Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Proprietate Intelectuala » Incalcarea dreptului exclusiv al titularului marcii

Incalcarea dreptului exclusiv al titularului marcii

  Publicat: 11 Dec 2014       6476 citiri        Secţiunea: Proprietate Intelectuala  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
In termenii art. 3 alin. (1) pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2005, marfuri contrafacute reprezinta „orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fara autorizare, o marca identica ori care nu se deosebeste in aspectele sale esentiale de o marca de produs sau serviciu legal inregistrata pentru acelasi tip de marfa si care, din acest motiv, incalca drepturile titularului acestei marci."

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin intermediul – de exemplu – al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor de comert.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin intermediul – de exemplu – al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor de comert.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin intermediul – de exemplu – al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor de comert.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin intermediul – de exemplu – al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor de comert.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(TPI). Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989 cu scopul de a consolida garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei sale de baza: interpretarea uniforma a legislatiei Comunitare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Denumire data monedei unice europene.
Termen generic, desemnand atribuirea de drepturi de proprietat, prin intermediul – de exemplu – al brevetelor, drepturilor de autor sau al marcilor de comert.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire data monedei unice europene.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire data monedei unice europene.
Marca inregistrata,
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Concept folosit in C. proc. pen., prin el intelegandu-se situatia,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Conform art. 7-9 Cod Comercial, sunt comercianti aceia care fac fapte de comert, avand comertul ca o profesiune obisnuita, si societatile comerciale.
Denumire data monedei unice europene.
A fost promulgat la 11.09.1865
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Denumire data monedei unice europene.
Legea 10 din 2001. Persoana fizica sau juridica, proprietara a unui/unor imobil(e) la data preluarii abuzive, care indeplineste conditiile impuse de lege pentru a beneficia de dispozitiile acesteia;
Denumire data monedei unice europene.
Parte dintr-un proces
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Parte dintr-un proces
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Ramura a economiei in cadrul careia se realizeaza circulatia marfurilor de la producator la consumator prin indeplinirea functiei de echilibru dintre oferta si cererea de produse si servicii.
(UE). Fondata la 1 ianuarie 1993 prin aplicarea Tratatului de la Maastricht , Uniunea Europeana (UE) preia initiativa constructiei europene de la Comunitatea Economica Europeana (CEE).
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Parte dintr-un proces
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.

Definitia din aceasta lege speciala are un continut conceptual identic cu cel din art. 36 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, adaptat insa la specificul relatiilor sociale pe care le disciplineaza - asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, pentru constatarea caracterului contrafacut al marfurilor fiind suficient a se retine inexistenta consimtamantului titularului ca produsele supuse operatiunii de vamuire sa fie desemnate printr-un semn identic cu marca sa.


Astfel, prin introducerea in tara de pe teritoriul unui stat tert (situat in afara Spatiului Economic European) a unor marfuri (rochii, sacouri, genti de dama) purtand un semn identic marcii Chanel, marca inregistrata international, are loc o utilizare a dreptului exclusiv al titularului marcii, fara consimtamantul sau si pe cale de consecinta o incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala, astfel incat acesta este indreptatit sa solicite aplicarea dispozitiilor art.36 alin.(3) lit. b) si c) din Legea nr.84/1998.


Prin cererea inregistrata la data de 05.04.2012, pe rolul Tribunalului Bucuresti, reclamanta C.S.A.S., in contradictoriu cu paratii N.M. si Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, a solicitat sa se constate ca marfurile retinute de catre autoritatile vamale, conform notificarii Autoritatii Nationale a Vamilor din 14.03.2012, aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala detinute de reclamanta asupra marcilor inregistrate international nr.201151/1997- CHANEL si nr.446944/1999; sa se dispuna interzicerea importului, precum si a comercializarii neautorizate, de catre parat a produselor purtand marci identice cu marcile inregistrate international nr. 201151/1997 - CHANEL si nr. 446944/1999.


In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca la data de 06.03.2012, in temeiul prevederilor Legii nr. 344/2005 si in baza cererii de interventie a C.S.A.S.S., autoritatile vamale din cadrul Biroului Vamal Otopeni Calatori, au retinut, de la numitul N.M., ca fiind susceptibile sa aduca atingere unui drept de proprietate intelectuala un numar de 24 de produse (16 rochii, 2 sacouri si 6 genti de dama), inscriptionate fara drept cu semne identice cu marcile inregistrate international nr. 201151/1997 - CHANEL si nr. 446944/1999 .


Deoarece marcile nr. 201151/1997-CHANEL si nr. 446944/1999, reprezinta marci inregistrate ale companiei C. (conform inregistrarilor extrase din baza de date WIPO), importul si comercializarea neautorizata a produselor ce poarta marci identice sau similare cu marcile mentionate mai sus aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala detinute asupra acestor marci.


