Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Inselaciune

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Inselaciune

  Publicat: 12 Jun 2014       5506 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Infractiunea de inselaciune in conventii, prevazuta in art. 215 alin. (1), (3) si (5) C. pen. anterior, savarsita in forma continuata, conform art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, impotriva aceluiasi subiect pasiv, se incadreaza in dispozitiile art. 244 alin. (1) din noul Cod penal - varianta tip a infractiunii de inselaciune -, cu aplicarea art. 35 alin. (1) din noul Cod penal referitor la infractiunea continuata.

Imprejurare sau situatie de natura sa puna in lumina pericolul social mai redus al unei fapte ilicite
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevederea in legea penala a unei fapte ca infractiune si sanctiunea ce se aplica in cazul savarsirii ei.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Persoana pusa sub interdictie judecatoreasca sau careia i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi prevazuta de legea penala.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act adoptat de organele de stat,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Act adoptat de organele de stat,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parti componente ale infractiunii.
Reprezentant al unei institutii, regii autonome, societati comerciale, care are anumite insarcinari.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Suprafata de teren extinsa de o parte si de alta a proiectiei in plan orizontal a conductelor
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Suma platita unei persoane, fizice sau juridice (mandatar) pentru intermedierea unor activitati comerciale, bancare, bursiere etc.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Denumire data monedei unice europene.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Legea 10 din 2001. Suprafata de teren afectata utilizarii constructiei retrocedabile, in limita imprejmuirilor existente;
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Denumire data monedei unice europene.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
(Hard dollars) Banii pe care o firma broker/dealer ii plateste pentru analiza, cercetare sau alte servicii financiare prestate clientilor.
Este partea in procesul penal care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala.
Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Obligatie, pe care si-o asuma in scris o persoana incadrata, de a acoperi pagubele materiale cauzate unitatii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Denumire data monedei unice europene.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Denumire data monedei unice europene.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Denumire data monedei unice europene.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Parti componente ale infractiunii.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Parti componente ale infractiunii.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Expresie folosita in t. VIII, art. 146, C. proc. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Materialul de conceptie pregatitor reprezinta materializarea in limbaj natural a ideii si a activitatii de analiza, materializare ce poate contine:
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
(escrocheria). Infractiune care face parte din grupul infractiunilor contra aptrimoniului (privat sau public), prevazute in t. III, art. 215, C. pen., partea speciala si consta in inducerea in eroare a unei persoane,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este parte in procesul penal alaturi de inculpat, partea vatamata si partea responsabila civilmente, care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

Circumstanta atenuanta judiciara prevazuta in art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior nu poate constitui circumstanta atenuanta judiciara conform dispozitiilor noului Cod penal, nefiind prevazuta in legea penala noua si, in consecinta, instanta nu poate retine norma de incriminare prevazuta in noul Cod penal si circumstanta prevazuta in art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.

I. Prin sentinta penala nr. 157 din 14 iunie 2010 a Tribunalului Vaslui, pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (3) si (5) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) si art. 76 alin. (2) C. pen. anterior, a fost condamnat inculpatul A.I. la pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare.

Pe durata executarii pedepsei, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si b) C. pen. anterior, in conditiile art. 71 C. pen. anterior.

A fost admisa, in parte, actiunea civila formulata de partea civila societatea B. S-a constatat ca prejudiciul cauzat de inculpatul A.I. prin infractiunea de inselaciune este de 59.000 euro.

In baza art. 14 si art. 346 C. proc. pen. anterior, a fost obligat inculpatul A.I. sa-i achite partii civile societatea B. suma de 59.000 euro cu titlu de despagubiri civile, urmand ca restul pretentiilor civile formulate de partea civila, inclusiv acordarea penalitatii de 1% pentru fiecare zi de intarziere prevazuta in conventie, sa fie valorificate potrivit dispozitiilor legii civile.

S-a constatat ca suma de 59.000 euro, ce reprezinta prejudiciul cauzat de inculpat prin infractiunea ce face obiectul cauzei, este inclusa in suma inscrisa in angajamentul de plata dat de inculpat si autentificat la 30 ianuarie 2007 si care constituie titlu executoriu.

