Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » PIDO/CEDO » Cauza Barcanescu impotriva Romaniei

Cauza Barcanescu impotriva Romaniei

  Publicat: 25 May 2007       1160 citiri        Secţiunea: PIDO/CEDO  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.

1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Operatiune prin care completul de judecata chibzuierste si apreciaza asupra solutiei pe care urmeaza sa o pronunte in cauza supusa judecatii.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Facultatea proprietarului de a intrebuinta bunul sau, culegand sau percepand in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Persoana fizica sau juridica proprietara a uneia sau mai multor actiuni emise de o societate comerciala pe actiuni sau in comandita pe actiuni.
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Forma de monopol care reprezinta o intelegere fie intre intreprinderi privind diferite aspecte ale activitatii lor (fixarea preturilor, cooperarea pe linia productiei si a desfacerii marfurilor),
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(Authorized shares) Numarul maxim de actiuni dintr-o anumita clasa pe care o companie il poate emite legal, conform prevederilor din statut.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
(Conversion) Operatiunea de schimbare a unui instrument financiar cu un altul, de obicei a obligatiunilor de corporatie sau a actiunilor preferentiale cu actiuni comune.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Institutie judecatoreasca avand competenta de a solutiona (in prima sau in ultima instanta) anumite pricini prevazute de lege; cladire unde se afla sediul acestei instante.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act adoptat de organele de stat,
Activitatea practica in cursul careia organele de stat infaptuiesc prevederile normelor juridice,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Denumire data monedei unice europene.
Denumire data monedei unice europene.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Denumire data monedei unice europene.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Act adoptat de organele de stat,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
vezi Curtea Europeana a Drepturilor Omului
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act adoptat de organele de stat,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Denumire data monedei unice europene.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Denumire data monedei unice europene.
Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Legea 10 din 2001. Este orice titlu de valoare nominala emis de Ministerul Finantelor Publice pâna la data prezentei legi, neutilizat de catre detinator sau dobânditorul subsecvent
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire data monedei unice europene.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Denumire data monedei unice europene.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
(Simple interest) Dobanda calculata doar pe baza investitiei initiale. Se calculeaza inmultind principalul cu rata anuala a dobanzii si cu numarul de ani implicati.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Operatiune prin care o persoana numita imprumutator acorda spre folosinta unei alte persoane, numita imprumutat
Cererea nr. 75.261/2001

ACTE ALE CURTII EUROPENE A DREPTURILOR OMULUI
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 198 din 22/03/2007


In Cauza Barcanescu impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a III-a), intr-o camera compusa din: domnii J. Hedigan, presedinte, C. Birsan, V. Zagrebelsky, doamna A. Gyulumyan, domnii E. Myjer, David Thor Bjorgvisson, doamna

I. Ziemele, judecatori, si domnul V. Berger, grefier de sectie, dupa deliberarea din Camera de consiliu din data de 21 septembrie 2006, pronunta urmatoarea hotarare, adoptata la aceeasi data .


PROCEDURA



1. La originea cauzei se afla o cerere (nr. 75.261/2001) indreptata impotriva Romaniei de catre un cetatean roman, domnul ?erban Vlad Barcanescu (reclamantul), care a sesizat Curtea la 2 aprilie 2001 in baza art. 34 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (Conventia).
2. Guvernul roman a fost reprezentat de agentul sau, doamna Roxana Rizoiu, apoi de doamna Beatrice Ramascanu, de la Ministerul Afacerilor Externe.
3. Reclamantul se plange in principal de faptul ca vanzarea celor doua apartamente din imobilul sau unor terti, validata prin hotararile definitive ale instantelor, care nu au acordat nicio indemnizatie, a incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1.
4. La data de 31 august 2004, presedintele Sectiei a II-a a hotarat ca cererea sa fie comunicata Guvernului. Intemeindu-se pe art. 29 alin. 3 din Conventie, a decis ca admisibilitatea si fondul cauzei vor fi examinate impreuna.
5. Atat reclamantul, cat si Guvernul au depus observatii scrise cu privire la fondul cauzei (art. 59 alin. 1 din Regulament).
6. La data de 1 noiembrie 2004, Curtea a modificat compunerea sectiilor sale (art. 25 alin. 1 din Regulament). Prezenta cerere a fost atribuita Sectiei a III-a astfel modificata (art. 52 alin. 1). In cadrul acesteia, camera insarcinata cu examinarea cauzei (art. 27 alin. 1 din Conventie) a fost compusa conform art. 26 alin. 1 din Regulament.


