Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Viol. Act sexual cu un minor

Viol. Act sexual cu un minor

  Publicat: 08 Aug 2013       4131 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Asupra recursului penal de fata;
Analizand actele si lucrarile din dosar, constata urmatoarele:


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandatului.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Puterile publice existente in stat.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Infractiune constand din raportul sexual cu o persoana de sex feminine care nu a implinit carsta de 14 ani.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Fapta care da nastere, modifica ori stinge raportul juridic penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Reprezinta, in esenta, creante generate de acordarea unor sume de bani furnizorilor, inaintea executiei comenzilor sau contractelor.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Stat care savarseste o agresiune
Parte a mostenirii, indisponibilizata de lege in favoarea unor anumite categorii de mostenitori, rezervatori, in sensul ca nu poate fi micsorata nici prin acte intre vii cu titlu gratuit, donatii, nici prin testament.
In materie civila, potrivit C.proc. civ., nu pot fi ascultati ca martori :
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Concept utilizate de stiintele comportamentale (psihologie, sociologie, psihologie judiciara), prin el intelegandu-se ansamblul actelor, reactiilor (glandulare, motorii, afective, verbale) prin care o persoana raspunde intr-o imprejurare data la solicitarile mediului inconjurator.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Stat care savarseste o agresiune
Componenta a sistemului de protectie sociala, reprezinta ansamblul de institutii si masuri prin care statul, autoritatile publice ale administratiei locale si societatea civila asigura prevenirea, limitarea sau inlaturarea efectelor temporare sau permanente ale unor situatii care pot genera marginalizarea sau excluderea sociala a unor persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Denumire data monedei unice europene.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Persoana fizica in virsta de pana la 18 ani.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Privare de libertate a unei persoane prin arestarea sa.Arestare preventiva,
Asezate in cap. IV, t. V, C. proc. pen., aprtea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Stat care savarseste o agresiune
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Operatiune prin care are loc schimbarea incadrarii juridice initiale intr-o alta.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Parti componente ale infractiunii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una dintre trasaturile esentiale ale infractiunii prevazuta in cap. I, t. II, art. 18, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,

Prin sentinta penala nr. 550 din 29 noiembrie 2011, Tribunalul Iasi, sectia penala, in temeiul art. 334 C. proc. pen., a respins ca nefondata cererea formulata de inculpat privind schimbarea incadrarii juridice data prin rechizitoriu celei de-a doua fapte pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, din infractiunea de viol in forma continuata prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., in infractiunea de act sexual cu un minor prev. de art. 198 alin. (1) C. pen.
A fost condamnat inculpatul A.C., necunoscut cu antecedente penale, in prezent aflat in Penitenciarul Iasi, la urmatoarele pedepse:
- pedeapsa de 10 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) si lit. e) C. pen. pentru o perioada de 3 ani calculata conform disp. art. 66 C. pen., pentru savarsirea infractiunii de viol, prevazuta de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (3) teza I C. pen.;
- pedeapsa de 12 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) si lit. e) C. pen. pentru o perioada de 3 ani calculata conform disp. art. 66 C. pen., pentru savarsirea infractiunii de viol in forma continuata, prevazuta de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (3) teza I C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
In temeiul dispozitiilor art. 33 lit. a), 34 alin. (1) lit. b) si 35 alin. (3) C. pen., inculpatul a executat pedeapsa de 12 ani inchisoare si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor civile prevazute la art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) , lit. d) si lit. e) C. pen. pentru o perioada de 3 ani calculata conform disp. art. 66 C. pen.
Pe durata si in conditiile prevazute de art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) si lit. e) C. pen.
In baza art. 350 C. proc. pen., art. 143, 148 lit. a), b), e), f) C. proc. pen., s-a mentinut masura arestarii preventive a inculpatului A.C.
In temeiul dispozitiilor art. 88 C. pen., din pedeapsa principala de executat de 12 ani de inchisoare aplicata inculpatului A.C., s-a dedus durata retinerii si arestarii preventive, de la 15 iulie 2011, la zi.
In baza disp. art. 14, 15, 17 si 348 C. proc. pen. rap. la art. 998-999, C. civ., a fost obligat inculpatul A.C. sa plateasca partii civile I.M.G. suma de 20.000 RON, cu titlul de despagubiri civile, daune morale, si partii civile I.V. suma de 10.000 euro, in echivalent RON, cu titlul de despagubiri civile, daune morale.
In baza art. 189 C. proc. pen., suma de 600 RON reprezentand onorarii pentru avocati oficiu, in faza de judecata (300 RON - delegatia din 23 septembrie 2011 si 300 RON - delegatia din 23 septembrie 2011), a fost suportata din fondurile speciale ale Ministerului Justitiei, urmand a fi inclusa in cuantumul cheltuielilor judiciare avansate de stat .
In baza disp. art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A.C. sa plateasca statului suma de 1.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 600 RON reprezinta onorarii pentru avocati oficiu .
Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut ca inculpatul A.C. s-a casatorit in cursul anului 2009 cu numita C.V., care avea dintr-o casatorie anterioara doi copii, respectiv minorele I.V. si I.M.G., parti vatamate in cauza.
Din analiza sociala efectuata in cauza rezulta ca relatiile intrafamiliale erau grevate de consumul excesiv de bauturi alcoolice din partea inculpatului, precum si de plecarile sotilor in strainatate.
Cu toate acestea, avand sprijinul financiar al mamei si al comunitatii, partile vatamate I.V. si I.M.G. au fost inscrise la scoala in mun. Iasi, acestea fiind cazate pe durata cursurilor la internatul scolii, in vacante si la sfarsitul saptamanii minorele locuind acasa.
