013       5706 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Asupra recursului penal de fata:
Analizand actele si lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Competenta profesionala reprezinta capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul calitativ specificat in standardul ocupational.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Persoana care primeste un legat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Una din formele importante prin care se manifesta dreptul de aparare,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap II, t. III, art. 130, C. proc. pen., partea generala; procedeu folosit de organele juridice in scopul aflarii adevarului
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Activitate de natura preponderent psihica care precede savarsirea unei infractiuni
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Parte dintr-un proces
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel act juridic prin care o persoana (testatorul) dispune de patrimoniul sau, in tot sau in parte, dupa incetarea sa din viata.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Persoana care a intocmit un testament.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Procedura juridica prin care un act sau un inscris este recunoscut in mod legal de catre o autoritate notariala.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Conform art. 290 Cod Penal, falsificarea unui inscris sub semnatura privata prin vreunul din modurile aratate in art. 288 (falsul material in inscrisuri oficiale),
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Stiinta multidisciplinara auxiliara dreptului, cu metode proprii de cercetare,
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Forma a infractiunii prevazuta in cap. II, t. II, art. 20-22, C. pen., partea generala, si consta in executare a hotararii de a savarsi infractiunea, executare care afost insa intrerupta sau nu si-a produs efectul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Persoanele, altele decat cele care apartin familiei extinse, care,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala

Prin sentinta penala nr. 9 din 20 ianuarie 2012, Curtea de Apel Ploiesti, in baza art. 290 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul O.D.A., la data de 14 februarie 2007 la o pedeapsa de 1 an inchisoare pentru comiterea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata.
In baza art. 20 rap. la art. 215 alin. (1) si (2) C. pen. a condamnat acelasi inculpat la o pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru comiterea infractiunii de tentativa la infractiunea de inselaciune.
In baza art. 33 lit. a) si art. 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate inculpatului si a dispus ca acesta sa execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare, pedeapsa rezultanta.
A facut aplicarea art. 71, 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
In baza art. 81 C. pen. a suspendat conditionat executarea pedepsei pe durata unui termen de incercare de 4 ani, termen stabilit in conformitate cu prevederile art. 82 C. pen., iar in baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe aceeasi durata a suspendat si executarea pedepselor accesorii.
A atras atentia inculpatului asupra disp. art. 83 C. pen.
In baza art. 14 si 348 C. proc. pen. a desfiintat inscrisul falsificat de catre inculpatul O.D.A., respectiv actul sub semnatura privata intitulat ``Contract de cesiune drepturi de proprietate``.
A respins ca nefondata actiunea civila formulata de catre partile civile D.E. si D.A.
In baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul O.D.A. la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat, in favoarea acestuia.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca intre inculpatul O.D.A. si partea vatamata F.E.P. au existat la nivelul anului 2005 relatii contractuale, inculpatul, in calitatea sa de avocat asigurandu-i acesteia asistenta juridica in procedurile administrative vizand reconstituirea dreptului de proprietatea cu privire la un teren in suprafata de 4 ha, situat pe raza municipiului Bucuresti, str. Burnitei (fosta str. Campului), teren care fusese trecut in proprietatea statului in mod abuziv.
Asa cum a rezultat din declaratia inculpatului, care din acest punct de vedere nu a fost susceptibila de a fi nesincera, demararea relatiilor contractuale intre cei doi a fost rezultatul recomandarii pe care fratele partii vatamate, numitul D.A., a facut-o acesteia cu privire la competenta profesionala a primului.
La data de 30 decembrie 2005, ca urmare a insistentelor fratelui partii vatamate, D.A., martorul D.O. s-a deplasat la domiciliul din Bucuresti al partii vatamate F.E. pentru a-i acorda acesteia un imprumut de 15.000 lei. Deplasarea a fost efectuata de catre martor impreuna cu inculpatul, insa ultimul nu a contribuit cu nici o suma de bani la acest imprumut, desi initial intelegerea dintre martor si inculpat a fost in sensul suportarii unei sume de bani si de catre inculpat.
La domiciliul partii vatamate, dupa primirea sumei de bani de la martorul D.O., aceasta a intocmit pe numele inculpatului si al martorului un testament olograf prin care i-a instituit pe cei doi ca legatari universali. Motivele pentru care partea vatamata a procedat in acest mod, in sensul ca l-a instituit si pe inculpat legatar universal nu au putut fi determinate din analiza probelor administrate in cauza, optiunea acesteia fiind probabil rezultatul unei intelegeri eronate a persoanei care i-a acordat imprumutul sau asa cum a sustinut martorul M.B.O. ca urmare a faptului ca aceasta nu a avut cu ce sa achite onorariul pentru serviciile de asistenta juridica pe care i le prestase inculpatul.
Cert este faptul ca, la data de 30 decembrie 2005, la domiciliul partii vatamate nu s-a incheiat nici un alt inscris, contractul de cesiune drepturi de proprietate de care inculpatul s-a prevalat ulterior, prin care partea vatamata F.E. i-a cedat acestuia drepturile de proprietate ce i s-au cuvenit prin reconstituirea dreptului de proprietate in ceea ce a privit terenul in suprafata de 4 ha situat in Bucuresti, nefiind conceput si redactat la domiciliul partii vatamate.
Pentru a retine aceasta, Curtea a avut in vedere ca din coroborarea declaratiilor martorilor D.O. si P.I., inclusiv cele date in sedinta publica, in mod nemijlocit, in fata instantei de judecata, (filele 83 si 86-87) a rezultat indubitabil ca partea vatamata a intocmit doar testamentul olograf, primul martor specificand ca, atunci cand a fost impreuna cu inculpatul la domiciliul partii vatamate, la 30 decembrie 2005, singurul inscris realizat a fost acest testament, iar cel de-al doilea ca la aceeasi data s-a prezentat la el inculpatul, in acea perioada martorul fiind avocat in cadrul Baroului Dambovita, care i-a solicitat sa ateste identitatea partilor pentru doua inscrisuri, un testament si un contract de cesiune drepturi de proprietate, lucru pe care l-a si realizat, apreciind ca nu a fost necesara prezenta fizica a partilor. Ultimul martor a mai precizat faptul ca nu a cunoscut-o pe partea vatamata personal.