Fata de cele mentionate, in vederea continuarii procedurii prevazute de art. 11 din Legea 344/2005, s-a solicitat admiterea cererii si pe cale de consecinta, sa se constate ca marfurile retinute de catre autoritatile vamale aduc atingere drepturilor exclusive de proprietate intelectuala detinute de reclamanta asupra marcilor inregistrate international nr. 201151/1997 - CHANEL si nr.446944/1999; sa se dispuna interzicerea importului precum si a comercializarii neautorizate de catre parat a produselor purtand marci identice cu marcile inregistrate international nr. 201151/1997 - CHANEL si nr. 446944/1999.


In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 36 din Legea nr. 84/1998 (republicata), art. 11 si 17 din Legea nr. 344/2005.


Prin sentinta civila nr.1712 din 27.09.2012 a fost respinsa actiunea in contradictoriu cu paratul Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.


A fost admisa actiunea in contradictoriu cu paratul N.M. si s-a constat ca marfurile retinute de catre autoritatile vamale, conform notificarii din 14.03.2012, aduc atingere dreptului de proprietate intelectuala detinute de reclamanta asupra marcilor inregistrate international cu nr. 201151/1997 CHANEL si nr. 446944/1999. S-a dispus interzicerea importului si comercializarii neautorizate de catre parat a produselor purtand semne identice sau similare marcilor internationale sus mentionate.


Prin decizia nr.95A din data de 8 mai 2013 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a IX-a civila si pentru cauze privind proprietatea intelectuala, conflicte de munca si asigurari sociale, a fost admis apelul formulat de parat, a fost schimbata in tot sentinta, in sensul ca a respins actiunea ca nefondata pentru considerentele ce urmeaza.


Contrar sustinerilor apelantului, intimata reclamanta si-a intemeiat in drept cererea de chemare in judecata nu doar pe dispozitiile art.11 si 17 din Legea nr.344/2005 si pe cele ale art. 11 din Regulamentul CE nr.1383/2003, acte normative in cuprinsul carora se face trimitere la drepturile exclusive asupra marcii si la notiunea de contrafacere a marcii, ci si pe dispozitiile generale ale art.36 din Legea nr.84/1998, dispozitii ce reglementeaza conditiile in care poate actiona titularul unei marci.


Dispozitiile Legii nr. 344/2005 permit detinatorului unor drepturi de proprietate intelectuala pretins incalcate, in situatia existentei unor suspiciunii ale unor asemenea incalcarii in cadrul desfasurarii unor activitati comerciale sau premergatoare acestora, in conditiile art.1 si 2 din actul normativ, ca acesta sa obtina concursul autoritatii vamale prin retinerea lor si prelevarea de probe iar in situatia contestarii acestei masuri de detinatorul marfurilor se prevede posibilitatea mentinerii masurii retinerii marfurilor pana la momentul la care titularul dreptului formuleaza o actiune in justitie, respectiv pana la momentul la care hotararea judecatoreasca pronuntata devine irevocabila.


Prevederile art.1 din Legea nr.344/2005 stabilesc ca dispozitiile legii se aplica marfurilor susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala care intra sau ies de pe teritoriul Romaniei de catre autoritatea vamala, insa conditiile in care se poate constata in justitie, o incalcare a unui drept de proprietate intelectuala protejat sunt reglementate de dispozitiile art.36 din Legea nr.84/1998, care sunt pe deplin aplicabile, si, prin urmare Curtea a apreciat ca fiind nefondata critica formulata de parat, prin care s-a sustinut ca instanta de fond a depasit limitele investirii sale.


Curtea a mai retinut ca argument suplimentar in acest sens si faptul ca in cuprinsul dispozitiilor art.2 din Legea nr.344/2005 sunt mentionate situatiile pentru care nu sunt aplicabile dispozitiile acestui act normativ astfel: prezenta lege nu se aplica marfurilor care sunt obiect al dreptului de proprietate intelectuala protejat si care au fost fabricate cu consimtamantul titularului dreptului, dar se afla fara consimtamantul acestuia in una dintre situatiile la care face referire art. 1; (2) Prezenta lege nu se aplica marfurilor la care se refera alin. (1), care sunt fabricate sau sunt protejate de un alt drept de proprietate intelectuala, in alte conditii decat cele convenite cu titularul dreptului; (3) Prezenta lege nu se aplica bunurilor aflate in bagajele calatorilor sau in colete trimise ori primite de persoane fizice cu caracter necomercial, bunuri care se incadreaza in limita permisa de lege pentru a fi scutite de la plata drepturilor de import si pentru care nu exista indicii materiale ca marfurile ar face parte dintr-un trafic comercial.


