Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Contract de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, intervenita ulterior pronuntarii hotararii in recursul in anulare

Contract de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, intervenita ulterior pronuntarii hotararii in recursul in anulare

  Publicat: 23 Sep 2014       4416 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
In situatia in care anterior perfectarii contractului de vanzare cumparare a unui imobil in temeiul Legii nr. 112/1995, Curtea Suprema de Justitie a pronuntat, intr-un recurs in anulare, o hotarare prin care a fost respinsa actiunea in revendicare a fostilor proprietari (actiune formulata impotriva Consiliului local al municipiului Bucuresti), cumparatorii au fost de buna-credinta, actul neputand fi anulat in baza dispozitiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Dorinta populatiei si a companiilor de a detine active care pot fi usor schimbate contra bunurilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
In materie civila, Codul de procedura civila prevede, alaturi de poprirea asiguratoare, inca doua masuri asiguratorii, si anume: sechestrul asigurator si sechestrul judiciar.
Subiect al raportului juridic de asigurare, caruia, in ipoteza producerii riscului asigurat, ii revine obligatia
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
1. Persoana fizica membra a unei societati comerciale care, pe baza unui contract, convine sa contribuie cu bunuri,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Prevazut in cap. II, t. I, C.proc. pen.,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Masuri cu caracter reparator acordate in situatiile in care restituirea in natura nu este posibila, sub forma unor titluri de valoare nominala folosite in procesul de privatizare,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Incorectitudine, atitudine a unei persoane care savarseste un fapt sau un act contrar legii sau celorlalte norme de convietuire sociala, pe deplin constienta de caracterul illicit al conduitei sale.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act sau fapt juridic pe care se intemeiaza dreptul de proprietate al unei persoane asupra unui lucru,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Practicile comerciale anticoncurentiale (inclusiv exploatarea incorecta a clientilor sau eliminarea concurentilor) in care o firma dominanta se poate angaja, pentru a-si mentine sau intari pozitia pe piata.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(comunitate de bunuri) Regim stabilit de lege sau prin invoiala partilor cu privire la bunurile lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

In acest context, prin recursul in anulare s-a consolidat calitatea de proprietar cu titlu valabil a statului, intrucat prin judecarea acestei cai extraordinare de atac s-a transat in mod irevocabil asupra pretentiei de revendicare a imobilului in litigiu.

Ca atare, cum la data incheierii contractului de vanzare-cumparare fusesera deja epuizate caile legale pentru realizarea dreptului de proprietate, obligatia generala de conduita a partilor contractante, de prudenta si diligenta - implicand inclusiv informarea clara asupra situatiei juridice a imobilului, dar si asupra posibilitatilor efective pe care fostul proprietar le mai putea valorifica in viitor pentru retrocedarea imobilului - a fost pe deplin respectata.

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 4.02.2002, reclamantii T.I. si T.L. au chemat in judecata pe parata Primaria Municipiului Bucuresti, solicitand obligarea acesteia sa le predea in deplina proprietate si posesie, locuinta situata in Bucuresti si cota-parte indiviza din partile comune ale constructiei si terenului.

In drept, actiunea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 1, 2, 9, 21 si 46 din Legea nr. 10/2001.

Prin sentinta civila nr. 335 din 14.03.2002, Tribunalul Bucuresti, Sectia a III a civila a respins cererea, astfel cum a fost precizata.

Prin decizia civila nr. 267 din 09.04.2009, Curtea de Apel Bucuresti a admis apelul, a desfiintat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare.

S-a retinut ca reclamantii au depus o cerere precizatoare la data de 05.02.2002 prin care au aratat ca s-au conformat prevederilor Legii nr. 10/2001, respectiv ca au inregistrat o notificare la Primaria Municipiului Bucuresti prin care au solicitat constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare, insa instanta desi a luat act de aceasta precizare, nu a analizat pe fond cererea .

Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 04.06.2009.

Prin cererea depusa la data de 26.06.2009, reclamantii si-au precizat actiunea sub aspectul cadrului procesual, solicitand introducerea in calitate de parati si a numitilor C.F. si C.E., iar la data de 01.03.2010 a fost indicat temeiul de drept ca fiind art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 in ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare.

Prin sentinta civila nr. 1832 din 28.10.2011, Tribunalul Bucuresti, Sectia a III-a civila a respins actiunea reclamantilor ca neintemeiata.

Cu privire la cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, de a carui solutionare depinde si cererea de restituire in natura a apartamentului, instanta a retinut ca la data de 01.11.1996 a fost incheiat acest contract de vanzare-cumparare, in baza Legii nr. 112/1995, paratii C. detinand imobilul in calitate de chiriasi in baza contractului de inchiriere din 22.06.1994.

Conform dispozitiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, actele juridice de instrainare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, considerate astfel anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta.

Instanta a retinut ca motivele de nulitate ale unui act juridic se analizeaza in raport cu data incheierii contractului de vanzare-cumparare, respectiv anul 1996, reclamantii fundamentandu-si actiunea pe caracterului nelegal al contractului si reaua-credinta cumparatorilor.

