Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Incheiere interlocutorie de respingere a exceptiei prescriptiei extinctive. Reiterarea exceptiei prin intampinarea depusa in calea de atac

Incheiere interlocutorie de respingere a exceptiei prescriptiei extinctive. Reiterarea exceptiei prin intampinarea depusa in calea de atac

  Publicat: 28 Dec 2016       447 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Exceptiile solutionate de prima instanta nu pot fi repuse in discutie decat ca motive de nelegalitate in cadrul cailor de atac legal reglementate si nu pot fi reiterate ca exceptii in conditiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.

Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Plata a serviciilor de asistenta juridica prestate de catre un avocat, pe care beneficiarul o face colectivului de asistenta juridica.
Persoana care a dobandit aceasta calitate potrivit legii si care are competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu de baza al judecatii, asezat in cap. I, t. II, C, proc. pen., partea speciala, potrivit caruia probele administrate in cauza sunt supuse discutiei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Specialist cu o competenta profesionala deosebita care poate fi desemnat de catre organul de urmarire penala ori de catre organul de jurisdictie pentru a efectua lucrari sau a da lamuririle necesare asupra unor situatii de fapt, in vederea rezolvarii unui proces. In activitatea sa expertul nu transeaza conflicte si nici nu arbitreaza interese, ci executa analize, investigatii, calcule, formuland evaluari, precieri si concluzii in legatura cu situatia respectiva.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala;
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
(lat. fraus, fraudis). Inducere in eroare, inselaciune, act de rea-credinta savarsit sprea a realiza un profit material prin atingere adusa drepturilor altei persoane
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cauza care inlatura caracterul penal al faptei, prevazuta in cap. V, t. II, art. 51, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Moment (etapa) al judecatii in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
(din Legea 10 din 2001) Actul scris prin care un cult religios sau o comunitate a unei minoritati nationale care se pretinde a fi indreptatit/a,
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Unitate de baza a organizarii administrativ-teritoriale a statului, alcatuita dintr-unul sau mai multe sate si
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Inscris oficial reprezentand unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
1. Modalitate de savarsire a unei fapte ilicite, care consta in neindeplinirea de catre autorul ei a ceea ce era obligat sa faca.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situatie care consta in indeplinirea, potrivit cerintelor legii, a actelor de chemare a persoanelor interesate in fata organului de jurisdictie ori a organelor de urmarire penala.
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(In sensul Legii 10 din 2001). Orice teren si/sau constructie situat in intravilan, cu oricare din destinatiile avute la data preluarii, precum si orice bun mobil devenit imobil prin incorporare in aceasta constructie,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Sintagma ce desemneaza ipoteca creata prin conventia partilor, cu respectarea formelor prevazute de lege.

Prin urmare, in cazul in care exceptia prescriptiei extinctive, invocata in fata primei instante, a fost respinsa printr-o incheiere interlocutorie, solutia data fiind consolidata, prin neatacare, cu autoritate de lucru judecat, desfiintarea hotararii nu poate fi obtinuta de catre partea nemultumita prin reiterarea exceptiei in intampinarea depusa in calea de atac.


1. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj sub nr. x/117/2007, reclamanta Parohia A. in contradictoriu cu paratii SC B. SRL, Statul Roman prin Consiliul Local Dej si C. SA - Sucursala Cluj-Napoca, a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa dispuna constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1840/11.10.2006 de BNP D., incheiat intre Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Dej reprezentat de catre Primar si SC B. SRL, avand ca obiect spatiul comercial situat in Dej, jud. Cluj si a actelor subsecvente, respectiv contractele de ipoteca nr. 229/11.10.2006 si nr. 230/11.10.2006 precum si contractele de credit initiale incheiate intre parata SC B. SRL si parata C. SA Sucursala Cluj-Napoca, precum si restabilirea situatiei anterioare, radierea dreptului de proprietate a paratei SC B. SRL, reinscrierea imobilului in favoarea Statului roman, radierea sarcinilor si a interdictiilor de instrainare si grevare.