IN FAPT


I. CIRCUMSTANTELE CAUZEI

7. Reclamantul s-a nascut in anul 1949 si locuieste in Bucuresti.
8. In 1950, in temeiul Decretului de nationalizare nr. 92/1950, statul a intrat in posesia unui imobil situat in Bucuresti, str. Tunari nr. 83, compus din 3 apartamente, care apartinea lui B.N. Acesta a decedat in 1960 si reclamantul, fiul acestuia, a fost declarat mostenitor al sau, avand dreptul la trei sferturi din mostenire, restul revenindu-i doamnei M.B., in calitate de sotie supravietuitoare a lui B.N.

1. Actiunea in revendicare
9. Printr-o sentinta din data de 13 mai 1998, Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a admis actiunea in revendicare imobiliara formulata de reclamant si de doamna M.B., in calitate de mostenitori ai lui B.N., impotriva Consiliului Local al Municipiului Bucuresti. Judecatoria a obligat parata sa restituie reclamantului si doamnei M.B. imobilul situat in strada Tunari nr. 83 si terenul aferent.
10. Printr-o decizie din 7 octombrie 1998, primarul municipiului Bucuresti a dispus restituirea imobilului. Intreprinderea administratoare a bunurilor imobile ale statului s-a opus restituirii, aratand ca o parte a imobilului a fost vanduta mai inainte sotilor B. si P.M., care locuiau acolo in calitate de locatari.

2. Actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare a unei parti din imobil catre sotii B.
11. Printr-un contract incheiat la data de 25 octombrie 1996, in baza Legii nr. 112/1995, Primaria Bucuresti, reprezentata de intreprinderea care administra bunurile imobile ale statului, a vandut locatarilor, sotii B., un apartament compus din doua camere situat in imobilul in litigiu si terenul aferent.
12. In anul 1999 reclamantul a introdus impotriva consiliului local si sotilor B. o actiune in revendicare si in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare din 25 octombrie 1996, pe motiv ca a fost incheiat in frauda Legii nr. 112/1995, in timp ce imobilul facea obiectul unui litigiu. Printr-o sentinta din 4 octombrie 1999, judecatoria a admis partial actiunea . A respins capatul de cerere privind revendicarea, motivand ca ar fi trebuit introdusa de reclamant impreuna cu doamna M.B. Totusi, judecatoria a anulat contractul de vanzare-cumparare, deoarece a apreciat ca, nationalizarea fiind ilegala, la fel era si vanzarea imobilului. In apelul declarat de sotii B., Tribunalul Arges, prin Decizia din 11 ianuarie 2001, a casat sentinta si a confirmat valabilitatea contractului de vanzare, deoarece cumparatorii au fost de buna-credinta.
13. Prin Decizia din 28 iunie 2001, Curtea de Apel Pitesti a admis recursul si a anulat contractul pentru nerespectarea dispozitiilor Legii nr. 112/1995. Curtea a observat ca demersurile pentru incheierea contractului au fost facute inainte de expirarea termenului de 6 luni prevazut de legea mentionata, in cursul caruia fostii proprietari sau mostenitorii lor puteau cere restituirea imobilelor nationalizate.
14. Sotii B. au formulat o cerere de revizuire a hotararii Curtii de Apel Pitesti. Apreciind ca actiunea ar fi trebuit respinsa de judecatorie si ca, in orice caz, pretinsa nulitate a demersurilor efectuate in vederea incheierii contractului nu antrena insasi nulitatea contractului, Curtea de Apel Pitesti, prin Hotararea din 12 noiembrie 2001, a admis cererea de revizuire si, in consecinta, a confirmat valabilitatea vanzarii.

3. Actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare a unei parti din imobil catre locatarul P.M.
15. Prin contractul incheiat la data de 12 noiembrie 1996, in virtutea Legii nr. 112/1995, Primaria Bucuresti, reprezentata de intreprinderea care administra bunurile imobile ale statului, a vandut locatarului P.M. un apartament format dintr-o camera, precum si terenul aferent.
16. In anul 1999 reclamantul a introdus impotriva lui P.M. si a consiliului local o actiune in revendicare si in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare din 11 noiembrie 1996. Prin sentinta din 4 noiembrie 1999, judecatoria a admis in parte actiunea . A respins capatul de cerere privind revendicarea, dar, totusi, a constatat nulitatea contractului de vanzare-cumparare.
17. In apelul formulat de P.M., Tribunalul Bucuresti, prin Decizia din 18 aprilie 2000, a casat hotararea primei instante si a validat contractul de vanzare, cu motivarea ca a existat buna-credinta a cumparatorului. Recursul formulat de reclamant a fost respins prin Hotararea Curtii de Apel Bucuresti din data de 9 noiembrie 2000.

4. Cererea de restituire in baza Legii nr. 10/2001
18. La data de 13 august 2001, reclamantul a depus cerere pentru restituirea bunului litigios. Cererea a ramas fara raspuns. II. DREPTUL ?I PRACTICA INTERNE RELEVANTE
19. Dispozitiile legale si jurisprudenta interna relevante sunt descrise in hotararile Brumarescu impotriva Romaniei (nr. 28.342/95, CEDO, VII-1999, p. 250-256, alin. 31-44), Strain si altii impotriva Romaniei (nr. 57.001/00, alin. 19-26, 21 iulie 2005), Paduraru impotriva Romaniei (nr. 63.252/00, alin. 38-53, 1 decembrie 2005), Porteanu impotriva Romaniei (nr. 4.596/03, alin. 23-25, 16 februarie 2006).


IN DREPT


I. CU PRIVIRE LA ADMISIBILITATE
20. Curtea constata ca cererea nu este, in mod vadit, nefondata, in sensul art. 35 alin. 3 din Conventie . Ea apreciaza ca nu este incident niciun alt motiv de inadmisibilitate si, in consecinta, o declara admisibila.