Avand in vedere ca la alin. (1) al acestui text de lege se mentioneaza ca legea nu se aplica marfurilor care au fost fabricate cu consimtamantul titularului dreptului de proprietate intelectuala, rezulta per a contrario ca reclamanta si-a intemeiat cererea pe considerentul ca marcile invocate au fost contrafacute.


S-a constatat ca prima instanta a apreciat in mod netemeinic probele administrate fata de art. 36 alin.(2) si (3) din Legea nr.84/1998.


Prevederile legale mentionate conditioneaza protectia legala in justitie a drepturilor pretins incalcate ale reclamantului, protectie ulterioara momentului retinerii de catre organele vamale a unor produse purtand marci contrafacute, de incalcarea de catre parat a unui drept de proprietate intelectuala al carui titular este reclamatul, incalcare care sa aiba loc in activitatea comerciala/ in vederea desfasurarii unei activitati comerciale de catre parat, asa incat reclamantul, in calitate de titular al actiunii civile, trebuie sa faca dovada atat a incalcarii dreptului sau la marca in privinta marfurilor asupra carora sunt aplicate semne identice sau asemanatoare marcilor reclamantului, pentru produse sau servicii identice sau similare si care creeaza un risc de confuzie in perceptia publicului incluzand riscul de asociere intre semn si marca, cat si a faptului ca paratul a importat sau comercializeaza produse putand un asemenea semn.


Curtea a retinut in acest sens ca desi, intr-adevar, contrar sustinerilor nefondate ale apelantului produsele in discutie retinute acestuia (rochii de dama, sacouri de dama si genti) sunt similare cu cele protejate de marca inregistrata international nr.201151/1997- CHANEL a intimatei reclamante, ce este protejata pentru clasele de produse 18 si 25 conform Clasificarii de la Nisa, respectiv pentru produse de piele si imitatii de piele si genti, si imbracaminte (nefiind necesar ca marcile sa fie inregistrate pentru clasa 35 de produse deoarece dreptul asupra marcii nu protejeaza semnul in sine, ci comertul careia marca ii este destinata).


S-a retinut ca fiind fondate criticile apelantului potrivit carora prima instanta a considerat netemeinic ca intimata reclamanta a fost in masura sa probeze faptul ca semnele aplicate pe marfurile confiscate de la apelant ar fi identice sau asemanatoare cu marcile protejate ale intimatei, in conditiile in care procesul - verbal intocmit de Agentia Nationala a Vamilor, necoroborat cu alte probatorii nu poate face aceasta dovada.


Astfel, pentru a putea fi retinuta contrafacerea marcilor intimatei reclamante aplicate asupra marfurilor mentionate in cuprinsul procesului-verbal, reclamanta trebuia sa probeze ca semnele aplicate asupra marfurilor retinute de la apelantul parat sunt contrafacute si ca produsele ce le poarta sunt importate in scopul comercializarii respectiv destinate comercializarii de catre acesta din urma.


Procesul-verbal intocmit de Agentia Nationala a Vamilor reprezinta actul constatator intocmit de aceasta autoritate si face mentiunea retinerii unor marfuri suspectate a aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala, constituind doar dovada retinerii acestor produse suspectate si nu poate constitui prin el insusi o dovada a contrafacerii celor 24 de produse retinute si nici a imprejurarii ca acestea erau importate sau urmau a fi folosite de catre apelant in activitatea sa comerciala.


Curtea a retinut ca, in cauza, nu s-a dovedit nici faptul ca apelantul parat ar fi importat sau ar fi folosit/ar fi intentionat sa foloseasca aceste produse in scop comercial, existenta unor indicii materiale deduse de autoritatea vamala in raport de cantitatea mare de produse (24 bucati) detinute de apelant in sensul ca acestea ar face parte dintr-un trafic comercial, indicii ce justificau interventia autoritatii vamale in sensul prevederilor Legii nr.344/2005 nefiind suficienta pentru ca in cadrul actiunii in contrafacere de drept comun sa se poata trage concluzia in sensul dispozitiilor art. 36 alin.(2) si (3) din Legea nr.84/1998 ca apelantul parat foloseste semnul pretins identic sau similar marcii sale inregistrate sau intentioneaza a il folos, in activitatea sa comerciala.