Prin sentinta civila nr. 796 din 9 decembrie 2009 pronuntata de Tribunalul Cluj, Sectia civila, in dosarul nr. x/117/2007, a fost admisa in parte actiunea reclamantei Parohia A. si, in consecinta, a fost constatata nulitatea absoluta a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1840/11.10.2006 de BNP D. avand ca obiect spatiul comercial situat in Dej, jud. Cluj, inscris in CF Dej prev. cu nr. top 159/XIX, compus din 2 spatii comerciale si 2 depozite, si a actelor subsecvente, constand in contractele de ipoteca nr. 229/11.10.2006 si nr. 230/11.10.2006 incheiate intre parata SC B. SRL si parata C. SA Sucursala Cluj-Napoca.


A fost dispusa restabilirea situatiei anterioare prin radierea dreptului de proprietate a paratei SC B. SRL de sub B1 din CF 19294 si reinscrierea asupra acestui imobil a dreptului de proprietate in favoarea Statului Roman in CF 15981 ind. Dej si 15982 col. Dej si radierea sarcinilor inscrise sub C1-4 din CF 19294 Dej.


Prin decizia nr. 79/A/2011 din 2 februarie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, Sectia civila de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, in dosarul nr. x/117/2007, au fost admise apelurile declarate de paratii Statul Roman prin Consiliul Local al municipiului Dej reprezentat de Primar, SC B. SRL Dej si C. SA Bucuresti impotriva sentintei civile nr. 796 din 9 decembrie 2009 a Tribunalului Cluj, pe care a anulat-o si a trimis cauza spre judecare in prima instanta Tribunalului Comercial Cluj. Totodata, apelanta SC B. SRL Dej a fost obligata sa ii plateasca expertului E. suma de 400 lei cu titlu de onorariu expert .


Recursul declarat impotriva acestei decizii de catre reclamanta Parohia A. a fost respins ca nefondat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia I civila, prin decizia nr. 8700 din 16 decembrie 2011, pronuntata in dosarul nr. x/117/2007.


2. Cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Specializat Cluj, sub nr. x/117/2007.


Prin sentinta civila nr. 1934/2012 din 19 aprilie 2012, pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj in dosarul nr. x/117/2007, a fost respinsa cererea formulata de reclamanta Parohia A., ca urmare a neindeplinirii procedurii concilierii directe invocata de parata SC B. SRL. A fost obligata reclamanta sa-i achite paratei SC B. SRL cheltuieli de judecata in cuantum de 24.868,62 lei.


Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, prin decizia nr. 109/2012 din 20 septembrie 2012, pronuntata in dosarul nr. x/33/2012, a admis apelul declarat de reclamanta Parohia A. impotriva sentintei civile nr. 1934/2012 a Tribunalului Specializat Cluj, pe care a anulat-o, iar cauza a fost trimisa spre rejudecare.


Recursul declarat de parata SC B. SRL impotriva deciziei civile nr. 109/2012 a Curtii de Apel Cluj a fost respins ca nefondat de Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, prin decizia nr. 2255 din 5 iunie 2013, pronuntata in dosarul nr. x/33/2012.


3. Prin cererea de revizuire inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub nr. x/1/2013, la data de 4 iulie 2013, revizuenta SC B. SRL a solicitat sa se constate incidenta art. 322 pct. 7 C. proc. civ., pentru contradictorialitatea intre decizia civila nr. 109/2012 din 20 septembrie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal si decizia nr. 79/A/2011 din 2 februarie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, in dosarul nr. x/117/2007.


Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia a II-a civila, prin decizia nr. 948 din 11 martie 2014, pronuntata in dosarul nr. x/1/2013, a respins ca tardiva cererea de revizuire formulata de SC B. SRL. Totodata, revizuenta SC B. SRL a fost obligata sa-i achite intimatei Parohia A. suma de 5488 lei reprezentand cheltuieli de judecata .