II. PE FOND

A. Cu privire la capatul de cerere privind art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie
21. Reclamantul arata ca vanzarea celor doua apartamente catre locatari, confirmata prin Hotararea Curtii de Apel Bucuresti din data de 9 noiembrie 2000 si cea a Curtii de Apel Pitesti din data de 12 noiembrie 2001, a incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede:
"Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor."
22. Guvernul considera ca actiunea in constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare nu are nicio incidenta asupra dreptului de proprietate al reclamantului, deoarece nici titlul sau de proprietate, nici sansele de a obtine posesia bunurilor nu au fost afectate. Potrivit Guvernului, constatarea bunei-credinte a cumparatorilor nu echivaleaza nici cu o negare a titlului de proprietate al reclamantului, nici cu o confirmare a titlului de proprietate al cumparatorilor. Astfel, procedura litigioasa nu a adus atingere dreptului de proprietate al reclamantului. Buna-credinta cumparatorilor, precum si validitatea titlului lor de proprietate au fost recunoscute de instantele interne prin hotarari definitive. Chiar daca hotararea judecatoreasca reprezinta o ingerinta in dreptul de proprietate al reclamantului, aceasta era prevazuta de lege si urmarea un scop legitim. In plus, instantele interne au respectat dreptul intern, si anume dispozitiile Legii nr. 10/2001. Guvernul apreciaza ca, in orice caz, reclamantul putea obtine o indemnizatie in virtutea Legii nr. 10/2001, dar ca cererea sa nu a fost luata in discutie, nefiind depuse la dosar mai multe acte care sa ateste dreptul sau de proprietate .
23. In sfarsit, Guvernul a solicitat Curtii sa ia in considerare reforma instituita de Legea nr. 247/2005, care are ca scop accelerarea procedurii de restituire si, in situatia in care o astfel de restituire se dovedeste a fi imposibila, acordarea unei indemnizatii constand in participarea in calitate de actionar la un organism de plasament al valorilor mobiliare "Proprietatea", organizat sub forma unei societati pe actiuni .
24. Reclamantul contesta aceasta teza. Potrivit acestuia, instantele interne au recunoscut dreptul sau de proprietate, precum si pe cel al tertilor cumparatori asupra aceluiasi bun, situatie care face imposibila exercitarea prerogativelor sale de proprietate asupra bunului sau. Reclamantul subliniaza ca imposibilitatea de a dispune de bunul sau reprezinta o atingere adusa principiului securitatii raporturilor juridice.
25. Curtea reaminteste ca in Cauza Strain si altii impotriva Romaniei, anterior citata (paragrafele 39 si 59), a considerat ca vanzarea de catre stat a bunului altuia unor terti de buna-credinta, chiar si cand a fost anterioara confirmarii in instanta in mod definitiv a dreptului de proprietate al altuia, coroborata cu absenta vreunei indemnizatii, reprezinta o lipsire de proprietate contrara art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventie .
26. In plus, in Hotararea Paduraru impotriva Romaniei, anterior citata (paragraful 112), Curtea a constatat ca statul a incalcat obligatia pozitiva de a actiona in timp util si coerent fata de problema de interes general, constand in restituirea sau vanzarea de imobile intrate in posesia sa in virtutea decretelor de nationalizare. De asemenea, a considerat ca incertitudinea generala astfel creata s-a repercutat asupra reclamantului, care s-a vazut in imposibilitatea de a redobandi in intregime bunul sau, desi dispunea de o hotarare definitiva care obliga statul sa i-l restituie.
27. In cauza, Curtea nu vede niciun motiv de a se indeparta de la jurisprudenta sa amintita mai sus, situatia de fapt fiind asemanatoare. Spre deosebire de Hotararea Paduraru impotriva Romaniei amintita, in prezenta cauza tertii au devenit proprietari inainte ca dreptul de proprietate al reclamantului asupra bunului sa faca obiectul unei confirmari definitive. ?i, ca si in Hotararea Strain si altii impotriva Romaniei, anterior citata, reclamantul din prezenta cauza a fost recunoscut proprietar legitim, instantele recunoscandu-i in mod incontestabil titlul de proprietate, avand in vedere caracterul abuziv al nationalizarii (paragrafele 9 si 10).
