" > " >



Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Recursuri in Interesul Legii » Limitele investirii instantei penale cu judecarea actiunii civile

Limitele investirii instantei penale cu judecarea actiunii civile

  Publicat: 19 Oct 2007       2856 citiri        Secţiunea: Recursuri in Interesul Legii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
Articolul 14 din Codul de Procedura Penala se arata ca:
\"Actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente.

Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Forma a culpei, care consta in neprevederea rezultatului faptei pagubitoare de catre autorul ei,
Varianta a culpei, forma neintentionata a vinovatiei, care consta in prevederea de catre faptuitor a rezultatului faptei sale,
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Acoperire in natura sau prin echivalent banesc a prejudiciului cauzat unei persoane
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Persoana fizica sau juridica ce sufera un prejudiciu sau o vatamare a drepturilor sale prin fapta ilicita a unei alte persoane si care este indreptatita sa
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Acte juridice si operatiuni prevazute de Codul Comercial si calificate ca atare. Prin savarsirea de fapte de comert se nasc raporturi juridice specifice, de comert, reglementate tot de Codul Comercial
Actiunea civila poate fi alaturata actiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila.
Repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile:
a) în natura, prin restituirea lucrului, prin restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii, prin desfiintarea totala ori partiala a unui înscris si prin orice alt mijloc de reparare;
b) prin plata unei despagubiri banesti, în masura în care repararea în natura nu este cu putinta.
De asemenea, se acorda despagubiri banesti pentru folosul de care a fost lipsita partea civila.


Va prezentam in continuare textul integral al deciziei

DECIZIA Nr. I din 23 februarie 2004

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 404 din 06/05/2004


Sub presedintia presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Paul Florea, s-a luat in examinare recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu privire la limitele investirii instantei penale cu judecarea actiunii civile, alaturata celei penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, in cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa si de vatamare corporala din culpa savarsite de un conducator auto.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de procurorul Nicoleta Eucarie, care a sustinut recursul in interesul legii in sensul in care a fost formulat.