In ceea ce priveste reaua-credinta a paratilor C.F. si C.E., instanta a retinut ca buna-credinta se prezuma, sarcina probei revenind reclamantilor. Instanta a observat astfel ca acest contract a fost incheiat la data de 01.11.1996, la un interval de o luna de la data la care se pronuntase recursul in anulare din 01.10.1996, prin care actiunea reclamantilor in revendicare fusese respinsa in mod irevocabil.

La data de 01.10.1996, situatia juridica a imobilului era clarificata iar din acel moment paratii si-au fundamentat convingerea ca adevaratul proprietar al acestui imobil este statul si nu reclamantii. Instanta a respins astfel acest capat de cerere privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, ca neintemeiat.

In ce priveste cererea de restituire in natura a imobilului, instanta a retinut ca, desi petitul actiunii a fost formulat ca si o actiune in revendicare, solicitandu-se lasarea in deplina proprietate si posesie a acestui imobil, in drept, reclamantii si-au precizat cererea pe dispozitiile din Legea nr. 10/2001, iar instanta de fond a solutionat cererea in baza dispozitiilor acestei legi speciale.

Reclamantii au formulat notificare in temeiul Legii nr.10/2001 prin care au solicitat restituirea in natura a imobilului in litigiu, notificare ce nu a fost solutionata.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate in mod abuziv de stat, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, si nerestituite, se restituie, de regula in natura, in conditiile prezentei legi, iar in cazurile in care restituirea in natura nu este posibila se vor stabili masuri reparatorii prin echivalent .

Tribunalul a constatat, pe de o parte, ca termenul de 60 de zile pentru indeplinirea obligatiei unitatii detinatoare de a se pronunta asupra cererii de restituire este un termen imperativ.

In consecinta, tribunalul a constatat ca parata nu si-a indeplinit obligatia legala prevazuta de art. 25 din Legea nr. 10/2001 si avand in vedere dispozitiile Deciziei nr. XX din 19.03.2007 a instantei supreme, instanta a analizat pe fond cererea de restituire in natura a imobilului.

In ce priveste calitatea de persoana indreptatita in sensul art. 3 din Legea nr. 10/2001, tribunalul a constatat ca in baza contractului de schimb autentificat sub nr. 13xx/1975, reclamantii au dobandit acest imobil. Prin sentinta penala nr. 724 din 12.10.1987 pronuntata de Tribunalul Militar Bucuresti, T.I. a fost condamnat in lipsa la o pedeapsa de 7 ani inchisoare, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), c), e) pe o durata de 5 ani si confiscarea partiala a averii pentru infractiunea de refuz inapoiere in tara, fiind mentinut sechestrul asigurator instituit asupra bunurilor confiscate. Prin decizia nr. 1556 din 9.08.1988 a Consiliului Popular al Municipiului Bucuresti, s-a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului in baza Decretului nr. 223/1974.

Tribunalul a constatat ca s-a facut dovada in conditiile Legii nr. 10/2001 ca T.I. si T.L., au fost proprietarii imobilului, care a fost preluat fara titlu valabil.

Din contractul de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, reiese ca Primaria Municipiului Bucuresti a vandut paratilor C., in baza Legii nr. 112/1995, imobilul in litigiu.

Conform dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 de regula, imobilele preluate in mod abuziv se restituie in natura iar potrivit alin. (2) daca restituirea in natura este posibila, persoana indreptatita nu poate opta pentru masuri reparatorii prin echivalent decat in cazurile expres prevazute de prezenta lege.

Conform dispozitiilor art. 9 din Legea nr. 10/2001 imobilele preluate in mod abuziv, indiferent in posesia cui se afla in prezent, se restituie in natura in starea in care se afla la data cererii de restituire si libere de orice sarcini iar conform dispozitiilor art. 21 alin.(1) imobilele - terenuri si constructii - preluate in mod abuziv, indiferent de destinatie, care sunt detinute la data intrarii in vigoare a prezentei legi de o regie autonoma, o societate sau companie nationala, o societate comerciala la care statul sau o autoritate a administratiei publice centrale sau locale este actionar ori asociat majoritar, de o organizatie cooperatista sau de orice alta persoana juridica de drept public, vor fi restituite persoanei indreptatite, in natura, prin decizie sau, dupa caz, prin dispozitie motivata a organelor de conducere ale unitatii detinatoare.

Din aceste texte legale, reiese ca regula este restituirea in natura, in situatia in care este posibila restituirea.

Insa potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (1) ind. 1 nu se restituie in natura, ci doar in echivalent, imobilele care au fost instrainate in baza Legii nr. 112/1995.

Art. 18 lit. c) din Legea nr. 10/2001 prevede la randul sau ca masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent in cazul in care imobilul a fost instrainat cu respectarea Legii nr. 112/1995.

Potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 prevad ca daca imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent .

Din coroborarea acestor texte de lege, reiese ca daca imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent iar cum in cauza, instanta a respins cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, cererea reclamantilor de restituire in natura este

neintemeiata.