4. Cauza a fost reinregistrata pe rolul Tribunalului Specializat Cluj sub nr. x/1285/2014.


Prin sentinta civila nr. 3149/2014 din 27 noiembrie 2014 pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj s-a respins cererea formulata de reclamanta Parohia A. in contradictoriu cu paratii SC B. SRL, Statul Roman prin Consiliul Local Dej si C. SA - Sucursala Cluj-Napoca, cerere avand ca obiect constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1840/11.10.2006 de BNP D. incheiat intre paratele de randul 1 si II, avand ca obiect spatiul comercial situat in Dej, jud. Cluj si a actelor subsecvente, contractele de ipoteca nr. 229/11.10.2006 si nr. 230/11.10.2006, precum si contractele de credit initiale incheiate intre parata SC B. SRL si parata C. SA Sucursala Cluj-Napoca, cererea de restabilire a situatiei anterioare, radierea dreptului de proprietate a paratei SC B. SRL, reinscrierea imobilului in favoarea Statului Roman, radierea sarcinilor si a interdictiilor de instrainare si grevare.


S-a respins exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei, invocata de parata SC B. SRL.


S-a respins cererea formulata de reclamanta de obligare a paratilor in solidar la plata cheltuielilor de judecata .


S-a luat act de faptul ca paratii nu au solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata cu ocazia rejudecarii cererii.


Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut, in esenta, cu putere de lucru judecat considerentele deciziei civile nr. 79 din 02 februarie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, in dosarul nr. x/117/2007, in conformitate cu care s-a statuat asupra unei stari de fapt rezultate din probele administrate in cauza, in sensul ca spatiul in litigiu nr. top. 159/XIX a fost construit ulterior exproprierii, in urma cu cca. 60 de ani, ca acesta nu a fost construit de reclamanta si nici nu i-a apartinut anterior exproprierii, motiv pentru care acest spatiu nu a facut obiectul cererii de retrocedare nr. 750/28.01.2003 intemeiata pe dispozitiile O.U.G. nr. 94/2000 si nici obiectul notificarii nr. 25765/06.12.2002, adresate paratului Consiliului Local al Municipiului Dej.


Instanta de fond a mai retinut ca din coroborarea prevederilor O.U.G. nr. 94/2000 rezulta, in mod neindoielnic, faptul ca titularii cererilor de retrocedare aveau obligatia de a individualiza imobilul ce se solicita a le fi restituit, o cerere formulata generic sub forma restituirii tuturor imobilelor ce fusesera preluate abuziv si care apartinusera Parohiei A. neintrunind exigentele prevazute de lege.


In consecinta, cererea reclamantei a fost respinsa ca nefondata, reclamanta nefacand dovada faptului ca era proprietara imobilului ce face obiectul litigiului.


Ca urmare a respingerii cererii principale de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare - cumparare incheiat intre paratele de randul 1 si II, avand ca obiect spatiul comercial situat in Dej, jud. Cluj, au fost respinse si cererile accesorii formulate de reclamanta, ce vizeaza actele subsecvente, incheiate de parata SC B. SRL si C. SA Sucursala Cluj-Napoca.


S-a apreciat de catre instanta de fond ca incheierea acestor contracte s-a facut cu respectarea dispozitiilor art. 1769, art. 1772 si art. 1776 C. civ., neexistand vreun motiv pentru anularea acestor acte subsecvente, in conditiile in care a fost respectata forma autentica si conventia s-a incheiat de catre proprietarul imobilului cu societatea care a acordat credit in vederea achitarii pretului partial pentru care a fost achizitionat imobilul.


De altfel, instanta a apreciat ca reclamanta este tert fata de contractele de ipoteca si nu poate solicita anularea acestora, consecinta respingerii cererii de anulare a acestor contracte fiind si respingerea solicitarii de restabilire a situatiei anterioare, radierea dreptului de proprietate a SC B. SRL si reinregistrarea imobilului in CF in favoarea Statului roman.


Din perspectiva respingerii cererii de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare si a cererii de anulare a contractelor de ipoteca, au fost respinse si cererile avand ca obiect radierea interdictiilor de instrainare si grevare.