28. Curtea constata ca vanzarea bunului reclamantului, in virtutea Legii nr. 112/1995, il impiedica sa dispuna de dreptul sau de proprietate, in ciuda existentei unei hotarari definitive care a obligat statul sa ii restituie imobilul. In plus, nicio despagubire nu i-a fost acordata pentru aceasta lipsire de proprietate . Intr-adevar, desi a depus o cerere de despagubire in temeiul Legii nr. 10/2001 pentru partea din imobil vanduta tertilor, reclamantul nu a primit pana in acest moment niciun raspuns.
29. Curtea observa ca la data de 22 iulie 2005 a fost adoptata Legea nr. 247/2005 care modifica Legea nr. 10/2001. Aceasta noua lege acorda un drept la indemnizatie la nivelul valorii de piata a bunului care nu poate fi restituit persoanelor care se afla in aceeasi situatie cu reclamantul. Curtea considera ca legea amintita propune persoanelor care nu au posibilitatea sa obtina restituirea bunului lor in natura acordarea unei indemnizatii constand intr-o participare in calitate de actionari la un organism de plasament de valori mobiliare "Proprietatea", organizat sub forma unei societati pe actiuni . In principiu, persoanele avand calitatea sa primeasca o indemnizatie pe aceasta cale vor primi titluri de valoare care vor fi transformate in actiuni odata ce societatea va fi cotata la bursa .
30. Curtea observa ca la 29 noiembrie 2005 societatea pe actiuni "Proprietatea" a fost inscrisa la Registrul Comertului Bucuresti. Pentru ca actiunile emise de aceasta societate pe actiuni sa poata face obiectul unei tranzactii pe piata financiara, trebuie sa se urmeze procedura de aprobare de catre Consiliul National al Valorilor Mobiliare (CNVM). Potrivit calendarului previzional al Fondului "Proprietatea", operatiunea de conversie a titlurilor in actiuni se va produce in martie 2006 si intrarea efectiva la bursa, in decembrie 2006.
31. In prezenta cauza, presupunand ca cererea de restituire formulata in baza Legii nr. 10/2001 este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Curtea apreciaza ca "Proprietatea" nu functioneaza in prezent intr-un mod susceptibil de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii. Astfel, Curtea considera ca pierderea dreptului de proprietate al reclamantului asupra celor doua apartamente vandute locatarilor, coroborata cu absenta oricarei indemnizatii, a impus acestuia o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor sale, garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1.
32. In cauza, faptul ca a fost admisa cererea in revizuire, cale extraordinara de atac, reprezinta un argument in plus in sensul unei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1.
33. Curtea reaminteste ca, desi art. 1 din Protocolul nr. 1 nu contine prevederi in materie de exigente procedurale, procedurile aplicabile in cauza trebuie sa ofere persoanei respective o ocazie adecvata de a-si prezenta cauza autoritatilor competente, pentru a contesta masurile care aduc atingere drepturilor garantate de aceasta dispozitie (Jokela impotriva Finlandei, nr. 28.856/95, paragraful 45, CEDO 2002-IV). In ceea ce priveste promovarea cailor de atac extraordinare, Curtea a considerat ca instantele superioare nu trebuie sa utilizeze puterea lor de supraveghere decat pentru a corecta erorile de fapt sau de drept si erorile judiciare, insa nu pentru a proceda la o noua examinare in fond a cauzei. Supravegherea nu trebuie sa se transforme intr-un apel deghizat si simplul fapt ca ar putea exista doua puncte de vedere asupra unui subiect nu este un motiv suficient pentru rejudecarea unei cauze . Nu se poate deroga de la acest principiu decat daca o cer motive substantiale si imperioase (Riabykh impotriva Rusiei, nr. 52.854/99, paragraful 52, CEDO 2003-IX).
34. Or, in cauza, revizuirea introdusa de sotii B. a fost admisa de Curtea de Apel Pitesti (paragraful 14) cu motivarea ca actiunea ar fi trebuit sa fie respinsa in intregime de catre judecatorie si ca, in orice caz, pretinsa nulitate a demersurilor facute in vederea incheierii contractului nu antreneaza nulitatea contractului insusi. Curtea de Apel a anulat astfel o hotarare definitiva si irevocabila, avand autoritate de lucru judecat, cu singura motivare ca avea o opinie diferita cu privire la aplicarea dreptului decat instantele precedente.
35. In consecinta, a existat o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1.