In toamna anului 2009, numita A.V. (fosta C.) a plecat la munca in Italia si, inainte de plecare, a intocmit o procura notariala, datata 01 octombrie 2009, prin care a mandatat pe inculpatul A.C. sa incaseze alocatiile celor doua minore si sa preia toate obligatiile civile ce ii reveneau acesteia.
In contextul redat in cele ce preced, pe fondul insuficientei supravegheri parentale si a imaturitatii afective a tatalui vitreg, inculpatul A.C. a supus partile vatamate la o serie de abuzuri sexuale, dupa cum urmeaza:
I. La o data neprecizata, aflata in preajma sarbatorilor de iarna din luna decembrie 2009, inainte de Craciun, inculpatul A.C. s-a intors din strainatate, mergand la domiciliu, unde nu a gasit insa niciun membru al familiei, astfel ca a mers pe la rude, ocazie cu care a consumat bauturi alcoolice.
rovocare a orgasmului prin autoexcitatia organelor sexuale).
In aceste imprejurari, partea vatamata s-a speriat si si-a retras mana imediat, insa inculpatul a fortat-o sa repete gestul masturbator de mai multe ori, pana la ejaculare. Invocand ca vrea sa mearga sa bea apa, partea vatamata a reusit sa scape de inculpat, fugind din casa, in pijamale si in miezul noptii, la matusa sa, A.M., cumnata inculpatului, careia i-a povestit ce i-a facut inculpatul.
La randul sau, despre cele aflate de la minora, martora A.M. i-a relatat sotului ei, A.I., fratele inculpatului. Desi au mers la locuinta inculpatului, nu au putut discuta cu acesta intrucat era in stare de ebrietate si dormea.
A doua zi, inculpatul s-a deplasat la locuinta fratelui sau pentru a o lua acasa pe minora, imprejurare in care A.I. l-a intrebat pe fratele sau ce i-a facut minorei, inculpatul nerecunoscand fapta, motivand ca era beat si nu stie ce a facut.
II.1. La sfarsitul lunii mai 2010, intr-o zi neprecizata, seara, inculpatul, imbracat sumar, doar in pantaloni scurti, a intrat in camera partii vatamate I.V., in varsta de 14 ani la acea data, fara a aprinde lumina si, pe intuneric, s-a asezat in patul in care dormea minora, a dezbracat-o cu forta de pantaloni si chiloti, i-a imobilizat mainile deasupra capului si, in aceste conditii, a intretinut un raport sexual normal complet, timp de cca. 5 minute. Desi partea vatamata a opus rezistenta, data fiind disproportia vadita de forta fizica, nu a reusit sa impiedice consumarea actului sexual. Dupa finalizarea raportului sexual, partea vatamata a gasit langa pat un prezervativ folosit, continand sperma, pe care l-a aruncat pe foc. A doua zi, inculpatul a discutat cu partea vatamata despre cele intamplate cu o seara inainte, si-a cerut scuze pentru ceea ce a facut, motivandu-si gestul prin aceea ca nu si-a dat seama, cerandu-i totodata partii vatamate sa nu spuna nimanui cele intamplate, asigurand-o, prin promisiuni, ca acest lucru nu se va mai repeta.
2. La numai doua zile, dupa spusele inculpatului ar fi fost miercuri, 09 iunie 2010, dupa amiaza, profitand de faptul ca bunica partii vatamate nu era acasa, inculpatul a intrat din nou in camera unde se afla minora I.V., s-a dezbracat de pantaloni si chiloti, s-a asezat pe pat langa partea vatamata si a inceput sa o mangaie si sa o sarute. De frica, partea vatamata nu a reactionat in niciun fel. Inculpatul a dezbracat-o de pantaloni si chiloti, s-a urcat peste ea si a intretinut un raport sexual normal, complet, timp de aproximativ 5 minute.
3. Dupa cateva zile, conform spuselor inculpatului, ar fi fost joi, 10 iunie 2010, seara, pe la ora 20.00, inculpatul, profitand iarasi de absenta bunicii materne, a mers in camera unde se afla minora I.V., s-a dezbracat de pantaloni si chiloti si apoi a constrans-o pe minora sa suporte intretinerea unui raport sexual normal si complet .
Trebuie precizat ca bunica partii vatamate a sesizat anumite aspecte in ceea ce priveste relatia dintre partea vatamata I.V. si tatal ei vitreg, asimilate unei relatii de cuplu, impartasind aceasta banuiala si martorei S.Z., nasa de cununie de la prima casatorie a mamei minorelor. Aceasta din urma a chestionat-o pe I.V. pentru a se convinge daca suspiciunile bunicii sunt adevarate. Desi initial, de rusine si frica, partea vatamata nu a recunoscut relatia intima cu tatal vitreg, in cele din urma aceasta i-a explicat nasei cum stau lucrurile, martora sfatuind-o sa-i spuna si mamei sale si sa-l reclame pe inculpat la politie. In pofida acestor sugestii, partea vatamata a sperat ca inculpatul nu va mai incerca sa intretina raporturi sexuale cu ea, astfel ca nu a sesizat autoritatile . La randul sau, nici martora S.Z. nu a denuntat autoritatilor cele aflate.
4. In prima parte a lunii iunie 2011, posibil la data de 08 iunie 2010 dupa declaratiile partii vatamate sau la data de 11 iunie 2010 conform declaratiilor inculpatului, acesta din urma a intretinut in aceeasi zi doua raporturi sexuale normale complete cu partea vatamata I.V., unul ziua, cand inculpatul s-a intors din mun. Iasi de la lucru si unul la miezul noptii, cand inculpatul s-a intors din sat sub influenta bauturilor alcoolice.
Urmare a acestei imprejurari, minora I.V. a contactat-o telefonic pe mama sa aflata in Italia si i-a adus la cunostinta cele intamplate, iar in ziua de 15 iunie 2010, partea vatamata a depus plangere la postul de politie Costuleni.
Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta a avut in vedere analiza coroborata a mijloacelor de proba administrate in cauza, respectiv declaratiile partilor vatamate I.V. si I.M.G., certificatul medico-legal eliberat de Institutul de Medicina Legala Iasi in 15 iunie 2010, fise de examinare psihologica, referat de situatie si ancheta sociala, declaratiile martorilor A.V. (acutal C.), A.M., S.Z., A.D., I.C., A.I. si B.M., precum si declaratiile inculpatului A.C.
Trebuie precizat ca probatiunea in astfel de cauze (infractiunile la viata sexuala se desfasoara, de regula, in intimitate, la adapostul clandestinitatii) a cunoscut anumite particularitati date de limitarea in mod obiectiv a capacitatii organelor judiciare de a strange dovezi cu sursa directa, sarcina aflarii adevarului si lamuririi tuturor aspectelor cauzei fiind si mai dificila in conditiile in care victimele sunt minori sub 15 ani.
Cu toate aceste neajunsuri, prezente si in cauza de fata, in care natura relatiilor dintre subiectii infractiunii si intarzierea in denuntarea faptelor a impiedicat prelevarea unor probe materiale sau constatarea unor urme fizice ale faptelor imputate, coroborarea unor indicii suficient de grave, precise si concordante, a situat probatiunea vinovatiei inculpatului dincolo de orice indoiala rezonabila.
Astfel, partile vatamate au relatat in mod repetat si constant imprejurarile in care au fost abuzate de inculpat, declaratiile lor coroborandu-se in cele mai mici detalii cu ansamblul probelor administrate in cauza si lamurind cauzele care au condus la intarzierea denuntarii faptelor.
I. In ceea ce priveste victima minora I.M.G., instanta a retinut ca aceasta a relatat in amanunt imprejurarile in care a fost silita sa-i produca satisfactie sexuala inculpatului, prin obligarea acesteia la stimularea manuala a penisului inculpatului.
Potrivit declaratiilor acesteia, inculpatul, care s-a aflat pe pat, langa ea, i-a luat mana stanga si i-a dus-o la organul sau genital (penis), victima retragandu-si mana in momentul in care realizand ce face inculpatul, s-a speriat, insa inculpatul i-a dus din nou mana pe penis, spunandu-i sa-l masturbeze prin miscari inainte si inapoi, el dirijand mana victimei cu mana lui.
Minora I.M.G. a precizat ca de fiecare data si-a retras mana, insa inculpatul, fara sa-i spuna ceva, o punea sa-i faca acelasi lucru, la inceput mai energic, apoi mai lent, facand miscarile asupra penisului cu mana victimei, pe care o controla cu mana sa.
Din declaratiile partii vatamate I.M.G. a mai rezultat ca la un moment dat i-a spus inculpatului ca vrea sa bea apa, imprejurare in care a reusit sa scape, fugind in pijamale, noaptea, la locuinta cumnatei si fratelui inculpatului, martorii A.M. si A.I., unde a ramas pana dimineata.
Imprejurarile consumarii abuzului sexual asupra victimei I.M.G. au fost confirmate de martorii A.M. si A.I.
Potrivit declaratiilor celei dintai martore, date in cursul urmaririi penale, era o ora foarte inaintata cand victima a venit la ea acasa, relatandu-i ca inculpatul i-a luat mana si a dus-o in zona organelor sale genitale. Aceeasi martora a aratat ca minora era speriata, fapt pentru care nu a mai lasat-o sa plece acasa, culcandu-se la locuinta martorei.
In ceea ce priveste imprejurarile ulterioare, martora a aratat ca a doua zi a mers acasa la inculpat, l-a luat deoparte si l-a intrebat ce s-a intamplat, iar inculpatul care ``era speriat``, i-a spus doar ca era obosit de pe drum si ``nu a stiut ce face``, repetandu-i martorei ca ``nu stia ce face``.
In fata instantei, martora A.M. si-a circumstantiat declaratiile precizand ca nici minora, nici inculpatul nu erau speriati si ca inculpatul i-a raspuns la interpelarea sa in legatura cu cele relatate de minora, ca nu stie ce s-a intamplat.
Din declaratiile martorului A.I., audiat in fata instantei a rezultat ca, intr-adevar, minora I.M.G. a venit la locuinta sa intr-o seara, fara a putea preciza data, imbracata in pijamale, fiind speriata si relatandu-i sotiei sale ca inculpatul a abuzat-o sexual in maniera aratata in cele ce preced, iar in momentul care l-a abordat pe inculpat despre acest subiect acesta a spus ca nu a facut nimic, primind insa o avertizare de la fratele sau, ``sa aiba grija ce face``.
Inculpatul, in cursul urmaririi penale, nu a recunoscut savarsirea faptei in modul in care aceasta a fost descrisa anterior, aratand ca nu-si mai aminteste ce a facut, fiind in stare de ebrietate, fiind posibil sa o fi atins pe minora I.M.G., cu mana, in somn, iar aceasta sa fi considerat ca inculpatul a incercat sa intretina raport sexual .
Si in fata instantei inculpatul a negat savarsirea acestei fapte, aratand ca nu a indeplinit niciun act de natura sexuala cu minora I.M.G., pe care nu a obligat-o sa-i stimuleze manual penisul, intrucat ``ii era mila de ea``, aratand ca a apreciat ca minora ar fi relatat aceste lucruri intrucat ``avea ura`` pe el, intrucat o mai certa cand era mai mica, explicatie de o platitudine incontestabila.
Potrivit declaratiilor minorei I.M.G., nu a mai relatat nimanui ceea ce ii facuse inculpatul, pana in cursul lunii mai 2010, cand i-a povestit cele intamplate surorii sale, minorei I.V. care ramasese uimita de ceea ce auzise.