Prin decizia civila nr. 199 A din 4.06.2013, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a IV-a civila a respins, ca nefondat, apelul reclamantilor.

Din analiza petitelor cererii de chemare in judecata, astfel cum aceasta a fost precizata, Curtea a retinut ca aceasta are ca obiect: 1) cererea de restituire in natura a imobilului in litigiu, formulata in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti in temeiul Legii nr. 10/2001 si 2) cererea de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, formulata in contradictoriu cu chiriasii cumparatori C.F. si C.E., in temeiul art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Curtea a apreciat ca se impune analizarea cu prioritate a legalitatii si temeiniciei solutiei data de prima instanta capatului de cerere privind nulitatea contractului de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995.

Potrivit dispozitiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001: ``actele juridice de instrainare..., avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, considerate astfel anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta``.

Astfel cum rezulta din actele care au stat la baza incheierii contractului de vanzare-cumparare, intimatii-parati C. detineau imobilul in calitate de chiriasi in baza contractului de inchiriere din 22.06.1994.

In ce priveste buna-credinta intimatilor parati, Curtea a apreciat ca aceasta trebuie analizata la data incheierii de catre parati a contractului de vanzare-cumparare.

Prin decizia civila nr. 61A din 18.01.1994 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, mentinuta prin decizia civila nr. 831 din 17.06.1994 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, a fost admis apelul impotriva sentintei civile nr. 2822 din 25.05.1993 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, schimbata sentinta in sensul ca a obligat paratii CGMB si SC C. SA sa lase in deplina proprietate si linistita posesie, reclamantilor T.I. si T.L., imobilul situat in Bucuresti.

Ulterior, prin decizia civila nr. 2940 din 01.10.1996 pronuntata de Curtea Suprema de Justitie a fost admis recursul in anulare declarat de procurorul general al Romaniei, a fost casata sentinta civila nr. 2822 din 25.05.1993 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, decizia civila nr. 61A din 18.01.1994 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, precum si decizia civila nr. 831 din 17.06.1994 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti si a fost respinsa actiunea reclamantilor impotriva Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, SC C. SA, precum si impotriva paratului C.F.

Contractul de vanzare-cumparare, prin care intimatii parati C. au devenit proprietarii imobilului in litigiu in baza Legii nr. 112/1995, a fost incheiat la data de 01.11.1996, la un interval de o luna de la data la care se pronuntase recursul in anulare din 01.10.1996, prin care actiunea reclamantilor in revendicare fusese respinsa in mod irevocabil. Prin urmare, situatia juridica a imobilului, astfel cum a fost clarificata la data de 01.10.1996, a format convingerea ca adevaratul proprietar al acestui imobil este Statul si nu reclamantii, motiv pentru care intimatii parati au demarat procedura cumpararii imobilului pe care il ocupau in calitate de chiriasi.

Este adevarat ca intimatul parat C.F. a fost prezent la solutionarea actiunii in revendicare formulata de catre reclamanti, pe parcursul tuturor fazelor procesuale si a avut cunostinta de faptul ca acestia au solicitat restituirea in natura a imobilului situat in Bucuresti, cu privire la care acesta a incheiat contractul de inchiriere din 22.06.1994.

Cu toate acestea, prezenta sa in acest litigiu nu este de natura a rasturna buna-credinta la data incheierii contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, chiriasii cumparatori asteptand ca situatia juridica a imobilului sa fie lamurita, pentru ca mai apoi sa uzeze de procedura prevazuta de Legea nr. 112/1995.

Curtea a apreciat ca temeinica si legala solutia de respingere a cererii de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, solutie care se rasfrange in mod inevitabil, fata de petitele actiunii introductive, astfel cum s-a aratat, asupra cererii de restituire in natura, formulata de apelantii reclamanti, astfel cum s-a aratat deja, in temeiul Legii nr. 10/2001 in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti

Astfel cum in mod corect a retinut prima instanta, apelantii reclamanti au formulat notificare in temeiul acestei legi speciale de reparatie, solicitand restituirea in natura a imobilului situat in Bucuresti. Potrivit dispozitiilor art. 23 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 unitatea detinatoare era obligata ca in termen de 60 zile de la inregistrarea notificarii sau, dupa caz de la data depunerii actelor doveditoare potrivit art.22 sa se

pronunte prin decizie sau dupa caz prin dispozitie motivata asupra cererii de restituire in natura .

In speta, astfel cum in mod corect a constatat instanta de fond, intimatul parat Municipiul Bucuresti nu a respectat acest termenul legal, de la data formularii notificarii si pana in prezent trecand aproape 11 ani, desi termenul legal de solutionare a notificarii era potrivit art.23 alin.(1) din Legea nr.10/2001 de 60 de zile, timp in care intimatul parat a stat in pasivitate si nu a emis o decizie sau dispozitie motivata, de admitere sau respingere a notificarii, conform Legii nr.10/2001.

Absenta raspunsului persoanei juridice notificate are valoarea unui refuz de restituire (in natura sau prin echivalent) a imobilului, astfel incat acest refuz poate fi cenzurat de catre tribunal, in conditiile legii speciale, sens in care s-a statuat si prin Decizia nr. XX din 19 martie 2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursului in interesul legii.