B. Cu privire la capatul de cerere referitor la incalcarea art. 6 din Conventie
36. Reclamantul pretinde ca vanzarea celor doua apartamente locatarilor B. si P.M. a determinat imposibilitatea executarii sentintei definitive din 13 mai 1998 a Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti, prin care statul era obligat sa ii restituie imobilul, ceea ce a incalcat art. 6 din Conventie, astfel redactat:
"1. Orice persoana are dreptul la judecarea [...] cauzei sale de catre o instanta [...] care va hotari [...] asupra drepturilor si obligatiilor sale cu caracter civil [...]."
37. Curtea considera, tinand cont de concluziile din alin. 23-35 de mai sus, ca nu este cazul sa statueze pe fondul acestei cereri (a se vedea, mutatis mutandis, intre altele, Laino impotriva Italiei, nr. 33.158/96, paragraful 25, CEDO 1999-I, Zanghi impotriva Italiei, Hotararea din 19 februarie 1991, seria A nr. 194-C, p. 47, paragraful 23, si Biserica Catolica din Canee impotriva Greciei, Hotararea din 16 decembrie 1997, Culegerea 1997-VIII, paragraful 50).

III. CU PRIVIRE LA APLICAREA ART. 41 DIN CONVENTIE
38. Potrivit art. 41 din Conventie,
"In cazul in care Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al Inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie echitabila."

A. Prejudiciu
39. Reclamantul solicita restituirea apartamentelor vandute locatarilor sau acordarea sumei de 243.800 de euro, reprezentand valoarea lor. El a depus un raport de expertiza in acest sens. Reclamantul solicita, de asemenea, valoarea chiriei nepercepute pe care o estimeaza la suma de 133.079 de euro. Solicita, de asemenea, 200.000 de euro cu titlu de daune morale pentru traumele psihice pe care le-a suferit timp de 8 ani.
40. Guvernul considera ca reclamantul nu are dreptul decat la valoarea partii sale succesorale reprezentand trei sferturi din valoarea de piata a apartamentelor vandute locatarilor. El considera ca aceasta valoare este de 171.077 de euro si indica opinia unui expert imobiliar in acest sens. In ceea ce priveste suma reprezentand chiriile nepercepute, Guvernul considera ca, in principiu, nu poate fi acordata o astfel de indemnizatie, indicand Hotararea Sofletea impotriva Romaniei, (nr. 48.179/99, paragraful 42, 25 noiembrie 2003). In ceea ce priveste prejudiciul moral eventual suportat de reclamant, Guvernul considera ca nicio legatura de cauzalitate nu poate fi retinuta intre pretinsa incalcare a Conventiei si prejudiciul moral invocat.
41. Curtea reaminteste ca o hotarare care constata o incalcare a Conventiei antreneaza pentru statul parat, in lumina dispozitiilor Conventiei, obligatia juridica de a pune capat acestei incalcari si de a-i inlatura consecintele. Daca dreptul intern nu permite decat o inlaturare imperfecta a consecintelor acestei incalcari, art. 41 din Conventie confera Curtii prerogativa de a acorda o reparatie partii lezate prin actul sau omisiunea fata de care s-a constatat incalcarea Conventiei.
42. Printre elementele luate in considerare de Curte atunci cand statueaza in materie figureaza prejudiciul material, adica pierderile efective suferite drept consecinta directa a incalcarii invocate, si prejudiciul moral, adica repararea starii de neliniste, a neajunsurilor si a incertitudinilor rezultand din incalcarea Conventiei, precum si alte prejudicii nepatrimoniale (a se vedea, printre altele, Ernestina Zullo impotriva Italiei, nr. 64.897/01, paragraful 25, 10 noiembrie 2004).
43. In plus, daca diverse elemente constituind prejudiciul material nu se preteaza unui calcul exact sau acolo unde distinctia dintre prejudiciul material si prejudiciul moral se dovedeste a fi dificila, Curtea le poate examina global (Comingersoll impotriva Portugaliei, nr. 35.382/97, paragraful 29, CEDO 2000-IV).
44. In circumstantele din speta, Curtea apreciaza ca restituirea apartamentelor vandute locatarilor din imobilul situat in Bucuresti, str. Tunari nr. 83, astfel cum a fost dispusa prin Hotararea definitiva pronuntata la 13 mai 1998 de Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, ar permite reclamantului sa se afle, pe cat posibil, intr-o situatie echivalenta aceleia in care s-ar fi aflat daca imperativele art. 1 din Protocolul nr. 1 ar fi fost respectate. In lipsa restituirii de catre statul parat, intr-un termen de 3 luni de la data de la care prezenta hotarare va deveni definitiva, Curtea hotaraste ca Guvernul va trebui sa acorde reclamantului, cu titlu de prejudiciu material, o suma corespunzatoare valorii actuale a apartamentelor.
45. In cauza, cu privire la determinarea cuantumului acestei sume, Curtea observa ca reclamantul si Guvernul au depus rapoarte de expertiza care sa permita determinarea valorii apartamentelor. Tinand cont si de informatiile de care dispune cu privire la preturile de pe piata imobiliara locala, Curtea apreciaza ca valoare de piata a apartamentelor vandute locatarilor B. si P.M. suma de 200.000 de euro.
46. Mai mult, Curtea considera ca evenimentele in cauza au adus grave atingeri dreptului reclamantului la respectarea bunurilor sale, pentru care suma de 5.000 de euro reprezinta o reparatie echitabila a prejudiciului moral suferit.
47. In ceea ce priveste sumele solicitate cu titlu de chirii nepercepute, Curtea nu va specula asupra profitului rezultat din eventuala inchiriere a apartamentelor in cauza (Buzatu impotriva Romaniei, nr. 34.642/97, paragraful 18, 27 ianuarie 2005). Urmeaza ca acest capat de cerere sa fie respins.