Personal, minora I.V., audiata in fata instantei cu privire la acest aspect, a precizat ca sora sa i-a spus ca inculpatul ``a pus-o sa-l frece la penis``, adica ``sa-l masturbeze``.
Aceeasi imprejurare a fost confirmata si de martora S.Z. care aflase cele intamplate chiar de la minora I.M.G.
De precizat este ca minora I.M.G., spre deosebire de sora sa, nu a avut sentimente prea bune in privinta inculpatului pe care nu l-a putut ``accepta ca pe un tata adevarat``, potrivit propriilor declaratii.
Surprinzatoare, in privinta minorei I.M.G., a fost capacitatea acesteia de a relata, in ciuda varstei, cu obiectivitate si hotarare, aspectele esentiale care au privit un act de agresiune asupra corpului, precum si rezistenta la sugestionarea externa pe care insusi inculpatul a incercat sa o induca minorei careia, potrivit declaratiilor acesteia, i-a spus, dupa consumarea abuzului sexual, ca ceea ce a relatat rudelor sale nu era ceea ce parea si ca totul era in imaginatia sa, fapt respins categoric de catre minora victima care a aratat ca este ``foarte sigura ca nu a fost in imaginatia sa si ca totul a fost foarte real``.
II. In privinta victimei minore I.V., deosebit de relevante au fost amanuntele relatate de aceasta in declaratiile sale, coroborate cu recunoasterea de catre inculpat a materialitatii consumarii actelor sexuale multiple, toate in contextul marturiilor esentiale ale persoanelor carora victima le-a relatat cele intamplate sau care au putut observa ele insele indiciile unor abuzuri sexuale consumate anterior.
Potrivit declaratiilor detaliate ale minorei I.V., primul act sexual constrans a fost consumat pe la sfarsitul lunii mai 2010, cand minora, care si-a cautat haine curate pentru schimb, a fost trasa de mana, trantita in pat, dezbracata de haine de catre inculpat, care s-a urcat peste ea.
In acest context, potrivit declaratiilor victimei, a avut loc un raport sexual care a durat cca. 5 minute, minora impotrivindu-se actiunilor inculpatului, impingandu-l, spunandu-i sa o lase in pace, fapt refuzat de inculpat care a continuat sa o tina de maini, consumandu-se actul sexual impotriva vointei victimei.
Inculpatul nu a recunoscut ca a constrans victima la consumarea acestui prim act material de viol in forma continuata, incercand, dimpotriva, sa acrediteze ipoteza ca minora a fost cea care a initiat actul sexual, prin comportamentul sau anterior. Potrivit acestuia, in acea zi, minora s-a plimbat de colo-colo, de la usa, la sifonier, comportament care l-a facut sa banuiasca faptul ca minora si-a dorit mai mult, aceasta asezandu-se pe pat, langa inculpat care a inceput sa o sarute si sa o mangaie pe sani si in zona genitala, consumandu-se astfel un raport sexual normal complet, ejaculand jos, raport care a durat cca. 5 minute si in urma caruia inculpatul si-a dat seama ca victima nu a fost virgina.
Inculpatul a mai aratat, contrar declaratiilor victimei, ca inainte si pe parcursul actului sexual, victima nu s-a impotrivit in niciun fel, inculpatul intelegand ca aceasta ``isi dorea ceea ce s-a intamplat`` pentru ca il ``strangea in brate``.
In privinta celorlalte acte materiale, partea vatamata I.V. a aratat ca in zilele urmatoare celei in care s-a consumat primul act material de viol, au mai avut loc alte patru raporturi sexuale, atat in camera in care dormea inculpatul, cat si in camera in care dormea minora impreuna cu sora sa.
De fiecare data, potrivit declaratiilor minorei I.V., nu a fost de acord cu actele inculpatului, si la urmatoarele raporturi sexuale victima s-a impotrivit, impingandu-l pe inculpat si incercand sa-l intimideze spunandu-i ca o sa afle mama sa, dar nu i-a putut face fata, acesta continuand realizarea actelor infractionale in realizarea rezolutiei adoptate.
Potrivit victimei, o data, la celelalte patru raporturi sexuale i s-a intamplat sa gaseasca in camera un prezervativ.
De asemenea, aceeasi victima a relatat ca dupa fiecare raport sexual inculpatul i-a promis ca nu o sa se mai intample niciodata, ca o sa plece si ca o s-o lase in pace.
Minora I.V. a aratat ca nu a dorit niciodata in cele cinci randuri, la fiecare raport sexual, sa aiba loc aceste raporturi, toate actele materiale de viol consumandu-se impotriva vointei sale, minora incercand sa se retraga din bratele inculpatului de fiecare data cand o viola, dar nu a avut puterea necesara.
Si inculpatul a descris in amanunt materialitatea actelor sexuale care s-au succedat primul act, dar a circumstantiat in mod esential anumite aspecte, in incercarea de a acredita ipoteza pe care s-a construit intreaga sa aparare procesuala.
Astfel, acesta a aratat ca dupa consumarea primului act sexual, a doua zi, minora I.V. l-a sunat pe telefonul mobil si l-a intrebat cand vine acasa, spunandu-i totodata ca sora sa este plecata, dandu-i de inteles ca in casa ``este loc pentru a mai avea relatii cu ea``, in continuare cumparandu-si trei prezervative din Iasi.
Inculpatul a precizat ca a ajuns acasa, unde, in camera ei, se afla minora I.V., imbracata intr-o bluza decoltata si o pereche de pantaloni, aceasta a inceput sa-l stranga in brate, a pus capul pe umarul sau si l-a strans de mijloc, conditii in care, potrivit propriilor declaratii, inculpatul ``nu a mai rezistat``, s-au sarutat, s-au mangaiat si au trecut la realizarea unu act sexual normal care a durat cca. 5-6 minute, in cursul caruia a folosit prezervativ, fara ca victima sa opuna rezistenta sau sa se impotriveasca in vreun fel si nici ca inculpatul sa o constranga fizic sau moral in vreun fel.