In acest context, in mod corect instanta de fond, constatand ca pana in prezent notificarea formulata de apelantii reclamanti nu a fost solutionata printr-o decizie/dispozitie de admitere sau respingere a acesteia, a examinat fondul pretentiilor, administrand probele necesare pentru a verifica daca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a cererii de restituire in natura a imobilului, dand in acest fel posibilitate persoanelor indreptatite de a-si valorifica in fata instantei drepturile recunoscute de lege, la fel ca si persoanele care au primit un raspuns de la unitatea notificata.

Totodata, solutionand fondul acestei notificari, instanta de fond a retinut in mod corect ca imobilul nu poate fi restituit in natura de intimatul parat Municipiul Bucuresti, care a instrainat bunul in conditiile Legii nr. 112/1995, astfel ca nu mai este detinatorul acestuia.

Astfel, potrivit dispozitiilor art. 7 alin. (1) ind. 1 nu se restituie in natura, ci doar in echivalent, imobilele care au fost instrainate in baza Legii nr. 112/1995. In acelasi sens sunt si dispozitiile art. 18 lit. c) din Legea 10/2001, care prevad la randul lor ca masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent in cazul in care imobilul a fost instrainat cu respectarea Legii nr. 112/1995.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 20 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, daca imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent .

Din coroborarea acestor texte de lege, rezulta ca in situatia in care imobilul a fost vandut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995, persoana indreptatita are dreptul numai la masuri reparatorii prin echivalent .

In speta, avand in vedere solutia de respingere a cererii de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, in mod corect a apreciat instanta de fond ca restituirea in natura de catre Municipiul Bucuresti, in procedura administrativa reglementata de Legea nr. 10/2001, nu este posibila, apelantele reclamante fiind indreptatite doar la masuri reparatorii in echivalent, in conditiile legii speciale.

De asemenea, prima instanta a apreciat in mod corect ca nu a fost investita si cu o cerere de acordare de masuri reparatorii in echivalent, in conditiile Legii nr. 10/2001 si a solutionat cauza in limitele investirii si cu respectarea principiului disponibilitatii partii.

De altfel, nici prin apel nu a fost criticata solutia data cererii de restituire in natura formulata in contradictoriu cu Municipiul Bucuresti in temeiul Legii nr. 10/2001, analizata de prima instanta potrivit Deciziei nr. XX din 19 martie 2007, ci au inteles sa critice solutia data de instanta de fond asupra capatului de cerere in revendicare exclusiv prin raportare la modul in care a fost solutionata cererea in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare - cumparare.

In aceste conditii, Curtea, respectand limitele cu care a fost investita de apelante, regasite in adagiul ``tantum devolutum quantum apellatum``, a analizat exclusiv motivele invocate prin memoriul de apel, fara a putea statua cu privire la masurile in echivalent ce s-ar cuveni apelantelor reclamante in temeiul legii speciale. Insa, avand in vedere ca notificarea lor nu a fost solutionata, acestea pot fie astepta solutionarea acesteia, fie solicita pe cale separata in temeiul Deciziei nr. XX din 19.03.2007 a ICCJ, acordarea de masuri reparatorii .

Pe de alta parte, astfel cum s-a aratat anterior, apelantele-reclamante nu au investit instanta de fond si cu o actiune in revendicare in contradictoriu cu intimatii parati, intemeiata pe dreptul comun in materie, in cadrul careia sa se procedeze la compararea titlurilor de proprietate exhibate de catre parti, motiv pentru care, apreciind ca nu exista motive care sa atraga schimbarea sentintei, Curtea in baza art.296 C.pr.civ. a respins apelul ca nefondat.

Impotriva deciziei instantei de apel au formulat recurs reclamantii, prin care au invocat urmatoarele

critici de pretinsa nelegalitate:

In mod nelegal instantele anterioare au respins actiunea cu privire la constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare si, implicit, cererea de restituire in natura a imobilului, cat timp paratii C., la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, in raport de care trebuie analizata buna-credinta, au cunoscut toate demersurile intreprinse de autorul lor in vederea redobandirii dreptului de proprietate asupra imobilului, si cu toate acestea, au incheiat contractul la o luna de la data admiterii recursului in anulare.

Din cuprinsul sentintei civile nr. 2940 din 01.10.1996, pronuntata de Curtea Suprema de Justitie, deciziile prin care s-a dispus atribuirea in natura a imobilului, reclamantilor, au fost anulate din motive de nelegalitate, pentru ca instantele ce le-au pronuntat nu aveau competente ce tin de domeniul legislativului, iar nu pentru netemeinicie, instanta suprema neverificand valabilitatea titlului statului.

Prin recursul in anulare nu s-a consolidat calitatea de proprietar cu titlu valabil a statului, astfel cum in mod total eronat s-a retinut, intrucat prin judecarea acestei cai extraordinare de atac nu a fost evocat fondul cauzei.