In cauza insa, simpla imprejurare ca apelantul nu a dovedit cu inscrisuri provenienta acestor bunuri si cantitatea mare de produse (24 bucati), chiar daca la momentul luarii masurii de interventie a autoritatii vamale era in masura a o justifica, contrar sustinerilor apelantului apar ca nefondate (putandu-se concluziona in sensul existentei unor indicii materiale ca acestea ar face parte dintr-un trafic comercial in conditiile in care legea vorbeste de ``indicii materiale`` pentru retinerea in vama si nu de probe iar acestea existau in cauza), totusi in conditiile in care nu era sustinuta de nicio alta proba, nu aveau in sensul prevederilor art.1203 C.civ. ``o greutate si puterea de a naste probabilitatea`` si nu puteau conduce instanta la concluzia, ca, in raport de aceste doua imprejurari, apelantul urmeaza sa comercializeze, respectiv ca importa marfurile in discutie in acest scop. Astfel, faptul ca apelantului i s-au retinut 24 de produse purtand marcile intimatei, necoroborat cu alte probe, nu putea fi in masura sa formeze convingerea instantei in sensul ca aceste produse erau detinute in scopul comercializarii, cu atat mai mult cu cat apelantul a dovedit a avea multi membri de familie carora a sustinut ca dorea sa le faca cadouri, sustinere ce nu a fost infirmata de intimata.


In ceea ce priveste sustinerile apelantului referitoare la faptul ca instanta trebuia sa retina in cauza aplicabilitatea dispozitiilor art.2 alin.(3) din Legea nr.344/2005, acestea sunt nefondate deoarece aceste dispozitii, au relevanta doar in ceea ce priveste posibilitatea autoritatii vamale de a lua masura de interventie la cererea titularului dreptului, iar in prezenta cauza intimatul a formulat doar intampinare, insa nu a sesizat prima instanta cu o cerere de constatare a nelegalitatii retinerii marfurilor in discutie de catre autoritatea vamala.


Nefondate au fost gasite si sustinerile apelantului referitoare la imprejurarea ca desi nu a fost


investita decat cu solutionarea cererii privitoare la cele 16 rochii, 2 sacouri dama si 6 genti care fac obiectul prezentului dosar, prima instanta s-ar fi pronuntat asupra aceea ce nu s-a cerut, adica cu privire la intreaga cantitate de produse aflate in bagajul apelantului deoarece tribunalul a retinut in raport de cele 24 de produse, si nu de totalitatea celor retinute de autoritatea vamala din bagajul apelantului, faptul ca acestea ar fi destinate activitatii comerciale.


In conditiile in care intimata nu a fost in masura a face dovada folosirii unor semne contrafacute de catre apelantul parat in activitatea sa comerciala, s-a retinut ca fondate sustinerile apelantului referitoare la imprejurarea ca netemeinic instanta dispune interdictia generala de a nu face import si de a nu comercializa produse, de vreme ce nu s-a dovedit ca acesta desfasoara activitati comerciale.


Impotriva deciziei a declarat recurs reclamanta, intemeiat pe dispozitiile art.304 pct.7 si 9 C.proc.civ.


Prin dezvoltarea motivelor de recurs s-a aratat ca, retinand in mod corect ca temeiul actiunii formulate este art. 36 din Legea nr. 84/1998, instanta de apel considera ca ``reclamantul, in calitate de titular al actiunii civile, trebuie sa faca prin urmare dovada atat a incalcarii dreptului sau la marca in privinta marfurilor asupra carora sunt aplicate semne identice sau asemanatoare marcilor reclamantului (``.), cat si a faptului ca paratul a importat sau comercializeaza produse putand un asemenea semn."


Cu toate acestea, in speta, instanta de apel a aplicat in mod gresit textul de lege la care face trimitere, aratand in considerentele deciziei recurate, ca nu au fost administrate probe din care sa rezulte ca marfurile retinute sunt contrafacute, iar procesul verbal intocmit de ANV nu poate face aceasta dovada decat daca este coroborat cu alte probe.


Fata de dispozitiile art. 36 alin. (2) si (3) din Legea nr.84/1998, retinute de instanta, concluzia la care aceasta a ajuns este evident nelegala, deoarece prin cererea introductiva s-a invederat faptul ca paratul a importat ``un numar de 24 de produse (16 rochii, 2 sacouri si 6 genti de dama), inscriptionate fara drept cu semne identice cu marcile - CHANEL inregistrate international nr. 201151/1997 si nr. 446944/1999``.


Intimatul - parat, prin intampinarea depusa in fata instantei de fond, nu a contestat situatia de fapt, aratand ca ``(...) agentul vamal (...) mi-a retinut din bagajele mele de calatorie anumite bunuri, intre care 16 rochii, 2 sacouri dama si 6 genti de diferite modele si dimensiuni pe care se regasesc printre altele si insemne Chanel". De asemenea, prin motivele de apel, intimatul-parat reia aceste sustineri privind situatia de fapt .


Cu alte cuvinte, paratul a recunoscut atat in fond, cat si in apel, ca foloseste pe produsele enumerate mai sus un semn identic cu marcile CHANEL, iar acest act de vointa manifestat in mod expres si unilateral, fara a fi provocat, scoate aceasta situatie de fapt in afara cadrului litigios, fiind un aspect de fapt necontestat de parti.