Referitor la exceptia prescriptiei dreptului la actiune invocata de parata SC B. SRL s-a constatat ca este nefondata, intrucat cererea de retrocedare nr. 750/2003 formulata de reclamanta Parohia A., la data de 28 ianuarie 2003, respecta termenul de 6 luni prevazut de Legea nr. 501/2002, fata de termenul limita pana la care se putea solicita retrocedarea, respectiv data de 31 ianuarie 2003. Sub acest aspect, s-a mai retinut ca acest termen nu este unul de decadere, astfel incat sanctiunea nerespectarii nu este cea a prescriptiei extinctive a dreptului la actiune, ci cea a tardivitatii.


Cu privire la inadmisibilitatea actiunii in temeiul exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei invocate de parata SC B. SRL, instanta de fond a respins-o ca nefondata, dat fiind faptul ca reclamanta a solicitat constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare - cumparare, solicitare care poate fi formulata de orice parte interesata.


Impotriva sentintei civile nr. 3149 din 27 noiembrie 2014 a Tribunalului Specializat Cluj reclamanta Parohia A. a declarat apel.


5. Prin decizia civila nr. 1352/2015 din 8 octombrie 2015 pronuntata de Curtea de Apel Cluj, Sectia a II-a civila a fost admis apelul declarat de reclamanta Parohia A. impotriva sentintei civile nr. 3149 din 27 noiembrie 2014 pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj, pe care a schimbat-o, in sensul ca: a fost admisa in parte actiunea formulata de reclamanta Parohia A. impotriva paratilor Statul roman prin Consiliul Local al municipiului Dej, SC B. SRL, C. SA Sucursala Cluj-Napoca si, in consecinta: a fost constatata nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1840/11.10.2006 de BNP D. avand ca obiect apartamentul situat in Dej, prev. cu nr. top. 159/XIX, compus din 2 spatii comerciale si 2 depozite.


A fost constatata nulitatea actelor juridice subsecvente constand din contractul de ipoteca nr. 229/11.10.2006 incheiat intre paratii SC B. SRL si C. SA Sucursala Cluj Agentia de Rang I Dej, autentificat sub nr. 1841/11.10.2006 de catre BNP D. din Dej pentru suma de 85.000 lei si a contractului de ipoteca nr. 230/11.10.2006 incheiat intre paratii SC B. SRL si C. SA - Sucursala Cluj Agentia de Rang I Dej, autentificat sub nr. 1842/11.10.2006 de catre BNP D. din Dej pentru suma de 49.000 lei.


A fost dispusa restabilirea situatiei anterioare prin radierea dreptului de proprietate al paratei SC B. SRL de sub B1 din CF 19294 si reinscrierea asupra acestui imobil a dreptului de proprietate al Statului Roman in CF 15981 ind. Dej si 15982 col. Dej si radierea sarcinilor inscrise sub C1-4 din CF 19294 Dej.


A fost respinsa cererea de constatare a nulitatii contractelor de credit .


A fost respinsa cererea de aderare la apel formulata de catre parata SC B. SRL.


Au fost obligati paratii la plata sumei de 7.500 lei, cheltuieli de judecata partiale in favoarea reclamantei, in fond si apel.


Pentru a pronunta astfel, instanta de apel a retinut, in esenta, ca argumentele instantei de fond referitoare la exceptia prescriptiei dreptului la actiune al reclamantei sunt corecte si isi pastreaza valabilitatea.


Referitor la solutia instantei de fond prin care s-a avut in vedere puterea de lucru judecat a considerentelor deciziei civile nr. 79/2011 a Curtii de Apel Cluj, instanta de apel a retinut ca alegatiile instantei sub acest aspect sunt straine de natura cauzei, in contextul in care considerentele din apel ale deciziei evocate, legate de fondul cauzei, au fost inlaturate de catre instanta suprema - prin decizia nr. 8700/16.12.2011 - si, ca atare, nu pot produce niciun efect.