Pe temeiul dispozitiilor art. 304 pct. 7 C.pr.civ., s-a sustinut ca desi instanta de apel a enuntat acest motiv de apel in cuprinsul hotararii, a omis sa motiveze respingerea acestuia, cu referire la toate argumentele invocate in cadrul acestui motiv de apel.

Nu s-a avut in vedere ca reclamantii formulasera o cerere de restituire in natura a imobilului in virtutea Legii nr. 112/1995, la data de 27.06.1996, anterior datei la care paratii au incheiat in mod nelegal si total speculativ, contractul de vanzare-cumparare al imobilului.

Astfel cum s-a stabilit in literatura de specialitate, dar si in practica judiciara, inclusiv a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, buna-credinta reprezinta obligatia generala de conduita ce revine partilor la incheierea si executarea unei conventii, iar pentru a cunoaste daca o persoana a actionat cu buna-credinta la incheierea unui contract de vanzare-cumparare este necesar a se avea in vedere toate actiunile care se refera la prudenta si diligenta, implicand informarea asupra situatiei juridice a imobilului si asupra posibilitatilor efective pe care fostul proprietar le putea valorifica pentru retrocedarea imobilului. Cum la data cumpararii imobilului exista o cerere formulata de catre reclamanti in baza Legii nr. 112/1995 pentru retrocedarea in natura, dar si posibilitatea introducerii unei cereri in baza Conventiei europene, situatia de rea-credinta a paratilor nu putea fi ignorata.

In ceea ce-l priveste pe paratul C.F., acesta nici nu trebuia sa depuna vreo diligenta in a afla situatia juridica a imobilului, intrucat, in calitate de parte in litigiile purtate pana la pronuntarea recursului in anulare, cunostea fara echivoc intentia fostilor proprietari de a revendica imobilului. Rezulta asadar ca acesti cumparatori si-au asumat riscul de a incheia actul cu un neproprietar, asa incat buna lor credinta nu poate subzista.

Instantele de fond trebuia sa aiba in vedere la pronuntarea hotararilor conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca buna-credinta sa fie aplicabila in cauza, respectiv: sa existe o eroare cu privire la calitatea de proprietar a vanzatorului, eroare comuna, unanima si invincibila, precum si lipsa oricarei culpe sau indoieli.

In cauza insa, indoiala cu privire la calitatea de proprietar a statului exista in constiinta paratilor, de aici si ``graba" cu care a fost incheiat contractul de vanzare-cumparare, respectiv la o luna de la pronuntarea recursului in anulare, tocmai pentru a evita aparitia unei legi sau hotarari prin care sa le fie atribuit bunul in natura .

Instanta de apel a omis sa analizeze motivul de apel prin care s-a aratat ca, cel putin in privinta unei cote de 50% din imobil, ce apartinea reclamantei T.L., nu fusese supusa sanctiunilor statului comunist de confiscare a averii. Nevalabilitatea titlului statului este evidenta si inlatura eroarea in care paratii s-ar fi putut afla, care nu a fost supusa sechestrului ci pur si simplu preluata in mod abuziv.

Paratii si-au intemeiat apararea prin invocarea bunei-credinte la incheierea contractelor, avand convingerea ca adevaratul proprietar era statul. Or, cumparatorii au fost incunostintati, prin notificari, precum si prin insasi prezenta lui C.F. in cadrul litigiilor promovate de catre reclamanti, despre faptul ca reclamantele se considera adevaratele proprietare ale imobilului preluat abuziv de stat prin aplicarea Decretului nr. 223/1974, respectiv ca acestea vor depune toate diligentele pentru retrocedarea imobilului.

Pe cale de consecinta, contractul de vanzare-cumparare este lovit de nulitate absoluta fata de dispozitiile Legii nr. 10/2001, deoarece imobilul in cauza a fost preluat de stat fara titlu valabil, iar cumparatorii au fost de rea credinta, cata vreme cunosteau ca reclamantii posedau titlu de proprietate si ca si-au exprimat, in scris, intentia intreprinderii de demersuri in vederea revendicarii imobilului in cauza si redobandirii sale in natura .

Instanta de apel a pronuntat o hotarare nelegala prin care a interpretat si a aplicat in mod eronat dispozitiile legale in materie, impunandu-se astfel admiterea recursului raportat la dispozitiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ.

Pentru a le putea fi retinuta buna-credinta, aceasta trebuia sa coexiste alaturi de buna-credinta a vanzatorului, fapt ce nu a fost analizat de catre instantele anterioare. In cauza de fata, nu poate fi vorba de asa ceva, avand in vedere ca inca din anul 1992, reprezentantii Primariei Municipiului Bucuresti si SC C. SA aveau cunostinta de existenta titlului de proprietate al reclamantilor si dorinta acestora de a redobandi proprietatea asupra imobilului.

Este astfel evidenta coniventa frauduloasa a acestora care, cunoscand situatia reala a imobilului revendicat, au incheiat actul de vanzare-cumparare in baza Legii nr. 112/1995, ignorand in mod vadit cererile de revendicare, notificarile si toate demersurile intreprinse de reclamanti.