Sustinerile din apel ale intimatului-parat nu constituie o critica pertinenta si intemeiata si trebuiau inlaturate de instanta de apel, pentru ca paratul nu arata de ce prima instanta a retinut in mod gresit situatia de fapt redata de acesta, care este greseala instantei si care ar fi fost sensul corect pe care ar fi trebuit sa il retina Tribunalul .


Recurenta-reclamanta nu este tinuta a dovedi un fapt necontestat de parti, intrat sub puterea lucrului judecat, aspect esential al considerentelor de care a depins dezlegarea pricinii.


Instanta a incalcat in mod nelegal autoritatea de lucru judecat a faptului susmentionat, necontestat de intimatul-parat si retinut ca atare de prima instanta.


Este criticata si intelegerea gresita a notiunii de contrafacere in sensul Legii nr.84/1998, din perspectiva careia notiunea de ``semne contrafacute`` nu are sens. Astfel, din perspectiva legii se poate vorbi de incalcarea drepturilor conferite de marca (numite si acte de contrafacere), care presupune indeplinirea mai multor conditii, printre care si aceea ca produsele/serviciile care fac obiectul actelor savarsite de tert sa poarte sau sa fie in legatura cu semne identice sau similare cu marcile inregistrate.


In decizia recurata, in mod nelegal se arata ca ``in cauza nu s-a dovedit ca apelantul parat ar fi importat sau ar fi folosit/ ar fi intentionat sa foloseasca aceste produse in scop comercial``, desi instanta de apel accepta ca produsele retinute fac parte dintr-un trafic comercial, ce prezinta relevanta pentru interventia autoritatilor vamale, dar nu si pentru aplicarea dispozitiilor art. 36 din Legea nr. 84/1998.


Abordarea diferita in functie de criteriul autoritatii care apreciaza caracterul comercial sau nu al marfurilor, nu este justificata de instanta de apel, astfel ca motivarea este contradictorie si nelegala. Odata stabilit caracterul comercial al produselor in fata autoritatilor vamale, in scopul aplicarii dispozitiilor Legii nr.344/2005, acesta va avea relevanta si din perspectiva aplicarii legii marcilor, masurile luate de autoritatile vamale in temeiul Legii nr.344/2005 pentru asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, fiind lipsite de eficienta intr-o interpretare contrara, ce ar permite tocmai eludarea acestora.


Desi instanta de apel a retinut, in mod corect, dispozitia Legii nr. 84/1998, potrivit careia titularul marcii se poate opune actelor de ``import``, totusi nu a aplicat aceasta dispozitie si cauzei de fata, care se refera la importul unor produse realizat de catre o persoana fizica, din afara spatiului UE in teritoriul Romaniei, stat membru. Legea interzice actul importului in sine, chiar daca acesta nu este urmat de acte de comercializare ulterioare.


Faptul ca importatorul este o persoana fizica nu schimba in niciun fel definitia si notiunea actului de import, care este obiectiv determinata de lege indiferent de calitatea importatorului. Prin introducerea in spatiul comunitar a unei cantitati de marfuri, persoana fizica devine importator, iar actul este unul de import, indiferent daca persoana fizica avea sau nu calitatea de comerciant anterior recunoscuta in mod administrativ sau nu prin inregistrarea sa ca si comerciant.


Conform art. 612 din H.G. nr. 707/2006 prin care se aproba Regulamentul Vamal (Regulamentul de aplicare a Codului Vamal): ``Persoanele fizice pot introduce sau scoate din tara marfuri fara caracter comercial, in limitele si in conditiile prevazute de lege``.


Potrivit art.6 al Directivei 2007/74/CE privind scutirea de T.V.A. si de accize pentru bunurile importate de catre persoanele care calatoresc din tari terte conform caruia pentru a fi considerate importuri cu caracter necomercial, ``Natura sau cantitatea acestor bunuri nu trebuie sa indice faptul ca sunt importate in scopuri comerciale``.


Conform art. 7 din aceeasi Directiva, statele membre scutesc de T.V.A si accize importurile de bunuri a caror valoare totala nu depaseste 430 de euro in cazul pasagerilor care folosesc transportul aerian.


Este interzisa introducerea in Comunitate a marfurilor care aduc atingere "unui drept de proprietate intelectuala si care prin cantitatea ori natura lor sugereaza ca sunt introduse in scop comercial. Asa cum a stabilit si legiuitorul, prin art. 2 din Legea nr. 344/2005 nu se aplica dispozitiile acestei legi bunurilor aflate in bagajele calatorilor, in masura in care este vorba despre ``bunuri care se incadreaza in limita permisa de lege pentru a fi scutite de la plata drepturilor de import si pentru care nu exista indicii materiale ca marfurile ar face parte dintr-un trafic comercial``.