Potrivit declaratiilor inculpatului, la diferenta de cca. 5-10 minute de acest raport sexual, a mai existat un alt act sexual de aceeasi maniera, tot cu prezervativ.
Al patrulea raport sexual, conform sustinerilor inculpatului, ar fi avut loc intr-o zi de joi, seara, cand a inculpatul a venit de la serviciu si a gasit-o pe minora I.V. in patul sau, sub plapuma, context in care inculpatul s-a asezat si el in pat, langa victima, a inceput sa o sarute, sa o mangaie, intretinand un raport sexual normal complet, fara prezervativ, ejaculand pe pat, nici de aceasta data victima nu s-a impotrivit si nici el nu a constrans-o in vreun fel, fizic sau moral.
In fine, ultimul raport sexual cu victima I.V. a avut loc, potrivit sustinerilor inculpatului, vineri, in aceeasi saptamana din luna iunie in care s-au consumat si celelalte raporturi, in aceeasi maniera: inculpatul a gasit-o pe minora in patul sau, ``a ajutat-o intr-un fel sa se dezbrace``, i-a dat jos pantalonii, a sarutat-o, a mangaiat-o si a avut un raport sexual normal complet, fara prezervativ, ejaculand pe pat.
In sustinerea variantei potrivit careia toate cele cinci acte materiale au fost consimtite de victima minora I.V., inculpatul a redat o serie de manifestari si atitudini ale victimei care, in opinia sa, l-au incurajat catre consumarea actelor sexuale, creandu-i convingerea ca acestea sunt consimtite.
Astfel, potrivit declaratiilor inculpatului, inaintea primului act sexual minora I.V. s-ar fi asezat pe pat langa inculpat, l-ar fi strans in brate, iar dupa consumarea actului sexual, i-ar fi spus inculpatului, care si-ar fi exprimat regretul pentru cele intamplate, ca ``odata si odata trebuia sa se intample``, adaugand ca ``daca tatal sau natural a dorit sa se intample ceva cu ea, dapai, inculpatul, care era un strain (a)``.
Mai mult, inculpatul a avansat si teza ca el ar fi fost cel care ar fi avut remuscari de fiecare data cand s-a consumat actul sexual, privind ca pe o victorie morala faptul ca s-a oprit dupa al cincilea act material: ``(a) de fiecare data am regretat fapta . Dupa primul raport sexual am regretat cele ce s-au intamplat, dupa care nu am mai putut intrucat am fost provocat, dar in final am reusit sa ma stapanesc intrucat am pus capat acestor relatii sexuale.``
Netemeinicia apararilor inculpatului a rezultat atat din contradictia propriilor sustineri, cat si din ansamblul trairilor, sentimentelor si tensiunilor manifestate de minora I.V., imprejurari de care au luat cunostinta si unii dintre martorii audiati in cauza.
Astfel, desi a afirmat ca la savarsirea actelor materiale nu s-a putut controla din cauza provocarilor minorei I.V., acelasi inculpat a redat un episod petrecut anterior consumarii primul act sexual, respectiv la discoteca, in cursul caruia, ``din cauza fumului, a bauturii si a oboselii`` i s-a ``intunecat mintea`` si a inceput sa o sarute pe minora care ``nu a vrut sa dea curs gesturilor`` sale, retragandu-se, desi inculpatul ``vroia sa mearga mai departe``.
Din declaratiile martorilor A.M., S.Z. si A.I. a rezultat ca minora a relatat acestora atat despre incidentul de la discoteca, cat si despre actele sexuale la care a fost constransa de inculpat, rezultand in mod neindoielnic dezavuarea neta de catre minora a acestor imprejurari.
Astfel, martora S.Z. a relatat in mod constant ca minora I.V. i-a spus, ``foarte suparata`` si ``cu ochii in lacrimi``, ca inculpatul a violat-o. Mai mult, martora a descris-o ca fiind ``palida la fata``, ``subreda si cu ochii inlacrimati``, acuzand ``dureri de burta si spate`` si spunand ca ``nu poate sa mearga sau sa stea in fund``.
Mai mult, aceeasi martora a aratat ca minora I.V. i-a povestit ca in momentele dinaintea raporturilor sexuale, inculpatul A.C. i-a rupt toate hainele de pe ea si a obligat-o sa puna mana pe penis si sa-l frece.
Potrivit declaratiilor martorei A.M., minora I.V. a venit la locuinta sa si i-a spus: ``tata s-a aninat de mine`` [a se anina = a se lega de cineva, a nu-i da pace; a cauta pricina (cuiva)], ``m-a violat``, iar dupa incidentul de la discoteca, anterior consumarii actelor materiale de viol, minora i-a spus aceleiasi martore ca tatal ei ``a hartuit-o``, martora confirmand ca sotul sau, numitul A.I., a discutat cu inculpatul despre cele relatate de victima, iar acesta a promis ca ``o sa se linisteasca``.
Aceleasi imprejurari au fost confirmate si de martorul A.I., fratele inculpatului, care a precizat ca minora I.V. a venit la locuinta sa si i-a spus sotiei sale, martora A.M., ca la discoteca inculpatul s-ar fi luat de ea, respectiv i-ar fi pus mana in anumite locuri si i-ar fi facut avansuri . Acelasi martor a relatat ca la cateva zile dupa episodul de la discoteca, minora I.V. a venit din nou la locuinta martorului si i-a spus iarasi sotiei sale, ca inculpatul ``s-a luat de ea``, la intrebarea martorei A.M. cum s-a intamplat, minora spunand: ``tata m-a violat``, aratand ca a mai povestit cele petrecute si martorei S.Z.