Paratii trebuia sa aiba in vedere ca, recursul in anulare, ca o cale extraordinara de atac nu era in mod absolut privat de orice critica, intrucat, reclamantii puteau sa se adreseze Curtii Europene a Drepturilor Omului, lucru pe care l-au si facut, ceea ce echivaleaza cu exercitarea unei cai extraordinare de atac, apte sa invalideze hotararea instantei supreme nationale.

Dupa ce s-a pronuntat in anul 2003 decizia in cauza Teodorescu impotriva Romaniei, la momentul la care reclamantii au formulat cererea de revizuire in temeiul art. 322 pct. 9 C.pr.civ., Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin decizia nr. 1528 din 19.02.7007, a respins ca inadmisibila cererea, intrucat hotararea a carei revizuire se cere nu evoca fondul, fapt ce a adus reclamantii in aceeasi situatie inechitabila, anterioara pronuntarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Instanta de apel nu s-a raportat nicio clipa la dispozitiile hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului, desi avea aceasta obligatie, pe de-o parte, deoarece constituia un motiv de apel ce trebuia analizat, iar pe de alta parte, hotararile Curtii Europene sunt obligatorii pentru instantele romane.

Prin dispozitiile Legii nr. 10/2001, legiuitorul a inteles sa aduca o reparatie echitabila proprietarilor deposedati in mod abuziv de catre stat, iar actiunea de fata are tocmai scopul de a restabili echilibrul incalcat odata prin deposedarea abuziva petrecuta in regimul comunist, si ulterior prin desfiintarea unor hotarari definitive si irevocabile pronuntate tocmai pentru repararea primului abuz .

Comisia de Aplicare a Legii nr. 112/1995 a emis Hotararea nr. 117 la data de 23.10.1996, anterior vanzarii, dispunand ca imobilele nationalizate ale caror fosti proprietari au depus cerere de restituire in baza Legii nr. 112/1995 nu trebuie vandute chiriasilor, decat dupa clarificarea situatiei juridice, in acord cu prevederile art. 14 din Legea nr. 112/1995.

Prin incheierea contractului de vanzare-cumparare s-au incalcat dispozitiile actului normativ in baza caruia s-a vandut imobilul, intrucat potrivit art. 1 din Legea nr. 112/1995 dispozitiile sale se aplica doar in situatia imobilelor cu destinatia de locuinta, trecute in proprietatea statului cu titlu, or, paratii aveau clar formata convingerea ca nu statul este proprietar in mod valabil al imobilului, acest lucru nefiind stabilit prin niciun act normativ sau hotarare judecatoreasca.

Recursul este nefondat.

Instanta de apel, cu prioritate, a stabilit limitele investirii sale astfel cum acestea au fost determinate prin cererea de chemare in judecata, dat fiind faptul ca, potrivit art. 129 alin. final C.pr.civ. ``in toate cazurile, judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii``.

Curtea a constatat astfel ca, desi primul petit al actiunii a fost formulat ca si o actiune in revendicare - s-a solicitat lasarea in deplina proprietate si posesie a imobilului in litigiu - in drept, reclamantii si-au precizat cererea pe dispozitiile Legii nr. 10/2001.

Chiar instanta de apel a calificat aceasta cerere, in primul ciclu procesual, ca fiind una de restituire in natura in baza Legii nr. 10/2001, retinand ca solutionarea sa depinde de capatul de cerere privind constatarea nulitatii. Acest aspecte au intrat in puterea de lucru judecat, cu toate consecintele ce decurg sub aspectul cadrului procesual de investire.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare, reclamantii au indicat ca temei juridic in mod expres dispozitiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/20001.

Potrivit dispozitiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 ``actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, considerate astfel anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta``.

In ceea ce priveste buna-credinta paratilor, instanta de apel in mod corect a apreciat ca aceasta

trebuie analizata la data incheierii de catre parati a contractului de vanzare-cumparare.

S-a constatat astfel ca prin decizia civila nr. 2940 din 01.10.1996 pronuntata de Curtea Suprema de Justitie a fost admis recursul in anulare, a fost casata sentinta civila nr. 2822 din 25.05.1993 a Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti, decizia civila nr. 61A din 18.01.1994 a Tribunalului Bucuresti, precum si decizia civila nr. 831 din 17.06.1994 a Curtii de Apel Bucuresti si a fost respinsa actiunea reclamantilor T.I. si T.L. impotriva Consiliului Local al Municipiului Bucuresti, SC C. SA, precum si impotriva paratului C.F.

S-a constatat totodata ca actul de vanzare-cumparare prin care parati C. au devenit proprietarii imobilului in litigiu in baza Legii nr. 112/1995, a fost incheiat la data de 01.11.1996, la un interval de o luna de la data la care se pronuntase recursul in anulare, prin care actiunea reclamantilor in revendicare fusese respinsa in mod irevocabil.

Concluzia corecta a instantelor fondului a fost aceea ca in plan intern, la data incheierii de catre parati a contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx din 01.11.1996, fusesera deja epuizate caile legale pentru realizarea dreptului de proprietate pretins de reclamanti, nemaiexistand o alta cale de atac predictibila, prin care sa poata fi invalidata aceasta hotarare .

