Taxa pe valoare adaugata. Servicii prestate de o firma cu sediul in SUA, in beneficiul unei societati comerciale din Romania

Societatea comerciala din Romania, care beneficiaza, in schimbul unui comision, de serviciile prestate de o firma din SUA, datoreaza taxa pe valoare adaugata.

Reclamanta SC „CI” a solicitat ca, in contradictoriu cu Ministerul finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Publice Braila, sa se dispuna anularea deciziei nr.2651 din 30 noiembrie 1999, in partea referitoare la taxa pe valoarea adaugata si majorarile de intarziere aferente, nefiind indeplinite conditiile de teritorialitate prevazute de Ordonanta Guvernului nr.3/1992, deoarece serviciile respective urmau sa se desfasoare pe teritoriul SUA, iar nu pe teritoriul Romaniei.
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia de contencios administrativ si comercial, prin sentinta nr.83 din 3 aprilie 2001, a respins actiunea ca nefondata. S-a retinut ca, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr.3/1992, societatea reclamanta datoreaza taxe pe valoarea adaugata si majorari aferente, pentru ca prestarile de servicii in discutie, efectuate de o firma straina, au fost utilizate in Romania, neavand relevanta ca sediul prestatorului nu este in tara.
Impotriva sentintei, a declarat recurs reclamanta sustinand, in esenta, ca gresit prima instanta nu a avut in vedere dovada impunerii pe teritoriul SUA a taxei pe valoarea adaugata, datorata pentru activitatile realizate in baza contractului de comision incheiat, cu CONFERO FASHION LTD., New York, care beneficiaza de prevederile evitarii dublei impuneri, in temeiul acordului interguvernamental romano-american.
Recursul este nefondat.
Prin procesul verbal de control din 14 iunie 1999, inspectorii Directiei Generale a Controlului din cadul Ministerului Finantelor au stabilit in sarcina recurentei-reclamante obligatia de plata a sumei de 75.699.2000 lei reprezentand taxa pe valoare adaugata si a majorarilor de intarziere aferente in cuantum de 103.571.456 lei. S-a avut in vedere ca reclamanta a incheiat, la data de 28 februarie 1998, un contract de reprezentare cu CONFERO FASHION LTD. Din Nwe York – SUA, care a fost imputernicita sa obtina, in favoarea sa, (a reclamantei) documentatii tehnico-economice specifice pietei americane de confectii textile, sa o reprezinte la manifestari promotionale de specialitate si inceperea de negocieri in vederea incheierii de contracte de specialitate, contra unui comision.
In baza acestui contract, societatea reclamanta a platit partenerului strain un avans de 30.000 USD si a achitat suma de 20.000 USD in baza facturii din 18 februarie 1998.
In baza Ordonantei Guvernului nr,3/1992 privind TVA si a modificarilor ulterioare, organul de control a retinut ca in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se cuprind si serviciile contractate, de persoane juridice cu seidul in Romania, cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate.
Punctul de vedere este corect, pentru ca reclamanta a beneficiat de serviciile prestate de partenerul extern utilizandu-le in desfasurarea obiectului sau de activitate, astfel incat, potrivit dispozitiilor art.4 alin.3 din Ordonanta Guvernului nr.3/1992, operatiunile efectuate in derularea contractului respectiv nu sunt supuse taxei pe valoarea adaugata.
Nu poate fi retinuta sustinerea recurentei-reclamante potrivit careia, intrucat societatea straina a achitat in SUA taxa pe valoarea adaugata, pentru evitarea dublei impuneri nu mai datoreaza aceeasi taxa .
Conform art.1 din Conventia pentru evitarea dublei impuneri dintre guvernul SUA si guvernul Romaniei, semnata la Washington la 14 decembrie 1974 si ratificata de tara noastra prin Decretul nr.238/1974 sunt supuse conventiei numai impozitele indicate si nicidecum si taxa pe valoarea adaugata.
Dispozitiile Conventiei, fiind de stricta interpretare si aplicare, nu se aplica in cazul taxei pe valoarea adaugata, pe care nu o reglementeaza.
Recursul a fost respins ca nefondat.