Bunurile nu se incadreaza in limita permisa de lege pentru a fi scutite de la plata drepturilor de import


In cauza, autoritatile vamale, in mod corect au retinut produsele deoarece, avand in vedere cantitatea si valoarea, au existat indicii ca bunurile sunt importate in scop comercial si se impune plata drepturilor de import, dar si aplicarea Legii nr.344/2005, fata de valoarea totala a importului - 1.720 de euro (4 adeverinte de retinere fiecare in suma de 430 de euro), care depaseste cu mult limita valorica permisa de lege - 430 de euro.


In acest context, este criticata si aprecierea instantei de a determina obiectul actului comercial de import doar in raport cu acele produse purtand aceeasi marca . In realitate, a existat un singur act de import de marfuri si a fost tratat ca atare din perspectiva economica si comerciala, si nu mai multe acte de import concomitente, grupand produsele dupa marca purtata.


Instanta de apel in mod gresit a retinut strict cantitatea de produse purtand semnele CHANEL (24 produse) si nu tine cont de celelalte bunuri purtand alte semne (117 produse).


In speta, prin importul facut, intimatul parat a incercat sa introduca in tara o cantitate totala de 141 de produse. Faptul ca a fost importata o asemenea cantitate mare de produse rezulta in mod clar din decizia autoritatilor vamale. Aceasta imprejurare reprezinta mai mult decat un simplu indiciu cu privire la caracterul comercial al operatiunii. Instanta de apel accepta ca exista ``indicii materiale deduse de autoritatea vamala in raport de cantitatea mare de produse (24 bucati) detinute de apelant in sensul ca acestea ar face parte dintr-un trafic comercial, indicii ce justificau interventia autoritatii vamale in sensul prevederilor Legii nr. 344/2005``, dar considera ca existenta acestor indicii materiale nu este suficienta si pentru aplicarea Legii nr.84/1998, considerand ca prezumtia caracterului comercial in sensul art. 36 nu este temeinica din punct de vedere logic si juridic.


Instanta a gresit, incalcand art. 36 din Legea nr. 84/1998, solicitand ca dovada sa se faca in mod cumulativ, atat asupra intentiei de comercializare ulterioara, cat si asupra existentei actului de import. Aceasta este o adaugare la lege care prevede cele doua ipoteze de fapt in mod distinct si separat, fara a necesita intrunirea lor cumulativa. Adaugarea la lege trebuie inlaturata de instanta de recurs.


Pe de alta parte, instanta de apel inlatura argumentele prezentate primei instante cu privire la calificarea actului de import, retinand ca fiind dovedita imprejurarea ca produsele importate erau destinate drept cadouri familiei numeroase a acestuia. Consideram ca simplele inscrisuri depuse de intimatul-parat, necoroborate cu alte probe nu confera A«greutate si puterea de a naste probabilitateaA» caracterului necomercial al marfurilor intimatului-parat si de inlaturare a ``indiciilor" stabilite pe baza normelor legale imperative.


Motivarea instantei de apel este contradictorie si nelegala, creand un dezechilibru prin modul de aplicare a prezumtiilor dupa standarde diferite, ce afecteaza insusi principiul egalitatii partilor in procesul civil.


Indiciile in sensul ca marfurile fac parte dintr-un trafic comercial tinand cont de valoarea si cantitatea lor mare, aspect retinut de instanta in decizia recurata, dar cu relevanta pentru interventia autoritatilor vamale in temeiul Legii nr. 344/2005, conduc si la retinerea calitatii de comerciant a intimatului-parat in sensul Legii nr. 84/1998 pentru identitate de ratiune.


Inalta Curte, analizand decizia prin raportare la criticile formulate, a retinut caracterul fondat al recursului pentru argumentele ce succed.


Intimatul N.M., prin contestatia formulata impotriva masurii retinerii bunurilor, confirmate prin adeverintele de retinere a bunurilor din 6.03.2012, luata de Biroul vamal Otopeni-calatori precizeaza ca produsele retinute sunt achizitionate din China precum si faptul ca cele 4 adeverinte vamale au fost emise cu aceeasi ocazie.


De asemenea, de necontestat ca in bagajul intimatului au fost gasite 141 de produse, a caror valoare totala este de 1.720 euro.


Prin art.97 din Ordinul nr.2220/2006 pentru aprobarea Normelor privind scutirea de la plata taxei pe valoarea adaugata si a accizelor pentru importurile definitive ale anumitor bunuri, prevazute de art.142 alin.(1) lit. d) si art.199 alin.(3) din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, Ordin emis de Ministerul Finantelor Publice au fost implementate prevederile art.6 al Directivei 2007/74/CE, invocata de recurent.