C U R T E A,


deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In aplicarea dispozitiilor art. 14 si urmatoarele din Codul de procedura penala, instantele de judecata nu au un punct de vedere unitar, pronuntandu-se in mod diferit cu privire la limitele investirii instantei penale cu judecarea actiunii civile, alaturata celei penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, in cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa si de vatamare corporala din culpa savarsite cu ocazia circulatiei pe drumurile publice.
Astfel, unele instante au considerat ca in astfel de cazuri actiunea civila alaturata celei penale poate fi admisa numai cu privire la pretentiile formulate pentru prejudiciile cauzate prin infractiunea cu care a fost sesizata instanta, iar nu si pentru cele produse prin efectele secundare sau colaterale ale faptei, care nu au facut obiectul unei incadrari juridice distincte cu caracter penal.
S-a apreciat ca acest mod de a proceda se impune, deoarece actiunea civila nu poate exceda limitelor cu care este investita instanta prin actiunea penala, cat timp ea este chemata sa se pronunte, sub aspect penal, numai cu privire la infractiunea ce face obiectul trimiterii in judecata .
In fine, alte instante s-au pronuntat in sensul ca instanta investita cu judecarea actiunii penale in cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa si de vatamare corporala din culpa savarsite cu ocazia circulatiei pe drumurile publice, este investita sa judece actiunea civila, alaturata celei penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, atat cu privire la pretentiile formulate in legatura cu decesul victimei sau cu vatamarile corporale suferite, cat si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte .
Aceste din urma instante au procedat corect.
Potrivit art. 14 alin. 1-3 din Codul de procedura penala, \"actiunea civila are ca obiect tragerea la raspundere civila a inculpatului, precum si a partii responsabile civilmente\", ea \"poate fi alaturata actiunii penale in cadrul procesului penal, prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila\", iar \"repararea pagubei se face potrivit dispozitiilor legii civile\".
Din aceasta ultima dispozitie a textului de lege mentionat rezulta ca repararea pagubei produse prin infractiune, in cadrul solutionarii actiunii civile alaturate celei penale, se face in conformitate cu prevederile din legea civila.
Or, prin art. 998 din Codul civil, care constituie temeiul raspunderii civile delictuale, se prevede ca \"orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara\".
Tot astfel, potrivit art. 999 din Codul civil, prin care este reglementata raspunderea civila in caz de cvasidelicte, \"omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa\".
In raport cu aceste reglementari neechivoce, a caror aplicare nu este limitata prin vreo dispozitie a Codului de procedura penala referitoare la repararea pagubei in cadrul actiunii civile alaturate celei penale, este evident ca legiuitorul nu a urmarit sa ingradeasca in vreun fel posibilitatea persoanei vatamate, constituita parte civila, de a obtine o justa si integrala reparare a pagubei.
De aceea, prin limitarea obiectului actiunii civile la daunele cauzate numai de efectele care sunt consecinta la care se face referire neechivoca prin textul legii penale incriminator al faptei deduse judecatii instantei penale, s-ar deturna insusi sensul si scopul unei astfel de actiuni, care consta in asigurarea unei juste si integrale reparari a prejudiciului cauzat.
Imperativul bunei administrari a justitiei, care impune exercitarea concomitenta a celor doua actiuni, nu poate permite fragmentarea pretentiilor civile in functie de caracterul direct sau indirect al pagubelor produse, ca urmare a particularitatilor legaturii de cauzalitate dintre actul incriminat si efectele acestuia. O astfel de solutie ar contraveni insusi spiritului legii romane aplicabile si reglementarilor art. 6 paragraful 1 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora orice persoana are dreptul la judecarea, in mod echitabil si intr-un termen rezonabil, de catre o instanta care sa hotarasca nu numai cu privire la temeinicia acuzatiei penale, ci si asupra incalcarii drepturilor si obligatiilor cu caracter civil.
In raport cu aceste cerinte, chiar daca in art. 14 din Codul de procedura penala se are in vedere cazul tipic in care urmarea pagubitoare este unica si decurge, in intregul ei, din actiunea sau inactiunea ce constituie infractiunea dedusa judecatii, aceasta nu inseamna ca nu ar putea fi adoptata o alta solutie pentru unele situatii cu urmari pagubitoare multiple, la care legea nu se refera in mod expres, cum sunt cele create prin accidentele de circulatie, cand prin aceeasi fapta, de conducere culpabila a autovehiculului, sunt lezate, de regula, atat integritatea corporala a victimei, cat si bunurile acesteia.
Cum in asemenea cazuri toate urmarile pagubitoare decurg din aceeasi fapta, unica, a inculpatului, desi aceasta constituie infractiune numai in raport cu unul dintre efectele produse, cum ar fi moartea sau vatamarea integritatii corporale a victimei, este rational si echitabil ca toate pretentiile de despagubiri sa fie solutionate in cadrul actiunii civile alaturate celei penale.
In astfel de situatii este nu numai in interesul societatii de a se infaptui actul de justitie in mod complet si cat mai prompt posibil, dar si in interesul partilor ca judecarea actiunii civile sa fie realizata, in intregul ei, in fata instantei penale.
Sub acest aspect, persoana vatamata este vadit interesata sa fie despagubita pentru intregul prejudiciu suferit, in cadrul aceluiasi proces, de catre instanta penala, unde actiunea sa civila poate fi solutionata in conditii de mai mare celeritate si cu garantii de administrare mai lesnicioasa si completa a probelor.
Tot astfel, posibilitatile de a administra mai lesnicios probele, ca si de a-si concentra apararile il fac si pe inculpat sa fie interesat in solutionarea actiunii civile si a celei penale in fata aceleiasi instante.
Este de subliniat ca prin solutionarea de catre aceeasi instanta a celor doua actiuni, determinate de savarsirea aceleiasi fapte, se asigura o mai prompta, temeinica si completa aflare a adevarului, prin aprecierea unitara a probelor, precum si evitarea pronuntarii de hotarari contradictorii.
Asa fiind, nu se poate considera ca ar exista ratiuni ca prejudiciul unic suferit de victima prin savarsirea unei fapte penale, de asemenea, unica, sa fie fragmentat, iar competenta de solutionare a actiunii civile sa fie impartita intre doua instante - penala si civila - cu toate inconvenientele ce decurg din aceasta.
O atare concluzie se impune a fi acceptata nu numai in cazul faptelor de ucidere din culpa si de vatamare corporala din culpa, savarsite de conducatori auto cu ocazia circulatiei pe drumurile publice, ci si in orice alte situatii de comitere a unei fapte complexe, cu mai multe consecinte pagubitoare pentru aceeasi victima, cum ar fi in cazul infractiunilor de omor intentionat si de vatamare corporala intentionata, care au avut ca urmare si degradarea imbracamintei victimei, sau in cazul unei talharii prin savarsirea careia au fost degradate si unele bunuri ale persoanei vatamate, ce nu au fost sustrase.
In consecinta, in temeiul art. 26 lit. b) din Legea Curtii Supreme de Justitie nr. 56/1993, republicata, precum si al art. 4142 alin. 1 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii si a se stabili, in aplicarea art. 14 din Codul de procedura penala si a art. 998 din Codul civil, ca instanta penala investita cu judecarea actiunii penale in cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa si de vatamare corporala din culpa savarsite de un conducator auto, este investita sa judece actiunea civila, alaturata celei penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, atat cu privire la pretentiile formulate in legatura cu decesul victimei sau cu vatamarile corporale suferite, cat si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte .

Totodata, fata de prevederile art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala, se va mentiona ca decizia este obligatorie.

PENTRU ACESTE MOTIVE

In numele legii

D E C I D E:


Admite recursul in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
In aplicarea dispozitiilor art. 14 din Codul de procedura penala si ale art. 998 din Codul civil, stabileste ca instanta penala investita cu judecarea actiunii penale in cazul infractiunilor cu efecte complexe, cum sunt cele de ucidere din culpa si de vatamare corporala din culpa savarsite de un conducator auto, este investita sa judece actiunea civila, alaturata celei penale prin constituirea persoanei vatamate ca parte civila, atat cu privire la pretentiile formulate in legatura cu decesul victimei sau cu vatamarile corporale suferite, cat si cu privire la pretentiile referitoare la bunurile distruse ori deteriorate ca urmare a aceleiasi fapte .
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica la data de 23 februarie 2004.

PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, PAUL FLOREA

Prim-magistrat-asistent, Ioan Raileanu

Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Limitele investirii instantei penale cu judecarea actiunii civile
Articole Juridice

Perioada de referinta pentru calcularea timpului mediu de lucru saptamanal
Sursa: EuroAvocatura.ro

Consideratii asupra constitutionalitatii scutirii autoritatilor publice de taxa judiciara de timbru in actiunile care au ca obiect venituri publice
Sursa: EuroAvocatura.ro

Raspunderea comitentului (angajatorului) pentru fapta prepusului (salariatului) in cazul accidentelor de munca. Jurisprudenta si doctrina relevante
Sursa: Irina Maria Diculescu



Ştiri Juridice

RIL admis: Lipsa autorizatiei de construire si/sau a procesului-verbal de receptie constituie impediment la dobandirea dreptului de proprietate
09 Apr 2019 | 414

Fondurile suverane de dezvoltare si investitii pot finanta activitatea Companiei Nationale "Loteria Romana"
05 Apr 2019 | 367

CNPP: Precizari privind achitarea drepturilor restante cuvenite in urma recalcularii pensiilor
05 Apr 2019 | 379

Legislaţie

Legea nr. 307/2006 REPUBLICATA privind apararea impotriva incendiilor
Publicata in Monitorul Oficial nr. 297 din 17.04.2019 ...

Legea nr. 62/2019 privind activitatea consulara
Publicata in Monitorul Oficial nr. 299 din 18.04.2019 ...

Legea nr. 60/2019 pentru modificarea si completarea Legii nr. 227/2015 - Codul fiscal
Publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 17.04.2019 ...