Atat cererea de cumparare cat si declaratia data conform art. 9 alin. (6) din Legea nr. 112/1995, sunt datate 10.10.1996, deci ulterior clarificarii situatiei juridice, astfel ca in mod corect au retinut instantele fondului ca paratii au respectat dispozitiile legale in vigoare la incheierea contractului de vanzare-cumparare in baza Legii nr. 112/1995, avand convingerea ferma ca, dupa solutionarea recursului in anulare prin care actiunea reclamantilor in revendicare fusese respinsa in mod irevocabil, incheierea contractului se face cu adevaratul proprietar al imobilului.

Cat timp instantele anterioare au clarificat pe deplin situatia de fapt a cauzei pendinte, la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, in raport de care trebuia analizata buna-credinta, astfel cum s-a consemnat in mod detaliat in expunerea de motive a hotararilor pronuntate, nu poate fi primita critica recurentilor-reclamantelor referitoare la demersurile intreprinse de autorul acestora in vederea redobandirii dreptului de proprietate asupra imobilului, intrucat o astfel de sustinere nu se mai justifica.

Faptul ca din cuprinsul sentintei civile nr. 2940 din 01.10.1996 a Curtii Suprema de Justitie rezulta ca hotararile judecatoresti anterioare au fost anulate doar pentru ca instantele ce le-au pronuntat nu aveau competente ce tin de domeniul legislativului, iar nu pentru netemeinicie, instanta suprema neverificand valabilitatea titlului statului, nu inseamna ca situatia juridica a imobilului in litigiu de la momentul perfectarii contractului de vanzare-cumparare ar mai putea fi reevaluata ulterior. Prin recursul in anulare s-a consolidat calitatea de proprietar cu titlu valabil a statului, intrucat prin judecarea acestei cai extraordinare de atac s-a transat in mod irevocabil asupra pretentiei de revendicare a imobilului in litigiu din partea reclamantelor.

Prin urmare, pe temeiul dispozitiilor art. 304 pct. 7 C.pr.civ., nu poate fi retinuta nici o critica de nelegalitate, intrucat instanta de apel, in configurarea situatiei de fapt a cauzei pendinte, a retinut elementele importante si relevante pentru aplicarea dispozitiilor art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001.

Toate celelalte sustineri ale recurentilor-reclamanti referitoare la alte aspect de fapt ale cauzei - data formularii cererii de restituire in natura a imobilului in virtutea Legii nr. 112/1995, la semnificatia practica a notiunii de buna-credinta, astfel cum recurentii-reclamanti o pretind in circumstantele cauzei pendinte, referirea acestora la Hotararea nr. 117 din 23.10.1996 si la valorificarea acesteia in contextual situatiei de fapt a cauzei pendinte - nu mai pot fi analizate, intrucat excedeaza ipotezelor de nelegalitate prevazute de art. 304 C.pr.civ.

Cat timp instantele anterioare au retinut ca la data incheierii de catre parati a contractului de vanzare-cumparare fusesera deja epuizate caile legale pentru realizarea dreptului de proprietate, inseamna ca obligatia generala de conduita a partilor contractante, de prudenta si diligenta - implicand inclusiv informarea clara asupra situatiei juridice a imobilului, dar si asupra posibilitatilor efective pe care fostul proprietar le mai putea valorifica in viitor pentru retrocedarea imobilului - a fost pe deplin respectata.

Imprejurarea ca paratul C.F. a fost prezent la solutionarea actiunii in revendicare, pe parcursul tuturor fazelor procesuale nu este de natura a rasturna buna lui credinta la data incheierii contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx din 01.11.1996, intrucat situatia de fapt stabilita de instantele anterioare au stabilit cu claritate ca chiriasii cumparatori au asteptat ca situatia juridica a imobilului sa fie lamurita, pentru ca mai apoi sa uzeze de procedura prevazuta de Legea nr. 112/1995.

In egala masura nu poate fi repusa in discutie nevalabilitatea titlului statului in privinta cotei de 50% din imobil, ce apartinea reclamantei T.L., cat timp hotararea judecatoreasca a transat in mod irevocabil asupra pretentiei in revendicare a ambilor reclamanti asupra imobilului in litigiu.

Nu pot fi primite nici criticile intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.pr.civ., intrucat dispozitiile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 10/2001 - ``actele juridice de instrainare, inclusiv cele facute in cadrul procesului de privatizare, avand ca obiect imobile preluate fara titlu valabil, considerate astfel anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 213/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt lovite de nulitate absoluta, in afara de cazul in care actul a fost incheiat cu buna-credinta``- din perspectiva conditiei bunei-credinte ce trebuie analizata in persoana chiriasilor-cumparatori, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare, au fost corect interpretate si aplicate.

Prima instanta a retinut prioritar oricarei alte analize de fond ca reclamantii si-au fundamentat actiunea pe caracterului nelegal al contractului de vanzare-cumparare, respectiv reaua-credinta chiriasilor cumparatori.