Prin decizia nr. 54 din 17 martie 2011 a Curtii de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de inculpatul A.I. si de partea civila societatea B. impotriva sentintei penale nr. 157 din 14 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui, care a fost mentinuta.

Prin decizia nr. 3723 din 21 octombrie 2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, s-au admis recursurile declarate de partea civila societatea B. si de inculpatul A.I. impotriva deciziei nr. 54 din 17 martie 2011 a Curtii de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, s-a casat decizia penala atacata si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, respectiv Curtea de Apel Iasi.

Trimis spre rejudecare, dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Iasi, la data de 18 iunie 2012.

Prin decizia nr. 48 din 28 martie 2013, Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, a admis apelul declarat de inculpatul A.I. impotriva sentintei penale nr. 157 din 14 iunie 2010 a Tribunalului Vaslui, hotarare pe care a desfiintat-o integral.

Rejudecand cauza, in baza dispozitiilor art. 11 pct. 2 lit. a) combinat cu art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul A.I. pentru infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (3) si (5) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

In baza dispozitiilor art. 346 alin. (4) C. proc. pen. anterior, a lasat nesolutionata actiunea civila exercitata in procesul penal de catre partea civila societatea B.

A respins, ca nefondat, apelul declarat de partea civila impotriva aceleiasi sentinte.

II. Impotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi si partea civila societatea B. - prin reprezentant R.S.

Analizand recursurile declarate, atat potrivit sustinerilor orale ale reprezentantului Ministerului Public, ale partii civile, cat si celor ale aparatorului inculpatului A.I., in raport cu continutul actelor si lucrarilor de la dosar, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul Ministerului Public este fondat si urmeaza a fi admis, iar recursul partii civile este nefondat si va fi respins, pentru considerentele ce se vor arata in continuare:

Cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. anterior, cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii:

Asa cum s-a statuat constant in practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, examinarea unei cauze in recurs, in temeiul acestui caz de casare, nu poate conduce la reformarea situatiei de fapt retinuta de catre prima instanta de control judiciar - curtea de apel, insa instanta de recurs poate verifica corecta incadrare juridica a faptei din perspectiva corespondentei elementelor faptice retinute in hotararea recurata cu elementele constitutive ale infractiunilor, fara ca prin aceasta sa procedeze la analiza sau la reaprecierea situatiei de fapt .

Din aceasta perspectiva, recursul Ministerului Public este fondat, deoarece, desi curtea de apel a retinut o corecta stare de fapt, aceasta a considerat ca faptele inculpatului A.I. nu realizeaza elementele constitutive ale infractiunii continuate de inselaciune.

Astfel, numitul R.S. este cetatean strain si reprezentantul societatii B., care are ca principala activitate cultivarea legumelor, a specialitatilor horticole si a produselor de sera.

Avand in vedere specialitatea in care lucreaza R.S., acesta s-a hotarat sa cumpere terenuri agricole in Romania si a luat legatura cu S.I., agent imobiliar al societatii S.

La data de 17 octombrie 2006, intre societatea B., reprezentata de R.S. si societatea S., reprezentata de S.I. s-a incheiat contractul de reprezentare pentru cumpararea unor bunuri imobile, contract ce poarta nr. 2 avand ca obiect servicii de intermediere a unor tranzactii imobiliare privind achizitionarea a 350 ha teren agricol in extravilanul comunei R.

Inculpatul A.I. are o moara in comuna R. si, din discutiile cu diferiti cetateni, a aflat ca sunt persoane doritoare sa-si vanda terenurile.

La data de 18 octombrie 2006, R.S. si S.I. au mers in comuna R., unde s-au intalnit cu inculpatul A.I. Acesta i-a prezentat lui R.S. o harta a unor suprafete de teren luata de la primarie, iar apoi au mers pentru a vedea efectiv terenul. R.S. a luat probe de sol si a fost de acord sa cumpere teren in acea zona . In aceeasi zi, intre societatea B., reprezentata de R.S. si inculpatul A.I. s-a incheiat contractul de prestari servicii, prin care inculpatul a fost mandatat sa cumpere in numele partii vatamate terenuri agricole in localitatea R. in suprafata de 350 ha. In aceeasi zi, R.S. i-a dat inculpatului 32.000 euro pentru achizitionarea a 50 ha teren urmand ca, ulterior, sa-i mai dea bani pentru alte 50 ha.

