Redactarea cererii de recurs de catre o persoana care nu are calitatea de avocat sau consilier juridic. Nulitatea cererii

In conformitate cu acest din urma text de lege, la redactarea si motivarea cererii de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea caii de atac, persoanele juridice vor fi asistate, sau dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau de catre un consilier juridic.

Ca atare, faptul ca persoana care a redactat cererea de recurs in numele si pentru o persoana morala, are pregatire juridica, fiind licentiat in drept, nu ii confera acestuia calitatea de a o reprezenta in conditiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, chiar cu imputernicire in acest sens, exceptia instituita de prevederile art. 13 alin. (2) fiind aplicabila doar partilor persoane fizice, si este de stricta interpretare si aplicare.

Pe cale de consecinta, actul procedural intocmit fara respectarea conditiilor de reprezentare este supus sanctiunii nulitatii, neconditionat de existenta unei vatamari, conform prevederilor art. 176 alin. (1) pct. 2 coroborat cu art. 486 alin. (3) din Legea nr. 134/2010.

Prin cererea inregistrata pe rolul Inaltei Curti la data de 03.02.2014, reclamantul Sindicatul S.L. a formulat recurs impotriva deciziei civile nr. 16 din 14.01.2014 pronuntata de Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila, prin care a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de acesta.

In motivarea recursului, recurentul a sustinut ca sunt incidente motivele de casare prevazute de art. 488 alin. (1) pct. 8, respectiv pct. 6 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.

Prin rezolutia din 11 februarie 2014, a fost dispusa intocmirea raportului asupra admisibilitatii caii de atac, in conditiile art. 493 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila.

Dupa intocmirea raportului asupra admisibilitatii in principiu a recursului, prin rezolutia din aceeasi data, in

conditiile art. 493 alin. (4) din Legea nr. 134/2010, a fost dispusa comunicarea acestuia partilor in vederea formularii unor puncte de vedere in termen de 10 zile de la comunicare .

In termenul legal prevazut de art. 493 alin. (4) teza I, respectiv la 26.02.2014, recurentul a formulat punct de vedere.

Analizand in conditiile art. 486 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cererea de recurs formulata, Inalta Curte a constatat ca aceasta nu indeplineste conditiile de forma si urmeaza, in consecinta, sa o anuleze, pentru urmatoarele considerente:

Art. 486 alin. (1) lit. a) si lit. e) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila prevede ca, in afara de datele de identificare ale recurentului, cererea de recurs trebuie sa cuprinda si pe cele ale avocatului, respectiv, ale consilierului juridic care intocmeste cererea, in conditiile in care potrivit noilor reglementari procedurale, in recurs partile nu se mai pot comparea singure in fata instantelor de judecata, ci numai asistate sau reprezentate de avocat. In acest sens au fost edictate prevederile art. 83 alin. (3) si art. 84 alin. (2) din actul normativ mentionat referitoare la reprezentarea conventionala a partilor in recurs. De asemenea, art. 486 din Legea nr. 134/2010 prevede la alin. (2) obligativitatea anexarii cererii de declarare a caii de atac si a imputernicirii avocatiale sau a delegatiei consilierului juridic.

Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, ``In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot sau ruda pana la gradul al doilea inclusiv ``.

Se impune corelarea textul in discutie cu restul dispozitiilor relevante sub acest aspect. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 83 alin. (3) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinere a recursului, persoanele fizice vor fi asistate, sau dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat, in conditiile legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13 alin. (2) din acelasi act normativ. Totodata, cererea de recurs va cuprinde semnatura partii sau a mandatarului partii in situatia mentionata de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, a avocatului sau a consilierului juridic, iar la aceasta cerere se va atasa imputernicirea avocatiala sau dupa caz delegatia consilierului juridic, conform art. 486 alin. (1) lit. e) si alin. (2) din acelasi act normativ.

Ca atare, Inalta Curte a retinut ca in cazul reprezentarii legale sau judiciare a persoanelor fizice, daca mandatarul este sot sau ruda pana la gradul al doilea grad, inclusiv, si este licentiat in drept, asistarea acestuia de catre avocat nu este ceruta in etapa procesuala a recursului.

In ceea ce priveste reprezentarea legala sau judiciara a persoanelor juridice, intrucat nu se poate pune problema rudeniei mandatarului cu persoana juridica, in etapa procesuala a recursului subzista obligatia legala a asistarii mandatarului de catre avocat sau de catre consilier juridic, prin raportare la dispozitiile art. 80 alin. (5) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, care face trimitere la art. 84 alin. (2) din acelasi act normativ.

