Contract de inchiriere. Locuinta de serviciu. Reziliere

Locuinta de serviciu . Rezilierea contractului
- contract de inchiriere (locuinta de serviciu)
- locuinta de serviciu (inchiriere)
- evacuare (din locuinta de serviciu)

Legea nr. 114/1996: art. 51

In cazul in care, dupa desfacerea contractului de munca, unitatea economica permite fostului sau salariat sa detina, cu chirie, locuinta de serviciu si, ulterior, intre parti intervine un contract de inchiriere in care nu se prevede ca obiectul conventiei are caracter de locuinta de serviciu, contractul urmeaza a fi respectat, nemaifiind posibila evacuarea fostului salariat pentru motivul ca nu mai este salariatul sau si nu ar mai avea dreptul sa detina cu chirie locuinta de serviciu in temeiul art.51 al Legii nr. 114/1996.



S.C. „Apa Canal 2000” SA a chemat in judecata pe G.I. si pe membrii familiei sale - sotie si copii - solicitand rezilierea contractului de inchiriere nr.13945/2000 modificat prin actul aditional nr.1/2001 si evacuarea paratilor din locuinta situata in Pitesti, precizata in actiune .
In motivarea actiunii reclamanta a sustinut ca intre antecesoarea sa I.J.G.C.L. Arges si paratul G.I. a intervenit contractul de inchiriere nr.13945/14.09.1987 pentru spatiul locativ in disputa, conventia fiind accesoriu al contractului de munca al paratului, iar locuinta fiind o locuinta de serviciu . La 3.XI.1993 RA Regocom Pitesti a desfacut disciplinar contractul de munca al paratului, astfel ca potrivit art.51 (2) din Legea nr.114/1996, respectiv art. 29 (1) din H.G. nr.1275/2000, acesta nu mai era indrituit sa detina o locuinta de serviciu .
Judecatoria Pitesti, prin sentinta civila nr.4166/10.XI.2003 a respins actiunea iar Curtea de Apel Pitesti, sectia civila, prin decizia nr.471/A/11.03.2004, a respins apelul formulat de reclamanta.
Instantele au retinut ca reclamanta a prelungit contractul de inchiriere cu paratul G.I. dupa ce acestuia i se desfacuse contractul de munca ceea ce dovedeste ca prelungirea locatiunii a fost facuta independent de calitatea de salariat a paratului, iar termenul de inchiriere fiind prelungit pana la 9 mai 2004, nu existau motive pentru rezilierea contractului.
Prin recursul declarat, reclamanta a sustinut ca, si-a fundamentat actiunea atat pe imprejurarea ca paratul G.I. nu mai avea statutul de angajat si, prin urmare, nu mai putea detine o locuinta de serviciu, cat si pe faptul, atestat de asociatia de locatari, ca paratul avea datorii mari la cheltuielile de intretinere ceea ce justifica rezilierea contractului de inchiriere, conform art. 24 lit.e din Legea nr.114/1996, si evacuarea sa si a membrilor familiei sale.
Recursul nu este fondat.
Initial, la 4.XII.1980, si apoi, la 14.09.1987, intre I.J.G.C.L. Arges, autoarea reclamantei, si paratul G.I. s-au incheiat contractele de inchiriere nr.81/1980 si respectiv nr.13945/1987 in conditiile Legii nr.5/1973, in vigoare la acea data, contractele fiind accesorii ale contractului de munca .
Prin decizia nr.497/3-XI.1993, Regocom R.A. Pitesti, antecesoarea reclamantei, a desfacut disciplinar contractul de munca paratului G.I.
Desi paratul nu mai avea statutul de salariat al reclamantei, aceasta, in calitate de administrator al locuintei, a incheiat cu paratul G.I. un nou contract de locatiune cu nr.13945/21.04.2000 pe o perioada de 5 ani, respectiv pana la 9.V.2005. La data perfectarii conventiei, reclamanta cunostea ca paratul nu mai este salariatul ei si, cu toate acestea, a inteles sa-i inchirieze, in continuare spatiul in disputa fara sa invoce caracterul de locuinta de serviciu a apartamentului, desi Legea nr.114/1996 era in vigoare.
In aceste conditii, reclamanta nu putea invoca dispozitiile art.51 din Legea nr.114/1996 cat timp in contract nu s-a stipulat ca se inchiria o locuinta de serviciu si ca locatiunea avea un caracter accesoriu la contractul de munca .
Astfel fiind, reclamanta putea invoca doar prevederile art.24 din actul normativ mentionat care enumera cazurile in care se poate solicita rezilierea contractului de inchiriere inainte de termenul stabilit, intre care figureaza si acela vizand neplata cheltuielilor comune pe o perioada de 5 luni, care au fost stabilite prin contractul de inchiriere, in sarcina chiriasului, solicitarea urmand a o face asociatia de locatari.
Or, in speta, reclamanta nu a invocat aceasta prevedere legala la promovarea actiunii si nici la prima zi de infatisare cand potrivit art.132 C.pr.civ., putea sa-si intregeasca sau modifice cererea de chemare in judecata .
La dosar a fost depusa adresa din 24.X.2003 a Asociatiei de locatari nr.275, bloc B.10-B.12 prin care se solicita reclamantei actionarea in judecata a paratilor pentru recuperarea unui debit de 37.742.417 lei la cheltuielile de intretinere, rezilierea contractului de locatiune si evacuarea din apartamentul ce-l detineau cu chirie. Acest inscris a fost prezentat dupa prima zi de infatisare si, prin urmare, reclamanta nu mai era in masura sa solicite modificarea actiunii.
De altfel, aceeasi asociatie de locatari, a comunicat instantei de apel, la 8.03.2004, ca s-au achitat taxele de intretinere si administrare la zi.
Astfel fiind, recursul a fost respins.