Potrivit art.3 alin.(1) si (2) din Titlul II al anexei 1 a Ordinului sus-mentionat se prevede ca ``Bunurile continute in bagajul personal al calatorilor din tarile terte, altele decat cele prevazute la art.5 alin.1-8, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata si de accize la import, daca bunurile respective nu au un caracter comercial si valoarea totala a acestora nu depaseste 300 euro de persoana .


In cazul calatorilor care folosesc transportul aerian si al celor care folosesc transportul maritim, pragul financiar prevazut de alin.1 este de 430 euro``.


Fata de datele spetei, bunurile introduse in Romania de catre parat au fost retinute de la acesta de catre Biroul vamal Otopeni calatori, caz in care rezulta ca reperul valoric aplicabil pentru stabilirea caracterului comercial al acestora, este cel de la art.3 alin.(2) din mentionatul Ordin, asadar peste 300 euro.


Cum in cele 4 adeverinte de retinere a bunurilor gasite in bagajele intimatului emise de autoritatile vamale se mentioneaza ca valoarea acestor produse purtand semnul identic marcii Chanel este de 430 euro, iar totalul bunurilor retinute de la intimat din bagajul aferent aceleiasi calatorii este de 141 produse, in valoare de 1.720 euro, rezulta ca acestea nu erau scutite de la taxa pe valoarea adaugata si accize de import, astfel ca acestea aveau caracter comercial.


Potrivit art. 36 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 84/1998, republicata, titularul marcii poate cere instantei judecatoresti competente sa interzica tertilor sa foloseasca, in activitatea lor comerciala, fara consimtamantul sau un semn identic marcii, pentru produse sau servicii identice celor pentru care marca a fost inregistrata, in speta, din clasa 25 (produse de imbracaminte).


In cauza de fata, recurenta reclamanta a sustinut ca marfurile retinute de la intimat sunt comercializate de acesta fara autorizarea sa, astfel ca paratul era cel care avea sarcina probei faptului pozitiv contrar, intrucat in caz contrar, se pretinde reclamantei sa faca dovada ca nu si-a dat consimtamantul pentru utilizarea de catre parat a unui semn identic marcii sale, ceea ce reprezinta un fapt negativ, nesusceptibil de dovada.


Or, in cazul in care paratul ar fi avut un astfel de consimtamant din partea reclamantei sub forma unei licente ori o alta legitimare valabila (de ex. sa fi fost autorizat ca distribuitor), acesta este cel care era tinut a invoca o astfel de aparare si, in consecinta, si sa o dovedeasca.


Se constata, totodata, ca instanta de apel a retinut ca reclamanta nu a facut dovada ca marfurile sunt contrafacute.


In termenii art. 3 alin. (1) pct. 11 lit. a) din Legea nr. 344/2005, marfuri contrafacute reprezinta ``orice marfa, inclusiv ambalajul sau, care poarta, fara autorizare, o marca identica ori care nu se deosebeste in aspectele sale esentiale de o marca de produs sau serviciu legal inregistrata pentru acelasi tip de marfa si care, din acest motiv, incalca drepturile titularului acestei marci."


Definitia din aceasta lege speciala are un continut conceptual identic cu cel din art. 36 alin. (2) din Legea nr. 84/1998, adaptat insa la specificul relatiilor sociale pe care le disciplineaza - asigurarea respectarii drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul operatiunilor de vamuire, pentru constatarea caracterului contrafacut al marfurilor fiind suficient a se retine inexistenta consimtamantului titularului ca produsele supuse operatiunii de vamuire sa fie desemnate printr-un semn identic cu marca sa.


Desi nu este exprimat in termeni neechivoci in rationamentul expus prin decizia recurata, este probabil ca sensul avut in vedere de instanta de apel sa priveasca invocarea epuizarii dreptului la marca, ceea ce constituie obiect de reglementare al art. 38 alin. (1) din Legea nr. 84/1998, astfel: ``Dreptul asupra marcii se epuizeaza, iar titularul nu poate interzice altor persoane folosirea acesteia pentru produse care au fost puse in comert in Uniunea Europeana si in Spatiul Economic European sub aceasta marca de titularul insusi sau cu consimtamantul sau.``


Inalta Curte constata insa ca nici cerintele prevazute de acest text nu sunt indeplinite in cauza, intrucat intimatul nu a facut dovada punerii in comert a produselor in Uniunea Europeana sau in Spatiul Economic European a produselor sub marca Chanel de catre recurenta insasi sau cu consimtamantul acesteia (deci, ca este vorba despre produse originale), dupa cum nici nu a facut dovada la intrarea in Romania ca a calatorit in ariile economico-geografice indicate, de altfel chiar paratul recunoscand achizitionarea bunurilor din China, stat tert U.E. Mai mult decat atat, intimatul parat nici nu a invocat in cauza astfel de aparari, cu privire la epuizarea dreptului la marca, nici in fata primei instante, nici prin motivele de apel, astfel incat instanta de apel a analizat din oficiu, cu depasirea limitelor devolutiunii stabilite pentru calea de atac prin dispozitiile art. 295 alin. (1) C.proc.civ., atare posibila aparare a apelantului, fara ca acesta sa fi fost un motiv de ordine publica.