In conformitate cu acest din urma text de lege, la redactarea si motivarea cererii de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea caii de atac, persoanele juridice vor fi asistate, sau dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un avocat sau de catre un consilier juridic.

Sanctiunea prevazuta pentru lipsa oricareia dintre mentiunile la care se refera alin. (1) lit. a) si c) - e) a art.486 din Legea nr. 134/2010 precum si a oricaruia dintre documentele la care se refera alin. (2) este prevazuta generic ca fiind nulitatea .

In ceea ce priveste incalcarea dispozitiilor referitoare la reprezentarea procesuala, conform art. 176 alin.(1) pct. 2 din Legea nr. 134/2010, nulitatea este neconditionata de existenta unei vatamari, in sensul in care nu opereaza in functie de existenta unei vatamari, ceea ce inseamna ca nu este permisa dovada contrara, adica a lipsei vatamarii.

Articolul 82 alin. (1) se refera la obligatia instantei care constata lipsa dovezii calitatii de reprezentant de a da un termen pentru acoperirea acesteia.

In procedura filtrului, verificarea dovezilor calitatii de reprezentant va fi facuta in temeiul art. 493 alin. (3) din Legea nr. 134/2010, iar raportul, odata comunicat, va conferi posibilitatea partii sa remedieze lipsa .

Acelasi art. 82 in alin. (1) se refera la obligatia care incumba instantei care constatand lipsa dovezii calitatii de reprezentant si dupa acordarea unui termen in acest sens, de a anula cererea .

In cauza de fata, cererea de recurs a fost formulata de reclamantul Sindicatul S.E.L.C. prin reprezentant, M.I., in calitate de lider de sindicat.

Prin raportul asupra admisibilitatii in principiu a recursului, s-a precizat ca cererea nu indeplineste conditiile de forma stabilite sub sanctiunea nulitatii, necuprinzand urmatoarele mentiuni: numele si prenumele consilierului juridic sau a avocatului care a intocmit cererea de recurs, conform art. 84 alin. (2) C.pr.civ.; imputernicirea avocatiala sau delegatia pentru consilierul juridic care a redactat cererea de recurs, conform prevederilor art. 13 alin. (1) teza a 2 a raportat la art. 84 alin. (2), cu aplicarea art.85 alin. (3) C.pr.civ., semnatura avocatului sau, dupa caz, a consilierului juridic. De asemenea, a fost mentionat faptul ca cererea de recurs este insotita de inca un exemplar de pe cerere pentru comunicare, lipsind imputernicirea avocatului sau delegatia consilierului juridic care reprezinta partea, conform art. 84 alin. (2) din Legea nr. 134/2010.

Ulterior, urmare a comunicarii raportului, recurentul a transmis imputernicirea pentru M.I., impreuna cu o copie de pe diploma de licenta a acestuia care dovedeste ca este licentiat in drept al Facultatii de Drept si Administratie Publica din cadrul Universitatii S.H. precum si o copie de pe cartea de identitate,.

Instanta, a constatat ca fata de inscrisurile depuse la dosar de recurent, cererea de recurs nu indeplineste exigentele art. 486 din Legea nr. 134/2010, nefiind redactata de un avocat sau de un consilier juridic, nu este atasata dovada imputernicirii sau a delegatiei si nici nu este semnata de un astfel de reprezentant.

Imprejurarea ca liderul de sindicat, M.I. care a redactat cererea de recurs in numele si pentru recurentul persoana morala, are pregatire juridica, fiind licentiat in drept, nu ii confera acestuia calitatea de a o reprezenta in conditiile art. 84 alin. (2) din Legea nr. 134/2010, chiar cu imputernicire in acest sens. Exceptia instituita de prevederile art. 13 alin. (2) fiind aplicabila doar partilor persoane fizice, si este de stricta interpretare si aplicare.

Pe cale de consecinta, actul procedural intocmit fara respectarea conditiilor de reprezentare este supus sanctiunii nulitatii, neconditionat de existenta unei vatamari, conform prevederilor art. 176 alin. (1) pct. 2 coroborat cu art. 486 alin. (3) din Legea nr. 134/2010.

Prin urmare, pentru considerentele mai sus expuse si in raport de dispozitiile art. 82 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, a fost admisa exceptia nulitatii cererii.