Cu privire la situatia de fapt a imobilului ce face obiectul litigiului, instanta de apel si-a format convingerea in sensul temeiniciei demersului reclamantei, in urma analizei raportului de expertiza intocmit de catre expert E., constatand ca lucrarea acestuia este mult mai lamuritoare decat cea efectuata de catre expertul in specialitatea constructii F., concluzia instantei fiind ca apartamentul in litigiu face parte din cladirea inscrisa pe parcela cu nr. top. 159.


De asemenea, s-a mai retinut de catre instanta de apel faptul ca imobilul spatiu comercial al reclamantei nu este amplasat pe topo 156, 157 sau 158 care este drum (strada) si nici pe mai multe topografice si ca, desi nu exista informatii clare in evidentele Parohiei A., Primariei Dej si in cartea funciara, prin eliminarea altor posibilitati, cea mai apropiata de realitate si in favoarea careia exista argumente imbatabile este aceea conform careia este corecta identificarea imobilului in cauza cu topo 159.


Instanta de apel a mai retinut incidenta prezumtiei de lucru judecat, apreciind ca nu pot fi ignorate aspectele transate irevocabil prin hotararile pronuntate in dosarul nr. x/33/2011, respectiv sentinta nr. 811/2012 a Curtii de Apel Cluj si decizia nr. 2169/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Totodata, s-a constatat ca spatiul in litigiu a fost solicitat spre retrocedare in conditiile O.U.G. nr. 94/2000, iar autoritatea locala a fost incunostintata despre acest aspect - prin adresa inregistrata sub nr. 24534/26.08.2003 la CLM Dej - context in care spatiul nu putea fi instrainat, reclamanta efectuand toate demersurile pentru evitarea instrainarii spatiului.


De altfel, cererea de retrocedare a fost notata in CF anterior incheierii contractului de vanzare-cumparare, context in care buna-credinta a paratilor nu a putut fi retinuta, instanta de apel apreciind ca are rezerve in ceea ce priveste teza conform careia s-ar putea da valente in cauza unei pretinse bune-credinte a cumparatorului, intimatii acceptand lezarea drepturilor reclamantei prin perfectarea conventiei.


In consecinta, instanta de apel a dat eficienta prevederilor art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000 si a constatat ca fiind lovite de nulitate absoluta contractul de vanzare - cumparare si cele de grevare incheiate mai inainte de solutionarea cererii de retrocedare, contractele de ipoteca incheiate intre SC B. SRL si C. SA Sucursala Cluj-Napoca fiind acte subsecvente urmeaza soarta juridica a contractului de vanzare-cumparare nul, potrivit principiului resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis.


Astfel, in speta, acest deziderat poate fi atins prin radierea dreptului de proprietate inscris in favoarea SC B. SRL, reinscrierea spatiului in favoarea Statului Roman, in CF 15981 individuala Dej si CF 15982 colectiva, radierea sarcinilor inscrise in CF 19294 Dej: drepturile de ipoteca de Rang I si de Rang II respectiv interdictiile de instrainare si grevare inscrise in favoarea C. SA Sucursala Cluj Agentia de Rang I Dej sub CI, C2, C3 si C4.


Totodata, instanta de apel a respins apararile paratei C. SA - Sucursala Cluj referitoare la buna-credinta, intrucat lipsa oricaror demersuri in scopul informarii nu echivaleaza cu buna-credinta, o simpla consultare a CF 86 Dej fiind edificatoare in aceasta privinta.


A mai fost respinsa si apararea referitoare la exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei in formularea actiunii de fata, dat fiind regimul juridic al nulitatii absolute, care poate fi invocata de orice parte interesata. Toate aceste argumente au fost valabile in privinta cererii de constatare a nulitatii absolute a contractului de vanzare - cumparare, a contractului de ipoteca si rectificarea CF prin radierea inscrierilor facute in baza acestora, care sunt legate direct de statutul juridic al spatiului, atestate de inscrierile din CF.