Potrivit contractului, inculpatul A.I. urma sa identifice terenurile agricole pe raza localitatii R., sa verifice daca acele terenuri nu erau indisponibilizate sau grevate de sarcini, scoase din circuitul civil.

In vederea achizitionarii terenurile identificate si convenite de comun acord sa fie cumparate, mandantul urma sa acorde mandatarului avansuri banesti ce urmau a fi justificate de catre mandatar prin documente justificative. In schimbul incheierii actelor juridice mentionate, mandantul urma sa achite mandatarului un comision stabilit intre parti pentru fiecare tranzactie finalizata.

Inculpatul A.I. a inceput sa caute terenuri pentru a le cumpara. A pus un anunt la primarie, prin care isi exprima intentia de a cumpara teren agricol pe raza comunei R.

Ca urmare a acestui anunt, a fost contactat de mai multi proprietari care i-au facut procuri pentru a vinde in numele lor terenurile catre societatea B. A reusit sa achizitioneze cu acte autentice suprafata de 23,63 ha teren .

La sfarsitul lunii octombrie, R.S. a fost sunat de inculpatul A.I. care i-a spus ca a intocmit formalitatile pentru 50 ha teren .

Partea vatamata R.S. i-a cerut acte doveditoare, iar inculpatul i-a trimis prin fax procurile date de proprietari. Partea vatamata a constatat ca suprafata de teren nu este de 50 ha si i-a solicitat sa-i trimita toate procurile, moment in care inculpatul A.I. i-a spus ca i s-a stricat faxul.

Fiind convinsa ca inculpatul a cumparat 50 ha teren, partea vatamata i-a mai trimis, in data de 10 noiembrie 2006, inca 32.000 euro, pentru achizitionarea a inca 50 ha teren si a platit, totodata, si comisionul catre S.I., conform intelegerilor dintre parti.

In luna decembrie 2006, partea vatamata a venit in Romania sa semneze actele autentice pentru cele 100 ha teren despre care stia ca sunt cumparate.

Partea vatamata s-a intalnit cu inculpatul si a constatat ca acesta are acte autentice doar pentru suprafata de 23,63 ha teren . L-a intrebat unde sunt actele pentru restul suprafetei, moment in care inculpatul i-a prezentat copii de pe mai multe titluri de proprietate, xerocopiate doar pe fata, unde este trecuta suprafata totala a terenurilor, pe verso fiind locatia exacta a parcelelor, care nu coincidea in totalitate cu cea stabilita conform intelegerii, afirmand ca actele sunt la notar, iar in doua saptamani pot fi semnate actele autentice.

Partea vatamata a adunat suprafetele de teren de pe titlurile de proprietate prezentate de inculpat si a constatat ca sunt in total 90 ha. La notar, partea vatamata a semnat actele pentru suprafata de 23,63 ha teren .

Tot atunci, inculpatul A.I. a intrebat partea vatamata daca nu doreste sa cumpere teren intr-o zona alaturata celei convenite initial. Au mers impreuna si au vazut terenul, iar partea vatamata R.S. a fost de acord sa cumpere.

Au incheiat contractul din 8 decembrie 2006, prin care A.I. se obliga sa cumpere partii vatamate teren agricol pe raza comunei R. (200 ha), in punctele I. 2 si I. 3, stabilind un pret de 600 euro/ha. Pentru achizitionarea acestor terenuri, partea vatamata i-a dat inculpatului suma de 7.000 euro (din care 5.800 euro in bani si 1.200 euro reprezinta contravaloarea unui calculator).

Tot in cursul lunii decembrie 2006, inculpatul A.I. l-a sunat pe R.S. si i-a spus ca exista posibilitatea de a cumpara mai mult teren . Partea vatamata i-a trimis 20.000 euro in data de 20 decembrie 2006.