Mai mult, din declaratiile martorilor N.A. si E.M., a rezultat faptul ca partea vatamata nu le-a comunicat acestora niciodata faptul ca ar fi incheiat cu inculpatul un contract de cesiune drepturi de proprietate, singurul inscris pe care aceasta l-a recunoscut fiind testamentul olograf prin care inculpatul si martorul D.O. au fost instituiti ca legatari universali.
Toate aceste mijloace de proba, asa cum acestea au fost coroborate, au confirmat sustinerile partii vatamate F.E.P., asa cum a rezultat din declaratia pe care a dat-o in cursul urmaririi penale, (filele 162 -163) in sensul ca nu a semnat nici un contract de cesiune in favoarea inculpatului la data de 30 decembrie 2005, combatand sustinerile contrare ale inculpatului.
In conditiile in care acesta a sustinut in fata instantei ca martorul P.I. a fost cel care a atestat identitatea partilor semnatare a contractului de cesiune la domiciliul partii vatamate, iar acest martor a contrazis toate aceste aspecte, Curtea nu a putut retine ca fiind sincere aceste sustineri ale inculpatului, starea de fapt care a corespuns realitatii fiind cea anterior mentionata, in sensul ca la domiciliul partii vatamate F.E. nu s-a intocmit si semnat contractul de cesiune drepturi litigioase.
Curtea a mai retinut faptul ca inscrisul sub semnatura intitulat contract de cesiune drepturi de proprietate a fost redactat de catre inculpat anterior datei de 30 decembrie 2005, asa cum a sustinut acesta in declaratia data in cursul urmaririi penale (fila 147), fiind dactilografiat.
Cum s-a aratat anterior inscrisul nu a fost semnat de catre partea vatamata, ci asa cum a rezultat din raportul de expertiza din 13 septembrie 2010 intocmit de catre Serviciul Criminalistic al I.P.J. Prahova, semnatura existenta pe copia contractului supus expertizarii la rubrica cedent a fost realizata prin copierea semnaturii de pe documentul olograf denumit testament.
Curtea a apreciat ca, in esenta, concluziile la care a ajuns expertiza intocmita in cauza cu privire la modalitatea de falsificare a semnaturii de pe contractul de cesiune drepturi de proprietate nu au fost contrazise de declaratiile martorului P.I., asa cum a sustinut inculpatul in concluziile scrise, care a invederat faptul ca semnatura ce a fost aplicata pe contract in momentul in care acesta a procedata la atestarea identitatii partilor a fost realizata cu un pix. Expertul nu a mentionat in concluziile sale ca operatiunea de copiere a semnaturii s-a realizat cu mijloace tehnice, respectiv fotocopiere, in oricare dintre variantele sale, ci doar ca semnatura a fost copiata de pe testamentul olograf pe actul de cesiune . In conditiile in care martorul a invederat modalitatea de semnare realizata, Curtea a considerat ca realizarea falsificarii semnaturii a implicat mijloace tehnice mult mai simple, cum ar fi suprapunerea inscrisurilor si impregnarea de pe unul pe altul a semnaturii. Cu toate acestea, avand in vedere ca inculpatul nu a mai fost in masura a prezenta originalul contractului, intrucat acesta a fost pierdut, Curtea a apreciat ca stabilirea pe deplin a conditiilor in care acesta a realizat falsificarea inscrisului nu mai este posibila, din acest motiv si cererea pe care inculpatul a formulat-o de reexpertizare a inscrisului fiind respinsa ca inutila.
In conditiile in care, asa cum a rezultat din declaratia martorului P.I., inculpatul i-a prezentat cele doua inscrisuri pentru certificarea identitatii partilor in data de 30 decembrie 2005, iar intocmirea testamentului olograf de catre partea vatamata s-a realizat la aceeasi data, Curtea a considerat ca identitatea celui care a realizat efectiv actiunea de copiere a semnaturii de pe un inscris pe altul a fost certa, acesta neputand sa fie decat inculpatul. Aceasta concluzie a fost justificata prin intervalul de timp relativ redus dintre cele doua momente temporale, precum si de faptul ca inculpatul a avut, conform propriei declaratii contractul de cesiune pregatit atunci cand s-a deplasat la domiciliul partii vatamate. Acest din urma aspect a relevat fara indoiala o anumita premeditare a actiunilor inculpatului O.D.A. care atunci cand s-a deplasat la domiciliul partii vatamate a avut pregatite toate mijloacele necesare pentru ca intentia sa infractionala sa fie incununata de reusita.