Insa argumentele nu au fost considerate valide in ceea ce priveste desfiintarea contractelor de credit incheiate intre parata SC B. SRL si C. SA Sucursala Cluj - Agentia de Rang I Dej, deoarece in acestea nu se face referire la imobilul in cauza. Ca atare, reclamanta nu justifica interes, direct, actual si legitim si, implicit, nici calitate procesuala activa in a cere anularea lor.


In consecinta, in conformitate cu prevederile art. 296 si art. 111 C. proc. civ., art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000, art. 34 pct. 1 din Legea nr. 7/1996, apelul reclamantei a fost admis, sentinta atacata a fost schimbata in parte, in sensul admiterii partiale a actiunii reclamantei, in limitele anterior evocate. Totodata, a fost respinsa cererea de aderare la apel formulata de catre parata SC B. SRL, in contextul in care s-a solicitat acordarea catre aceasta parte a cheltuielilor de judecata ocazionate. Or, fiind in culpa procesuala, acordarea unor sume cu acest titlu este exclusa.


In baza dispozitiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ., au fost obligati paratii Statul Roman - prin Consiliul Local al Municipiului Dej, SC B. SRL, C. SA - Sucursala Cluj-Napoca, la plata sumei de 7.500 lei, cheltuieli de judecata partiale in favoarea reclamantei, in fond si apel.


6. Impotriva acestei decizii au declarat recurs atat parata Societatea B. SRL, cat si parata C. SA Bucuresti.


6.1 Recursul paratei SC B. SRL a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 5 si 9 C. proc. civ., iar recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu trimiterea cauzei spre rejudecare, in vederea administrarii de noi probe. In subsidiar, s-a solicitat modificarea deciziei atacate, in sensul respingerii apelului declarat de reclamanta Parohia A. si mentinerea sentintei instantei de fond, ca fiind temeinica si legala, precum si admiterea cererii sale de aderare la apel, cu consecinta schimbarii in parte a sentintei instantei de fond sub aspectul cheltuielilor de judecata, in sensul admiterii cererii de acordare a acestora.


In dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta-parata B. SRL a aratat ca instanta de apel a incalcat principiul contradictorialitatii si principiul dreptului la aparare, prin faptul ca prin incheierea din 24 septembrie 2015 s-a dispus amanarea pronuntarii, iar in cursul acesteia a solicitat acvirarea pe cale scurta a dosarului nr. x/2003 al Tribunalului Cluj, in care s-a pronuntat sentinta nr. 1113/C/2004 din 2 aprilie 2004.


Aceste principii fundamentale - cel al contradictorialitatii si al dreptului la aparare - impuneau instantei sa repuna cauza pe rol pentru ca partile sa poata studia cuprinsul dosarului atasat.


Prin urmare, recurenta a aratat ca in cauza este incident motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., avand in vedere ca au fost administrate mijloace de proba noi in cursul amanarii de pronuntare, fara ca partile sa poata sa le studieze si sa-si exprime pozitia procesuala fata de acestea in conditii de contradictorialitate, cu atat mai mult cu cat in motivarea deciziei recurate instanta de apel in analizarea bunei-credinte a paratei Societatea B. SRL la momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare a facut trimitere la sentinta nr. 1113/C/2004 din 2 aprilie 2004 a Tribunalului Cluj.


Recurenta-parata a mai sustinut ca starea de fapt nu a fost pe deplin lamurita, fiind necesara administrarea de probe noi, astfel ca solicita instantei de recurs sa dispuna in temeiul dispozitiilor art. 315 C. proc. civ. efectuarea unui raport de expertiza in specialitatea topografie de catre 3 experti topografi, care sa lamureasca definitiv daca spatiul dobandit prin contractul a carui nulitate s-a solicitat face sau nu parte din componenta cladirii existenta pe parcela cu nr. top. 159, ce a fost proprietatea Eparhiei A. din Ardeal sau este vorba despre o eroare care a fost savarsita la momentul intabularii imobilului.