La sfarsitul lunii ianuarie 2007, partea vatamata l-a sunat pe inculpat pentru a-l intreba care este situatia cu terenurile, intrucat avea cateva zile libere si dorea sa vina in Romania. Inculpatul nu a raspuns Ia telefon, iar partea vatamata a inceput sa se ingrijoreze. Atunci a primit un e-mail de la fiul inculpatului, in care era anuntat ca tatal sau cheltuise banii pe care i-a trimis partea vatamata si ca, daca vrea sa mai cumpere un teren, sa mai trimita bani .

In vederea recuperarii prejudiciului, partea vatamata i-a solicitat sa faca un angajament de plata la notariat, autentificat la 30 ianuarie 2007, angajament de plata care a fost pus in executare, insa prejudiciul nu a fost recuperat.

Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca, din cele retinute ca situatie de fapt de catre curtea de apel, rezulta ca inculpatul A.I. a indus in eroare partea civila prin prezentarea ca adevarate a unor fapte mincinoase. Aceste imprejurari sunt mai mult decat evidente si corect retinute in decizia primei instante de control judiciar, astfel: primirea de catre inculpat a sumei de 32.000 euro pentru achizitionarea a 50 ha teren; achizitionarea unei suprafete de 23,63 ha teren, dar comunicarea catre partea civila a incheierii actelor pentru suprafata de 50 ha teren, ``defectarea faxului`` la momentul transmiterii ``actelor doveditoare`` pentru achizitia celor 50 ha teren urmata de comunicarea existentei posibilitatilor pentru achizitionarea a inca 50 ha teren, pentru care inculpatul mai primeste 32.000 euro; prezentarea de inscrisuri cu aparenta de realitate (copii partiale ale unor titlurilor de proprietate); prezentarea unor suprafete de teren agricol ce puteau fi cumparate de partea civila si primirea sumei de 7.000 euro, pentru ca in final sa fie prezentata posibilitatea de achizitionare a unei importante suprafete de teren pentru care mai primeste 20.000 euro.

Amagirea partii civile s-a realizat prin prezentarea ca adevarate a unor fapte mincinoase apte sa realizeze inducerea in eroare a partii civile, toate acestea fiind efectuate pentru obtinerea unor foloase materiale injuste, cu consecinta prejudicierii partii civile, asa incat faptele inculpatul A.I. constituie infractiunea de inselaciune.

Sub aspectul laturii civile, intrucat vinovatia inculpatului este dovedita, se constata ca prejudiciul cauzat de inculpatul A.I. prin infractiunea de inselaciune este de 59.000 euro, cum in mod corect a retinut instanta de fond, ale carei dispozitii raman mentinute ca urmare a desfiintari deciziei recurate, in sensul obligarii inculpatul A.I. sa-i achite partii civile societatea B. suma de 59.000 euro cu titlu de despagubiri civile, cuantum ce este inclus in suma inscrisa in angajamentul de plata dat de inculpat si autentificat la 30 ianuarie 2007 si care constituie titlu executoriu.

Recursul partii civile va fi respins, deoarece tinde a reforma starea de fapt retinuta de catre instanta de control judiciar.

Sub aspectul aplicarii legii penale mai favorabile, odata cu admiterea recursului Ministerului Public, in raport cu starea de fapt retinuta de catre curtea de apel, se va face si aplicarea art. 5 C. pen.

Asadar, in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila.

In speta, de la data pronuntarii deciziei din apel, 28 martie 2013 si pana la data solutionarii recursului a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 cu referire, in cauza de fata, la normele care guverneaza aplicarea legii penale in timp si cu privire la normele care guverneaza inselaciunea, a fost abrogat Codul penal anterior si a intrat in vigoare un alt Cod penal.