In ceea ce priveste starea psihica a minorei, atat martora S.Z., cat si martora A.M. au aratat ca aceasta era ``speriata si nelinistita``, ``tremura toata``, ``era foarte stresata``, martorele intelegand ca ``ii este frica de inculpat``, mai ales ca, potrivit declaratiilor martorei S.Z., inculpatul a amenintat-o pe minora I.V. ca o va omori daca il reclama la politie.
Deosebit de relevante pentru conturarea profilului moral al victimei minore I.V. au fost declaratiile martorei A.M. care a precizat ca o cunoaste pe aceasta, ca si pe sora sa, ca fiind ``linistite si la locul lor``, nu le-a vazut niciodata iesind cu baietii, precum ale martorului A.I. care a aratat ca pe fete le-a stiut ca pe niste persoane ``linistite``, nu au umblat cu baietii si, din cate a auzit, ``aveau rezultate bune la invatatura``.
Declaratiile martorilor A.D. si I.C., care au redat imprejurari conexe faptelor de viol, conturand relatiile dintre victime si agresor in anumite conjuncturi, au fost irelevante in raport de fondul invinuirilor, dar, in acelasi timp, au trebuit privite cu rezerva . Incercand sa minimalizeze implicatiile psihice si psihologice ale faptelor inculpatului, negand existenta unor suferinte de ordin moral, acesti martori, dimpotriva, au descris relatiile dintre victime si agresor, fie voit, fie dezinteresat, ca fiind unele normale si armonioase.
Mai mult, cel dintai martor a avansat si o varianta neplauzibila, nesustinuta de niciun alt mijloc de proba, respectiv ca inculpatul si minora I.V. au fost foarte apropiati, fiind ``mai mult decat o relatie tata-fiica``, in sensul ca minora s-a urcat in bratele inculpatului si l-a tinut de gat, cei doi stropindu-se cu apa si jucandu-se.
Contrar celor sustinute anterior, martorul I.C., prezent in aceleasi conditii de timp si de loc cu cel dintai martor, a aratat ca, dimpotriva, relatia dintre fete si inculpat a fost una normala ``ca dintre tata si fiice``, si ca nu a observat scene de natura sa ii dea de gandit ca intre inculpat si partile vatamate ar fi mai mult decat o relatie dintre tata si fiice, iar in ceea ce o priveste pe minora I.V., martorul a precizat ca aceasta avea ``o atitudine si un comportament normal pentru varsta ei``.
Din perspectiva probelor stiintifice, specialistii legisti au constatat ca, la data examinarii, partea vatamata I.V. ``prezinta o deflorare completa ce este mai veche de 5-7 zile, timp dupa care din punct de vedere medico-legal nu se mai poate preciza de cand dateaza`` (certificat medico-legal eliberat de Institutul Medico-Legal Iasi in 15 iunie 2010), mentiuni ce au atestat fara urma de dubiu faptul ca inculpatul a intretinut raporturi sexuale normale, cu intromisiune vaginala completa.
Realitatea agresiunilor sexuale suferite de victima I.V. a fost atestata nu doar de dovezile materiale, ci si de concluziile examinarii psihologice a minorei I.V., realizate de specialisti din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul pentru Situatii de Urgenta Iasi. Potrivit fisei de examinare psihologica, ``minora sufera o trauma psihica, datorata atat abuzului sexual la care a fost supusa, cat si a dualitatii sentimentelor pe care le manifesta fata de agresor . Necesita sprijin afectiv in vederea intelegerii si depasirii situatiei in care se afla``.
Si in cursul cercetarii judecatoresti, la solicitarea instantei, a fost desemnat de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iasi un psiholog pentru a consilia victimele minore, pentru a lua legatura cu acestea in vederea audierii si a fi prezente in instanta in momentul audierii partilor vatamate minore, respectiv S.A.
Retinand ca din probele dosarului rezulta vinovatia inculpatului sub aspectul comiterii infractiunilor retinute in sarcina sa, instanta de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa inchisorii, la individualizarea careia a avut in vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen.
Referitor la latura civila a cauzei, instanta de fond a retinut ca actiunea civila executata de partile civile I.V. si I.M.G. este intemeiata fapt pentru care a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 RON cu titlu de despagubiri civile si suma de 10.000 euro echivalent in RON, cu titlu de despagubiri civile catre partea civila I.V.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel inculpatul A.C., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, aratand ca din probele administrate in cauza nu rezulta vinovatia sa, faptul ca relatiile sexuale pe care le-a intretinut cu minora I.V. s-au consumat cu acordul acesteia, sens in care a solicitat schimbarea incadrarii juridice cu referire la partea vatamata I.V. in infractiunea prev. de art. 198 C. pen., respectiv raport sexual cu un minor.
Cu privire la partea vatamata I.M.G. a solicitat achitarea, intrucat din probele dosarului nu rezulta vinovatia sa.
Prin decizia penala nr. 34 din 14 februarie 2012, Curtea de Apel Iasi a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.C. impotriva sentintei penale nr. 550 din 29 noiembrie 2011 pronuntata de Tribunalul Iasi in Dosarul nr. 10740/99/2011, sentinta pe care a mentinut-o.
S-a mentinut starea de arest a inculpatului A.C., detinut in Penitenciarul Iasi, iar in baza art. 88 C. pen., s-a dedus arestarea preventiva a inculpatului de la 29 noiembrie 2011, la zi.