Inalta Curte retine ca paratul care a introdus in tara de pe teritoriul unui stat tert un numar de 24 de produse (16 rochii, 2 sacouri si 6 genti de dama, purtand un semn identic marcilor inregistrate international nr.201151/1997 si nr.446944/1999, a utilizat un drept exclusiv al reclamantei, fara consimtamantul sau, recurenta reclamanta fiind indreptatita sa solicite aplicarea dispozitiilor art.36 alin.(3) lit.b) si c) din Legea nr.84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.


Ca atare, instanta de apel a aplicat gresit legea atunci cand a retinut ca bunurile importate de intimat nu incalca drepturile de proprietate intelectuala apartinand reclamantei.


Inalta Curte pentru cele ce preced, in temeiul dispozitiilor art.312 alin.(1), (2) si (3) C.proc.civ. cu referire la art.304 pct.9 C.proc.civ. a admis recursul, a modificat decizia in sensul ca apelul declarat de parat a fost respins ca nefondat.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia I civila, decizia nr. 891 din 18 martie 2014


Citeşte mai multe despre:    Contafacere    Marca    Legea 84/1998    OSIM    Legea 344/2005    Spatiul Economic European



Comentează: Incalcarea dreptului exclusiv al titularului marcii
Alte Speţe

Anularea de catre instanta a deciziei de suspendare a raporturilor de munca. Repunerea salariatei in situatia anterioara concedierii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 3381 din 21.06.2016

Utilizarea unor fotografii in cadrul unei emisiuni tv. Nume patronimic inregistrat ca marca. Neindeplinirea cerintei legale a utilizarii semnului pentru servicii cu titlu de marca
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 104 din 22 ianuarie 2016

In Danemarca nu se pro-duc automobile. In ianuarie 1999, De Danske Bilimportorer (DBI), o asociatie daneza de importatori de vehicule, a cumparat un a
Pronuntaţă de: Cazul: De Danske Bilimportorer c. Skatteministeriet, Told- og Skattestyrelsen , 17 iunie 2003

Braseria Budweiser Budvar, cu sediul in localitatea ceha Budweis, produce si exporta in Austria bere cu marca „Budweiser Budvar”
Pronuntaţă de: Cazul: Budjovicky Budvar/Rudolf Ammersin GmbH, recurs prealabi, 18 noiembrie 2003

In 1996 AUDI a cerut Oficiului de Armonizare a Pietei Interne (OAPI) sa inregistreze semnul „TDI” ca marca comunitara.
Pronuntaţă de: Cazul: AUDI AG/ Oficiul de armonizare a pietei interne, 3 decembrie 2003

In Danemarca nu se pro-duc automobile. In ianuarie 1999, De Danske Bilimportorer (DBI), o asociatie daneza de importatori de vehicule, a cumparat un a
Pronuntaţă de: Cazul: De Danske Bilimportorer c. Skatteministeriet, Told- og Skattestyrelsen , 17 iunie 2003

Braseria Budweiser Budvar, cu sediul in localitatea ceha Budweis, produce si exporta in Austria bere cu marca „Budweiser Budvar”
Pronuntaţă de: Cazul: Budjovicky Budvar/Rudolf Ammersin GmbH, recurs prealabi, 18 noiembrie 2003

In 1996 AUDI a cerut Oficiului de Armonizare a Pietei Interne (OAPI) sa inregistreze semnul „TDI” ca marca comunitara.
Pronuntaţă de: Cazul: AUDI AG/ Oficiul de armonizare a pietei interne, 3 decembrie 2003

In Danemarca nu se pro-duc automobile. In ianuarie 1999, De Danske Bilimportorer (DBI), o asociatie daneza de importatori de vehicule, a cumparat un a
Pronuntaţă de: Cazul: De Danske Bilimportorer c. Skatteministeriet, Told- og Skattestyrelsen , 17 iunie 2003



Articole Juridice

Serviciul oferit de Uber nu poate fi calificat drept "serviciu al societatii informationale"
Sursa: EuroAvocatura.ro

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Promovarea actiunii in granituire
Sursa: euroavocatura.ro

Obezitatea poate constitui un „handicap”
Sursa: EuroAvocatura.ro

Contractul de munca full-time vs. contractul de munca part-time
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Obezitatea patologica poate echivala cu un "handicap" in ceea ce priveste incadrarea in munca si ocuparea fortei de munca
Sursa: EuroAvocatura.ro