In aceste conditii, in examinarea legii incidente cu privire la acuzatia formulata fata de intimatul inculpat A.I., Inalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa analizeze:

a— Influenta modificarilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infractiunii pentru care este acuzat (in examinarea acestui criteriu, se va verifica daca fapta mai este incriminata de legea noua, respectiv daca legea noua poate retroactiva, ca fiind mai favorabila, cu privire la incadrarea juridica);

a— Consecintele produse de acuzatie cu privire la sanctiune la data savarsirii faptei si consecintele la data judecarii recursului (in examinarea acestui criteriu, se va avea in vedere caracterul unitar al dispozitiilor referitoare la pedeapsa si circumstantele de individualizare in raport cu incadrarea juridica data faptei).

Influenta modificarilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infractiunii pentru care este acuzat:

Art. 215 C. pen. anterior - Inselaciunea

(1) Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de Ia 6 luni la 12 ani.

(2) a€¦

(3) Inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta in alineatele precedente, dupa distinctiile acolo aratate.

(4) a€¦

(5) Inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi .

Art. 244 C. pen. - Inselaciunea

(1) Inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.

In ceea ce il priveste pe inculpatul A.I., acuzatia acestuia a constat in aceea ca incepand cu data de 6 noiembrie 2006 a indus in eroare partea civila si a mentinut-o in aceasta stare pentru executarea in continuare a contractului pana in data de 30 ianuarie 2007, cauzandu-i un prejudiciu de 59.000 euro, scopul fiind obtinerea pentru sine a unui folos material .

Legea noua, care prevede o pedeapsa ale carei limite sunt mai mici si care nu mai incrimineaza distinct forma de inselaciune in conventii, este mai favorabila.

Este de subliniat faptul ca abrogarea unora din textele de lege care au stat la baza acuzatiilor formulate in cauza (alin. 3 al art. 215 C. pen. anterior) nu este echivalenta cu dezincriminarea faptelor, intrucat dezincriminarea opereaza in rem, inlaturand raspunderea subiectului prin aceea ca fapta nu mai este prevazuta de legea penala, in timp ce modificarea textelor de lege incidente in cauza are in vedere o conditie care dadea faptei in legea veche un caracter calificat, de inselaciune in conventii, insa cu trimitere expresa la forma de baza (alin. 1 al art. 215 C. pen. anterior), care este si in prezent incriminata (art. 244 alin. 1 C. pen.). Ca urmare, se va retine varianta tip a infractiunii de inselaciune.

Caracterul unitar al dispozitiilor referitoare la pedeapsa si circumstantele de individualizare in raport cu incadrarea juridica data faptei:

Legea noua, care nu mai incrimineaza inselaciunea in conventii, prevede limite de pedeapsa cu inchisoarea, respectiv de la 6 luni la 3 ani inchisoare.

Legea veche, mai aspra, prevedea, pe langa caracterul calificat, si cresterea limitelor de pedeapsa intre 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi, atunci cand fapta avea consecinte deosebit de grave, cum este cazul de fata.

Sub vechea incriminare, mai aspra, prima instanta a aplicat o pedeapsa de 4 ani si 6 luni inchisoare, la individualizarea careia a avut in vedere, printre altele, conduita buna avuta inainte de savarsirea faptei si a retinut in favoarea inculpatului circumstanta judiciara atenuanta prevazuta in art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior, situatie fata de care pedeapsa aplicata s-a situat sub minimul special prevazut de lege pentru fapta comisa.

Aceasta circumstanta judiciara atenuanta nu mai poate fi retinuta sub actuala reglementare, intrucat nu mai este prevazuta de lege, dar chiar si asa legea noua este mai favorabila, deoarece prevede un minim special mai mic decat minimul Ia care se putea ajunge ca urmare a retinerii circumstantelor judiciare atenuante de sub vechea reglementare.

Cu privire la retinerea formei de savarsire a faptei, in forma continuata prevazuta in art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, se observa ca legea noua este mai favorabila, deoarece exista o identitate a subiectului pasiv impotriva caruia s-au exercitat actele materiale de inselaciune ale inculpatului, iar conform art. 35 alin. (1) C. pen. tratamentul sanctionator ce ar fi putut fi aplicat potrivit legii anterioare (art. 41 alin. 2, art. 42, art. 34 C. pen. anterior - spor facultativ de pana la 5 ani) este mai aspru decat cel al legii penale in vigoare (art. 35 alin. 1, art. 36 C. pen. - majorare facultativa cu cel mult 3 ani).