In conditiile in care cumparatorii, asa cum s-a retinut in expunerea de motive a hotararii atacate, au fost de buna-credinta, vanzarea nu este nula, intrucat buna-credinta protejeaza efectele actului juridic.

Recunoasterea prevalentei interesului subdobanditorilor de buna-credinta a fost impusa de preocuparea pentru asigurarea securitatii circuitului civil si a stabilitatii raporturilor juridice in domeniul regimului juridic al imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat .

Rationamentul juridic similar pe care instantele fondului si-a intemeiat hotararea, a fost in mod corect configurat, tinand cont de contextul procesual - in principal, constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare - si dovada efectiva a pozitiei subiective oneste a dobanditorilor.

In circumstantele cauzei pendinte, s-a retinut corect ca nu exista nici un temei pentru cumparatorii imobilelor in litigiu sa puna la indoiala dreptul vanzatorului asupra acestora.

Este relevant in cauza, Hotararea data in cauza Raicu contra Romaniei, in contextual careia instanta europeana a aratat ca persoanele care si-au dobandit cu buna-credinta bunurile nu trebuie sa fie puse in situatia de a suporta ponderea responsabilitatii statului care a confiscat in trecut aceste bunuri . Declararea nulitatii contractelor, in conditiile in care cumparatorii au fost de buna-credinta incontestabila, ar fi nu numai o solutie profund nelegala, ci ar reprezenta o deplasare a responsabilitatii statului catre paratii de buna-credinta.

Imprejurarea ca recurentii-reclamanti fac referire pentru prima data in recurs si la reaua-credinta a vanzatorului la data incheierii contractului de vanzare-cumparare, nu poate schimba cu nimic situatia de fapt si de drept a cauzei pendinte, intrucat instanta de apel a respectat cu prisosinta cadrul procesual de investire, din perspectiva obiectului cererii si a temeiului juridic al acesteia.

Tot astfel, invocarea coniventei frauduloase a partilor contractante la data perfectarii actului de vanzare-cumparare nu poate fi primita, intrucat excedeaza pretentiei initial dedusa judecatii, asupra careia instantele fondului s-au pronuntat.

Imprejurarea ca recurentii-reclamanti puteau sa se adreseze ulterior Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru eventuale incalcari ale dreptului de proprietate, nu poate schimba pe nici un temei de drept solutia pronuntata in cauza, fata de constatarea explicita a instantelor fondului, conform careia, in plan intern, la data incheierii contractului de vanzare-cumparare nr. 40xxx/1996, fusesera epuizate caile legale pentru realizarea dreptului de proprietate pretins de reclamanti, nemaiexistand o alta cale de atac predictibila, prin care sa poata fi invalidata aceasta hotarare .

Pentru toate aceste considerente de fapt si de drept, Inalta Curte, in conformitate cu dispozitiile art. 312 alin. (1) C.pr.civ., a respins recursul reclamantilor, ca nefondat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 393 din 6 februarie 2014


Citeşte mai multe despre:    Restituire in natura    Legea 10/2001    Nulitate absoluta    Titlu de proprietate    Rejudecare    Legea 112/1995



Comentează: Contract de vanzare-cumparare incheiat in temeiul Legii nr. 112/1995, intervenita ulterior pronuntarii hotararii in recursul in anulare
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 205/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 82/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia ICCJ 14/2019. RIL: competenta instantei de judecata sa solutioneze actiunea prin care expropriatul contesta despagubirile si solicita stabilirea acestora si obligarea expropriatorului la plata.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia ICCJ nr. 16/2019 - O hotarare judecatoreasca in materie civila, referitoare la restituirea despagubirilor acordate in baza Legii nr. 10/2001 este asimilata, in vederea executarii, unui titlu executoriu referitor la creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale.
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie

Decizia nr. 750/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala

Decizia CCR nr. 755/2018 de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ridicata cu privire la unele dispozitii ale Legii nr. 165/2013 (art. 4 teza intai, art. 17 alin. 1 lit. a si art. 21 alin. 5, 6, 8 si 9)
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala, Decizia nr.775/2018, pronuntata in sedinta din data de 22 noiembrie 2018.

Decizia CCR nr. 553/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publica
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala, Decizia nr. 553/2018, pronunta la data de 18 septembrie 2018

Invocarea aceluiasi titlu de proprietate fata de toate partile chemate in judecata. Extinderea efectelor hotararii judecatoresti favorabile
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr.43 din 20 ianuarie 2016

Contravaloarea imbunatatirilor efectuate la un imobil restituit fostului proprietar solicitate de cumparatorul evins
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 64 din 21 ianuarie 2016

Imobil preluat de stat fara just titlu. Certificat de atestare a dreptului de proprietate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 107 din 22 ianuarie 2016



Articole Juridice

Aplicarea in timp a legii 165/2013 privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate in mod abuziv aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Competenta materiala a tribunalului in Noul cod de procedura civila
Sursa: EuroAvocatura.ro

Legea nr. 10/2001, art. 42 - dreptul de preemtiune al chiriasului
Sursa: CSM