A fost obligat apelantul sa plateasca statului suma de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta decizie, instanta de prim control judiciar a retinut ca situatia de fapt a fost bine stabilita, incadrarea juridica data faptelor este corecta, iar vinovatia inculpatului a fost pe deplin dovedita, astfel incat a apreciat ca toate criticile formulate de inculpat nu pot conduce la desfiintarea sentintei primei instante.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs, termenul legal de 10 zile prev. de art. 3853 C. proc. pen., inculpatul A.C., criticile sale vizand nelegalitatea si netemeinicia deciziei recurate.
In temeiul cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., apararea a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel, intrucat aceasta nu s-a pronuntat asupra unor cereri esentiale in sensul administrarii unor probe.
In baza cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., solicita inculpatul schimbarea incadrarii juridice a faptei in infractiunea prev. de art. 198 alin. (1) C. pen., intrucat partea vatamata a consfintit la actele sexuale ce au avut loc.
In baza cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., solicita inculpatul achitarea sa cu privire la fapta referitoare la partea vatamata I.M.G., sustinand ca probele administrate in cauza nu fac dovada vinovatiei sale.
In subsidiar, in baza cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., inculpatul solicita aplicarea unei pedepse intr-un cuantum redus.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizand legalitatea si temeinicia deciziei recurata, prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., potrivit careia instanta de recurs examineaza cauza numai in raport de cazurile de casare prev. de art. 3859 C. proc. pen., retine Inalta Curte ca recursul declarat de inculpat nu este intemeiat, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare:
Inalta Curte apreciaza ca situatia de fapt a fost temeinic stabilita de instanta de fond in baza unei analize atente si obiective a intregului ansamblu probator administrat in cele doua faze ale procesului penal, incadrarea juridica data faptelor este justa, in mod corect apreciind instanta de fond ca sunt indeplinite in cauza conditiile tragerii la raspundere penala a inculpatului sub aspectul faptelor ce i se retin in sarcina .
Criticile formulate de inculpatul A.C. din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., referitoare la comiterea unei erori grave de fapt ce a condus la gresita condamnare, apreciaza Inalta Curte ca nu sunt intemeiate.
Probele administrate in faza de urmarire penala, cat si cele administrate in mod direct si nemijlocit in faza de cercetare judecatoreasca, dovedesc mai presus de orice dubiu, ca inculpatul se face vinovat de comiterea infractiunii de viol in dauna partii vatamate I.M.G., fapta prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (3) teza I C. pen.
Eroarea grava de fapt presupune existenta unei contradictii intre continutul probelor si situatia de fapt retinuta de instanta, imprejurare ce nu poate fi regasita in cauza dedusa judecatii, cat timp situatia de fapt stabilita de instanta de fond corespunde probelor administrate in cauza.
Din probele dosarului rezulta ca inculpatul se face vinovat de comiterea infractiunii de viol comisa in dauna partii vatamate I.M.G., declaratiile partii vatamate ca si ale martorilor fiind concludente in acest sens.
Desi partea vatamata era la o varsta frageda de doar 11 ani, aceasta a relatat in amanuntime modul in care inculpatul a agresat-o sexual, relatand imprejurarile in care a fost silita de inculpat sa-si produca satisfactie sexuala.
Modul in care inculpatul a abuzat-o sexual pe victima a fost confirmat si de martorii A.M. si A.I., cumnata, respectiv fratele inculpatului, care au relatat ca victima a venit in toiul noptii la ei si le-a descris modul in care inculpatul a profitat de ea, faptul ca era foarte speriata si a ramas peste noapte la ei.
Si partea vatamata I.V. a relatat in fata instantei sub acest aspect ca sora i-a descris modul in care inculpatul ``a pus-o sa-l frece la penis``, aceeasi imprejurare fiind confirmata si de martora S.S., care aflase cele intamplate chiar de la minora I.M.G.
Inalta Curte retine ca vinovatia inculpatului A.C., sub aspectul comiterii infractiunii de viol in dauna partii vatamate I.M.G., a fost in mod indubitabil dovedita, varsta victimei, ca si starea psihica a acesteia, determinand-o sa relateze fapta comisa de inculpat, neputand fi identificate imprejurari care sa conduca la concluzia ca aceasta ar fi fost capabila sa puna in sarcina inculpatului o fapta imaginara.
Fapta comisa de inculpata a avut un impact negativ asupra psihicului partii vatamate, acesta fiind motivul pentru care victima a relatat cu lux de amanunte modul de comitere a faptei atat martorilor, cat si ulterior organelor judiciare.
Cu privire la fapta comisa de inculpat in dauna partii vatamate I.V., opineaza Inalta Curte ca incadrarea juridica data faptei este corecta, fapt pentru care nu poate primi criticile formulate de inculpat din perspectiva cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.
Sustinerile inculpatului, potrivit carora victima I.V. este cea care l-a provocat in a adopta un asemenea comportament, in sensul de a intretine relatii sexuale, cat si faptul ca victima a fost de acord cu intretinerea relatiilor sexuale nu sunt intemeiate si nici sustinute de probele administrate in cauza.
Declaratiile victimei sunt concludente in acest sens, aceasta relatand ca inculpatul a folosit la consumarea primului act material de viol atat violenta fizica, cat si constrangerea psihica.
Faptul ca victima se afla in ingrijirea inculpatului cat timp mama sa era plecata la munca in Italia, ascendentul inculpatului determinat de diferenta de varsta dintre inculpat si victima, varsta frageda a victimei ce o punea in imposibilitate de a se opune inculpatului, sunt aspecte ce contureaza constrangerea psihica a victimei de a adopta un anume comportament, astfel incat, apreciaza Inalta Curte ca sustinerile inculpatului in sensul ca victima a fost de acord sa intretina relatii sexuale nu au niciun suport probator.
Mai mult, concluziile examinarii psihologice efectuata de specialistii din cadrul Serviciului pentru Situatii de Urgenta Iasi releva faptul ca minora sufera o trauma psihica datorata abuzului sexual la care a fost supusa, cat si a dualitatii sentimentelor pe care le manifesta fata de agresor . Necesita sprijin afectiv in vederea intelegerii si depasirii situatiei in care se afla.