Curtea nu a putut retine sustinerile inculpatului in sensul ca inscrisul intitulat ``contract cesiune drepturi de proprietate`` a fost unul ce reflecta pe deplin vointa partilor pretins semnatare in conditiile in care din coroborarea probelor asa cum anterior au fost mentionate a rezultat falsificarea semnaturii uneia dintre partile contractului, partea vatamata, iar probele propuse de catre inculpat nu au fost apte sa conduca la o concluzie contrara. Martorii S.L. si S.V.S. in declaratiile pe care le-au dat in fata instantei nu au prezentat elemente relevante cu privire la evenimentele din decembrie 2005, intrucat nu au asistat la acestea, iar declaratia autentica a numitului S.P. (fila 317 dosar) nu a putut constitui un temei pentru a schimba convingerea instantei, fiind pe de o parte o proba extrajudiciara, iar elementele indicate neputand a fi verificate in vreun mod din punct de vedere al surselor de informatie ale martorului.
Ulterior, falsificarii inscrisului in modalitatea anterior aratata, inculpatul a folosit acest contract atat personal, cat si prin imputernicitii sai in scopul producerii de consecinte juridice. Astfel, asa cum a rezultat din analiza inscrisurilor aflate la filele 204 - 220 dosar urmarire penala, la data de 08 aprilie 2010 acesta s-a adresat cu o cerere la institutia Prefectului Municipiului Bucuresti, inregistrata sub nr. 9636 la care a anexat inscrisul falsificat, incercand prin acest mijloc fraudulos sa induca in eroare institutia prezentandu-se ca fiind cesionar al drepturilor de proprietate apartinand partii vatamate F.E.P.
De asemenea, la datele de 12 aprilie 2010 si 27 aprilie 2010, inculpatul, prin mandatar S.B.S., a introdus doua cereri impreuna cu inscrisul falsificat denumit ``contract de cesiune drepturi de proprietate`` datat 30 decembrie 2005, solicitand modificarea Hotararii nr. 940 din 19 decembrie 2008, in sensul validarii anexei 23 de despagubiri pe numele si in favoarea sa, incercand prin acest mijloc fraudulos sa induca in eroare institutia, prezentandu-se ca fiind cesionar al drepturilor de proprietate apartinand partii vatamate F.E.P.
Fata de starea de fapt astfel retinuta din coroborarea probelor administrate in cursul urmaririi penale si in faza cercetarii judecatoresti, asa cum anterior au fost indicate, Curtea a considerat ca, in drept, actiunile inculpatului O.D.A. de a realiza prin copierea semnaturii falsificarea unui contract de cesiune drepturi de proprietate, pretins incheiat la 30 decembrie 2005, prin care s-a atestat in mod mincinos ca partea vatamata F.E.P. i-ar fi cesionat drepturile ce i s-au cuvenit in calitate de unica mostenitoarea unchiului sau Dumitrescu Constantin si de a-l folosi personal la data de 08 aprilie 2010 cand a adresat o cerere institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti, inregistrata sub nr. 9636 la care a anexat inscrisul falsificat, precum si la datele de 12 aprilie 2010 si 27 aprilie 2010, cand a introdus doua cereri la aceeasi institutie prin mandatar S.B.S. impreuna cu inscrisul falsificat, solicitand modificarea Hotararii nr. 940 din 19 decembrie 2008, in sensul validarii anexei 23 de despagubiri pe numele si in favoarea sa, incercand prin acest mijloc fraudulos sa induca in eroare institutia mentionata au intrunit elementele constitutive ale infractiunilor prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. fals in inscrisuri sub semnatura privata si respectiv art. 20 rap. la art. 215 alin. (1) si (2) C. pen., tentativa la infractiunea de inselaciune.
Retinand vinovatia inculpatului O.D.A. sub aspectul comiterii celor doua infractiuni, instanta de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii, la individualizarea careia a avut in vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen.
Curtea de Apel Ploiesti a apreciat ca scopul educativ si coercitiv al pedepsei poate fi atins fara privare de libertate, fapt pentru care a apreciat ca sunt indeplinite in cauza disp. art. 81 C. pen.
Referitor la latura civila a cauzei, a retinut Curtea de Apel Ploiesti ca, mostenitorii partii vatamate F.E., respectiv D.E. si D.A. s-au constituit parti civile in cauza, solicitand obligarea inculpatului la plata contravalorii terenului ce face obiectul contractului de cesiune insa, opineaza prima instanta ca, cererea nu este intemeiata cat timp prin actiunile sale inculpatul nu a provocat niciun prejudiciu patrimoniului autoarei partilor civile.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, in termenul legal de 10 zile prev. de art. 3853 C. proc. pen., inculpatul O.D.A., invocand cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. si a solicitat a se retine ca in mod gresit a fost condamnat cat timp probele administrate in cauza nu fac dovada vinovatiei sale. Arata inculpatul ca la baza acuzarii sta o proba nelegala si anume o expertiza efectuata asupra unor copii si nu asupra unor acte originale. De asemenea, se solicita inlaturarea declaratiei data de martorul D.O., intrucat martorul este intimat in cauza.