Data fiind imprejurarea ca la individualizarea pedepsei instanta de fond s-a orientat sub minimul special prevazut de lege, Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca urmare a aplicarii legii penale mai favorabile, va proceda la individualizarea pedepsei catre minimul special prevazut de legea stabilita ca fiind mai favorabila, deoarece individualizarea pedepsei nu mai poate fi reapreciata de catre instanta de recurs, care are obligatia de a efectua o transpunere proportionala a pedepsei stabilite pe legea anterioara in intervalul de pedeapsa prevazut de legea noua, mai favorabila.

De asemenea, nici cu privire la modalitatea de executare nu poate interveni o reevaluare din perspectiva unei noi individualizari in recurs, astfel incat modalitatea de executare cu privare de libertate este intrata in puterea lucrului judecat si nu poate face obiectul unei reevaluari cu retinerea incidentei textelor referitoare la suspendarea executarii pedepsei in cele doua variante, respectiv nu pot fi incidente art. 81 sau art. 861 C. pen. anterior.

Conform art. 12 din Legea nr. 187/2012, in cazul succesiunii de legi penale intervenite pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare, pedepsele accesorii si complementare se aplica potrivit legii care a fost identificata ca lege mai favorabila in raport cu infractiunea comisa. Cum legea noua este mai favorabila, se observa ca, potrivit art. 244 alin. (1) C. pen., fapta de inselaciune nu prevede aplicarea de pedepse complementare si, ca urmare, pedepsele accesorii sunt excluse de la aplicare.

Asadar, legea noua este mai favorabila si va retroactiva, urmand a se dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei din infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (3) si (5) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) si art. 76 alin. (2) C. pen. anterior in infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi impotriva deciziei nr. 48 din 28 martie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori, a casat in totalitate decizia atacata si in parte sentinta penala nr. 157 din 14 iunie 2010 pronuntata de Tribunalul Vaslui, numai in ceea ce priveste aplicarea legii penale mai favorabile si, rejudecand in aceste limite:

In baza art. 334 C. proc. pen. anterior, a schimbat incadrarea juridica data faptei din infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (3) si (5) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (1) lit. a) si art. 76 alin. (2) C. pen. anterior in infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

In baza art. 244 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.I. la pedeapsa de 6 luni inchisoare.

A respins, ca nefondat, recursul declarat de partea civila societatea B. - prin reprezentant R.S. impotriva deciziei nr. 48 din 28 martie 2013 pronuntata de Curtea de Apel Iasi, Sectia penala si pentru cauze cu minori.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 1074 din 26 martie 2014


Citeşte mai multe despre:    Aplicarea legii in timp    Noul cod penal    Inselaciune



Comentează: Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Inselaciune
Alte Speţe

Decizia ICCJ nr. 12/2019: regimul suspendarii conditionate a pedepsei ca efect al aplicarii legii penale mai favorabile sub vechiul Cod Penal se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului Penal actual
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Recurs in casatie admis pe motiv ca s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, decizia nr. 124/RC din 8 aprilie 2015

Elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia Penala, Decizia nr. 171/A din 13 mai 2015

Aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei. Circumstanta atenuanta a provocarii
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 796 din 5 martie 2014

Prescriptia dreptului la actiune implinita inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod civil
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 3537 din 9 septembrie 2013

Aplicarea dispozitiilor Noului Cod Civil referitoare la actiunea in revendicare
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 357 din 30 ianuarie 2013

RIL admis. Exercitarea autoritatii parintesti ca urmare a divortului. Aplicarea legii in timp
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Decizia 4/2013

Sporuri. Solicitare drepturi banesti
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj - Sentinta civila nr. 88 din 17-ian-2012



Articole Juridice

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Conditiile liberarii conditionate – consideratii de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea in timp a legii darii in plata – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consimtamantul inculpatului la prestarea unei munci in folosul comunitatii inainte de stabilirea vinovatiei – intre protectia impotriva muncii fortate si antepronuntarea judecatorului
Sursa: Irina Maria Diculescu