Faptul ca victima a fost constransa sa intretina raporturile sexuale cu inculpatul rezulta si din declaratiile martorei S.Z. care a declarat in mod constant ca minora i-a spus ca inculpatul a violat-o, i-a rupt toate hainele de pe ea si a obligat-o sa-i puna mana pe penis si sa-l frece.
La fel declara si martora A.M., cat si martorul A.I., carora victima le-a relatat ca a fost violata de inculpat.
Foarte relevante pentru conturarea starii psihice a victimei minore sunt declaratiile martorei S.Z., cat si ale martorei A.M. care au relatat ca victima era ``speriata si nelinistita``, ``era foarte stresata``, martorele intelegand ca victimei ii este frica de inculpat mai ales ca acesta a amenintat-o ca o va omori daca il reclama la politie.
Ca atare, apararile inculpatului in sensul de a se dispune schimbarea incadrarii juridice a faptei din infractiunea de viol in cea de relatii sexuale cu un minor, nu pot fi primite favorabil, probele administrate in cauza dovedind ca inculpatul a agresat-o fizic si a constrans-o pe victima sa intretina in mod repetat relatii sexuale, fapta comisa de inculpat intrunind elementele constitutive ale infractiunii de viol in forma continuata prev. de art. 197 alin. (1), alin. (2) lit. b) si alin. (3) teza I C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Sustinerile inculpatului in sensul ca se impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel care nu a avut in vedere la pronuntarea solutiei toate probele administrate in cauza nu sunt intemeiate.
Recurentul-inculpat face referire la declaratiile martorilor A.D. si I.C. care au incercat sa scoata in evidenta anumite relatii dintre inculpat si victima I.V. in sensul ca acestea depaseau o relatie tata-fiica, imprejurari insa ce nu au fost confirmate de probele administrate in cauza.
Nici cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., nu este incident in cauza.
In procesul de individualizarea judiciara a pedepsei, instanta de fond a avut in vedere toate criteriile generale de individualizare judiciara a pedepsei, astfel cum sunt reglementate de disp. art. 72 C. pen., fiindu-le acordate eficienta necesara in sensul realizarii unei proportii intre gradul de pericol social ridicat al faptei comise si pedeapsa aplicata.
Natura infractiunilor comise, gravitatea deosebita a faptelor ce au adus o atingere importanta valorilor aparate de lege, modalitatea si imprejurarile comiterii faptelor, respectiv inculpatul profitand de varsta frageda a victimelor, fara a avea mustrari de constiinta, determinat de faptul ca victimele erau copiii sotiei sale rezultati dintr-o casatorie anterioara, faptul ca victimele au fost lasate in grija sa de catre mama acestora, sunt imprejurari ce justifica regimul sanctionator stabilit de instanta de fond .
Din probele dosarului nu rezulta niciun moment ca inculpatul ar regreta faptele comise, singura sa dorinta fiind aceea de a demonstra ca victima I.V. ar fi consimtit sa intretina raporturi sexuale.
Lipsa antecedentelor penale, singurul element pozitiv ce caracterizeaza persoana inculpatului, este insuficienta pentru a determina aplicarea unei sanctiuni penale mai blande, apreciind Inalta Curte ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost bine dozata si este in masura sa contribuie la atingerea scopului pedepsei astfel cum este reglementat de disp. art. 52 C. pen., respectiv atat cel preventiv, cat si de coercitie.
Retinand ca in cauza nu pot fi identificate cazuri de casare care luate in considerare din oficiu sa conduca la reformarea deciziei recurate, Inalta Curte urmeaza ca, in baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., sa respinga ca nefondat recursul declarat de inculpat.
In baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. rap. la art. 363 alin. (2) C. proc. pen., va computa preventia inculpatului de la 15 iulie 2011 la zi.
Vazand si disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.C. impotriva deciziei penale nr. 34 din 14 februarie 2012 a Curtii de Apel Iasi, sectia penala si pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive, de la 15 iulie 2011 la 08 iunie 2012.
Obliga recurentul-inculpat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat, din care suma de 200 RON reprezentand onorariul aparatorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justitiei.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 8 iunie 2012.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Decizia nr. 1987 din 08.06.2012


Citeşte mai multe despre:    Viol    Act sexual cu un minor    Schimbarea incadrarii juridice    Arestare preventiva    Abuz    Inalta Curte de Casatie si Justitie
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Hotararea in Cauza Deaconu impotriva Romaniei din 29.01.2019
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

CCR - Decizia 506/2019 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul ordinii si sigurantei publice
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

ICCJ - Stipularea clauzei penale in CIM prin care este evaluata paguba produsa de salariat angajatorului este nula
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Rejudecarea cauzei. Lipsa motivarii hotararii judecatoresti
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 124 din 23 ianuarie 2019

Hotararea in Cauza R.I. si altii impotriva Romaniei, din 04.12.2018
Pronuntaţă de: Curtea Europeana a Drepturilor Omului

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 215/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 438 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Criterii jurisprudentiale in stabilirea daunelor morale de catre instantele de judecata
Sursa: Irina Maria Diculescu

Raspunderea coordonatorului activitatii salariatului in accidentele de munca. Plata daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Pierderea unui membru de familie. Gradul de apreciere al instantei in acordarea daunelor morale
Sursa: Irina Maria Diculescu

Combaterea hartuirii morale si a hartuirii sexuale la locul de munca, in spatiile publice si in viata politica
Sursa: EuroAvocatura.ro

Constitutionalitatea acordului de recunoastere a vinovatiei
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea Legii darii in plata
Sursa: Irina Maria Diculescu