Pentru toate aceste motive, solicita inculpatul admiterea recursului si achitarea in baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
In sustinerea recursului, inculpatul invoca cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen.
Critica adusa nu este fondata.
Analizand legalitatea si temeinicia sentintei recurate prin prisma motivelor de recurs invocate, cat si din oficiu, conform, art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., sub toate celelalte aspecte de fapt si de drept, apreciaza Inalta Curte ca recursul declarat de inculpatul O.D.A. nu este fondat, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmeaza.
Inalta Curte apreciaza ca situatia de fapt a fost bine stabilita de instanta de fond in urma unei analize judicioase si obiective a intregului ansamblu probator administrat atat in faza de urmarire penala, cat si direct si nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca, incadrarea juridica data faptei este corecta si corespunde situatiei de fapt stabilite si, in mod just s-a apreciat ca sunt indeplinite in cauza conditiile tragerii la raspundere penala a inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunilor ce i se retin in sarcina .
Inalta Curte retine ca probele administrate in cadrul procesului penal fac dovada indubitabila a vinovatiei inculpatului sub aspectul savarsirii infractiunilor de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. si tentativa la infractiunea de inselaciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1) si (2) C. pen.
Sustinerile apararii in sensul ca defuncta F.E.P. ar fi intocmit un contract de cesiune, drepturi de proprietate in favoarea inculpatului, nu sunt intemeiate, nicio proba administrata in cauza nu confirma aceste aparari, rezultand cu prisosinta si fara putinta de tagada ca defuncta a intocmit doar un testament olograf pe numele inculpatului si a martorului D.O. prin care ii instituia pe cei doi ca legatari universali.
Partea vatamata F.E.P. a mentionat in continutul plangerii ca nu a incheiat contratul de cesiune cu avocatul O.D.A., singurul act incheiat fiind testamentul olograf prin care ii instituia ca legatari cu titlu universal pe inculpat si pe martorul D.O.
De altfel, chiar martorul D.O. declara in fata instantei ca a fost impreuna cu inculpatul in locuinta partii vatamate care a intocmit un testament olograf. Precizeaza martorul cu certitudine ca in ziua respectiva nu s-a incheiat alt act in afara acelui testament.
In faza de urmarire penala s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, care sa stabileasca daca semnatura depusa pe copia testamentului olograf datat 30 decembrie 2005 la mentiunea testator a fost executata de numita F.E.P., daca semnatura depusa pe copia contractului de cesiune drepturi de proprietate datat 30 decembrie 2005 la rubrica ``cedent`` putea fi realizata prin copierea semnaturii de pe documentul olograf denumit ``testament`` si daca cele doua semnaturi de pe cele doua documente prezinta caracteristici grafice comune.
Din concluziile raportului de expertiza rezulta ca semnatura depusa pe copia testamentului olograf datat 30 decembrie 2005 la mentiunea ``testator`` a fost executata de numita F.E.P.
Semnatura depusa pe copia contractului de cesiune drepturi de proprietate datat 30 decembrie 2005 la rubrica ``cedent`` a fost realizata prin copierea semnaturii de pe documentul olograf denumit ``Testament``.
De asemenea, se arata ca cele doua semnaturi de pe cele doua documente prezinta caracteristici grafice comune.
Martorul P.I., avocat, declara ca inculpatul i-a solicitat la data de 30 decembrie 2005 sa ateste identitatea partilor si continutul actelor, lucru pe care l-a realizat desi partea vatamata F.E.P. nu era de fata, considerand martorul ca nu era necesara prezenta tuturor partilor semnatare, intrucat aceasta procedura nu avea forta probanta a unei incheieri de autentificare.
Si martorul P.I. a fost cercetat pentru savarsirea infractiunii de fals in inscrisuri sub semnatura privata prev. de art. 290 C. pen., dispunandu-se in final scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ in cuantum de 1.000 lei.
In pofida acestor probe care confirma inexistenta contractului de cesiune drepturi de proprietate, inculpatul O.D.A. sustine in continuare faptul ca partea vatamata F.E.P. a intocmit acel contract de cesiune sustinere insa ce nu este dovedita in niciun mod si nu reprezinta altceva decat incercarea inculpatului de a prezenta o situatie necorespunzatoare adevarului cu scopul vadit de a fi exonerat de raspundere penala.