B. Cheltuieli de judecata
48. Reclamantul nu solicita rambursarea cheltuielilor de judecata .
49. Potrivit jurisprudentei Curtii, un reclamant nu poate obtine rambursarea cheltuielilor de judecata decat in masura in care le-a cerut. Astfel, in cauza, Curtea nu acorda nicio suma cu acest titlu .

C. Dobanzi
50. Curtea considera adecvat sa stabileasca valoarea majorarilor de intarziere in raport cu rata dobanzii pentru facilitatea de imprumut marginal practicata de Banca Centrala Europeana, la care se vor adauga 3 puncte procentuale.



PENTRU ACESTE MOTIVE,
In unanimitate:
C U R T E A,


1. declara cererea admisibila;
2. hotaraste ca a fost incalcat art. 1 din Protocolul nr. 1.
3. hotaraste ca nu se impune examinarea capatului de cerere intemeiat pe art.6 din Conventie;
4. hotaraste:
a) ca statul parat trebuie sa restituie reclamantului apartamentele vandute locatarilor B. si P.M. din imobilul situat in Bucuresti, str. Tunari nr. 83, in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari, in conformitate cu art. 44 alin. 2 din Conventie;
b) ca, in lipsa restituirii in natura, statul parat trebuie sa plateasca reclamantilor, in acelasi termen de 3 luni, suma de 200.000 de euro (doua sute de mii de euro) pentru prejudiciul material, plus orice suma care ar putea fi datorata cu titlu de impozit;
5. hotaraste ca statul parat sa plateasca reclamantului, in acelasi termen de 3 luni, suma de 5.000 de euro (cinci mii de euro) pentru prejudiciul moral;
6. hotaraste ca aceste sume se vor plati in lei, conform ratei de schimb aplicabile la momentul platii;
7. hotaraste ca, incepand de la expirarea acestui termen si pana la efectuarea platii, aceste sume vor fi majorate cu o dobanda simpla egala cu rata dobanzii pentru facilitatea de imprumut marginal a Bancii Centrale Europene aplicabila in aceasta perioada, majorata cu 3 puncte procentuale;
8. respinge cererea de satisfactie echitabila pentru rest.
Redactata in limba franceza, apoi comunicata in scris la data de 12 octombrie 2006, in aplicarea art. 77 alin. 2 si 3 din Regulament.


Pronuntata de: Hotarare CEDO din 12/10/2006 in Cauza Barcanescu impotriva Romaniei


Citeşte mai multe despre:   



Comentează: Cauza Barcanescu impotriva Romaniei
Articole Juridice

Noile reglementari privind ucenicia la locul de munca. Conditii de angajare, drepturi si obligatii ale partilor
Sursa: Avocat Andrei-Gheorghe Gherasim

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim



Ştiri Juridice
Legislaţie

LEGEA nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civ
LEGEA nr. 17 din 17 martie 2017 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2016 pent ...

OUG 55/2017, privind indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor
OUG nr. 55/2017 - modificarea si completarea OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia luna ...

OUG 53/2017, privind modificarea si completarea Codului muncii
OUG nr. 53/2017 - modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii Publicata in Monito ...