Desi expertiza criminalistica stabileste ca semnatura aplicata pe contractul de cesiune la rubrica cedent a fost realizata prin copierea semnaturii de pe documentul olograf intitulat ``Testament``, inculpatul O.D.A., in continuare sustine si in fata instantei de recurs ca acel contract de cesiune a existat si exprima vointa partilor semnatare.
Or, din probele dosarului rezulta fara echivoc ca inculpatul a redactat anterior acel contract de cesiune, dupa care a aplicat semnatura partii vatamate prin copiere.
Timpul scurt in care s-au desfasurat aceste evenimente, confirma faptul ca inculpatul a falsificat acel inscris la data de 30 decembrie 2005 si tot in aceeasi zi a solicitat martorului P.I. ca, in conformitate cu disp. art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 51/1995 sa ateste identitatea partilor si continutul actului fara ca partea vatamata sa fie prezenta .
Recurentul inculpat O.D.A. neaga forta probata a expertizei criminalistice fata de imprejurarea ca a fost efectuata asupra unor copii, insa din probele dosarului rezulta ca acele inscrisuri ``originale`` s-au aflat in permanenta asupra inculpatului cat timp in aceeasi zi a solicitat martorului P.I. sa ateste identitatea partilor si continutul actelor, ori, este inexplicabil de ce nu a prezentat acele inscrisuri organelor de urmarire penala, fiind in interesul sau exclusiv de a-si dovedi nevinovatia.
In motivele scrise de recurs se mentioneaza ca inculpatul a fost convocat telefonic de catre procuror pentru data 18 iunie 2010, cand s-a prezentat la parchet, avand asupra sa actele originale, insa i s-a comunicat ca procurorul nu se afla in sediu, astfel ca a revenit la data de 12 august 2010 ``fara actele originale care au fost pierdute dupa data de 18 iunie 2010 in imprejurari necunoscute``.
Atitudinea manifestata de inculpat si apararea sustinuta de acesta chiar in fata Inaltei Curti, nu reprezinta decat incercarea acestuia de a prezenta o alta situatie decat cea corespunzatoare dosarului, stabilita pe baza unor probe certe, directe, cu consecinta absolvirii sale de orice penalitate.
Prezentarea asa ziselor acte originale in fata organelor de urmarire penala ar fi constituit singura posibilitate de a-si dovedi vinovatia.
Or, a sustine ca aceste inscrisuri au disparut in conditii necunoscute reprezinta un mod pueril de aparare si o atitudine de sfidare a organelor de ancheta, chiar de catre un practician al dreptului.
Si infractiunea de tentativa la inselaciune prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. (1) si (2) C. pen. a fost dovedita in cauza.
Ulterior falsificarii inscrisului, inculpatul a folosit contractul de cesiune atat personal cat si prin imputernicitii sai, in scopul producerii de consecinte juridice.
Din inscrisurile existente la dosar rezulta ca la data de 8 aprilie 2010, inculpatul s-a adresat cu o cerere la institutia Prefectului Municipiului Bucuresti inregistrata sub nr. 9633 sa care a anexat inscrisul falsificat incercand prin acest mijloc fraudulos sa induca in eroare institutia prezentandu-se ca fiind cesionar al drepturilor de proprietate, apartinand partii vatamate F.E.P.
De asemenea, la datele de 12 aprilie 2010 si 27 aprilie 2010, inculpatul, prin mandatar S.B.S. a introdus data cererii impreuna cu inscrisul falsificat, solicitand modificarea Hotararii nr. 940 din 19 decembrie 2008 in sensul validarii anexei 23 de despagubiri pe numele si in favoarea sa, incercand prin acest mijloc fraudulos sa induca in eroare institutia.
In raport de argumentele prezentate, apreciaza Inalta Curte ca vinovatia inculpatului a fost dovedita mai presus de orice dubiu, apararile formulate de inculpat nefiind in masura sa determine adoptarea unei solutii contrare celei adoptate de instanta de fond .
Si pedeapsa aplicata inculpatului a fost bine individualizata, instanta de fond, dand eficienta necesara criteriilor generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen.
Sanctiunea penala aplicata inculpatului a fost bine dozata, atat sub aspectul cuantumului cat si a modalitatii de executare, neputand fi identificate alte imprejurari care sa faca posibila aplicarea unui regim sanctionator mai bland.
Avand in vedere considerentele aratate, Inalta Curte urmeaza ca in baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. sa respinga, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
Vazand si disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.D.A. impotriva sentintei penale nr. 9 din 20 ianuarie 2012 a Curtii de Apel Ploiesti, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie .
Obliga recurentul inculpat la plata sumei de 350 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 50 lei, reprezentand onorariul partial cuvenit aparatorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 22 iunie 2012.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 2212 din 22.06.2012


Citeşte mai multe despre:    Fals in inscrisuri sub semnatura privata    Inselaciune    Tentativa    Cesiune    Legatar universal    Testament    Inalta Curte de Casatie si Justitie



Comentează: Infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata savarsita de un avocat
Alte Speţe

Decizie de concediere bazata pe un temei de drept declarat neconstitutional. Reintegrarea salariatului pe postul detinut si plata despagubirilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a pentru cauze privind Conflicte de munca si Asigurari sociale, Decizia nr. 2841/2016 din 31.05.2016

Neincheierea contractului individual de munca. Plata daunelor morale catre salariat
Pronuntaţă de: Judecatoria Targu-Jiu, Sectia Civila, Sentinta nr. 5074 din 16.06.2016

ICCJ a pronuntat o hotarare privind dezlegarea de principiu a unei probleme de drept in cazul infractiunii de inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Dezlegarea unei probleme de drept. Redeschiderea urmaririi penale prev. de art. 335 CPP este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Inselaciune. Elemente constitutive. Cupoane pentru agricultori
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 390 din 23 ianuarie 2006

Inselaciune. Elemente constitutive. Cupoane pentru agricultori
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 390 din 23 ianuarie 2006

Inselaciune. Elemente constitutive. Cupoane pentru agricultori
Pronuntaţă de: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 390 din 23 ianuarie 2006

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 796 din 5 martie 2014

Previzibilitatea riscului asigurat in cazul savarsirii unei infractiuni de inselaciune in conventii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 181 din 23 ianuarie 2014

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Inselaciune
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 1074 din 26 martie 2014



Articole Juridice

[Av. muncii] Incheierea unui contract individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Angajare raspundere patrimoniala pentru nedeclarare concediu de odihna neefectuat
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Neplata diurnei externe. Actiune impotriva angajatorului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Riscul persoanelor care comercializeaza produse expirate sau fara documente
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Aplicarea principiului ne bis in idem nu este contrara Cartei drepturilor fundamentale
Sursa: EuroAvocatura.ro

O practica comerciala inselatoare fata de consumator este neloiala si, prin urmare, interzisa
Sursa: EuroAvocatura.ro

Excluderea unui agricultor de la beneficiul unor ajutoare agricole pentru declaratie falsa cu privire la suprafata exploatatiei sale nu se opune aplicarii unei sanctiuni penale pentru aceleasi fapte
Sursa: EuroAvocatura.ro