De altfel, desi in fata instantei de apel aceasta solicitare a fost facuta, instanta nu s-a pronuntat asupra acesteia.


Mai mult decat atat, intreaga motivare a instantei se bazeaza pe niste probabilitati, se bazeaza pe niste posibilitati mai aproape de realitate, si nu pe niste certitudini, asa cum trebuie sa se bazeze orice hotarare judecatoreasca. Hotararea unei instante nu se poate baza numai pe niste presupuneri ca fiind mai apropiate de realitate, ci ar trebui, ori de cate ori exista posibilitatea, sa se intemeieze pe certitudinile unei probe stiintifice.


In dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. recurenta a invocat critici referitoare la faptul ca reclamanta nu a solicitat retrocedarea spatiului ce face obiectul litigiului, aspect retinut si in cuprinsul deciziei nr. 79 din 2 februarie 2011 pronuntata de Curtea de Apel Cluj.


Astfel ca nu este corect ca in decizia recurata sa fie contrazise constatarile unei alte decizii, prin care s-a statuat cu putere de lucru judecat faptul ca reclamanta nu a construit si nu a avut anterior exproprierii spatiul in litigiu, motiv pentru care acest spatiu nu a facut obiectul cererii de retrocedare nr. 750/28.01.2003 intemeiata pe dispozitiile O.U.G. nr. 94/2000 si nici obiectul notificarii nr. 25765/06.12.2002, adresate paratului Consiliului Local al Municipiului Dej.


Persoanele care au formulat cereri de retrocedare aveau obligatia de a identifica imobilele ce se solicitau a fi restituite conform prevederilor art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000 si, mai mult, pentru fiecare imobil ce se solicita a fi restituit avea obligatia de a depune la comisia de retrocedare actele sau orice alte dovezi necesare pentru stabilirea calitatii de proprietar.


Din coroborarea art. 4 alin. (4) si (5) din O.U.G. nr. 94/2000 rezulta in mod neindoielnic faptul ca titularii cererilor de retrocedare aveau obligatia de a individualiza imobilul ce se solicita a le fi restituit, o cerere formulata generic sub forma restituirii tuturor imobilelor ce fusesera preluate abuziv si care apartinusera parohiei A. neintrunind exigentele prevazute de lege.


In cauza, reclamanta nu a facut dovada faptului ca era proprietara imobilului, imprejurare fata de care cererea reclamantei ce face obiectul prezentului litigiu este nefondata, neputandu-se retine frauda la lege, prin raportare la art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000.


O alta critica vizeaza gresita solutionare a exceptiei prescriptiei extinctive, instanta de apel fiind in eroare intrucat dispozitiile aplicabile prezentului litigiu sunt cele prevazute de vechiul Cod de procedura civila, iar conform prevederilor actului normativ in temeiul caruia s-a formulat cererea de chemare in judecata, aceasta a fost tardiv formulata, la data de 26 aprilie 2007 cand a fost inregistrata prezenta actiune trecusera mai mult de 6 luni de la data publicarii OUG nr. 94/2000.


Recurenta-parata Societatea B. SRL a mai criticat decizia recurata si sub aspectul gresitei analize de catre instanta a bunei sale credinte la momentul incheierii actiunii de vanzare-cumparare, invocand calitatea de subachizitor cu titlu oneros, de buna-credinta si a principiului eror comunis facit jus.


In sustinerea acestei critici, a aratat ca reclamanta nu a solicitat excluderea de la vanzare a imobilului mentionat in lista anexa a HCL Dej nr. 78/2003 si a paratei B. SRL.


De altfel, intrucat i-a fost refuzata vanzarea prin negociere directa a spatiului ce face obiectul prezentei cauze a purtat mai multe litigii incepand din 2004, obtinand in final castig de cauza, situatie fata de care nu se poate retine reaua-credinta din moment ce cumpararea imobilului a stat la baza hotararii judecatoresti prin care Statul Roman a fost obligat sa-i vanda imobilul.


In final, a mai sustinut ca a aratat pe larg faptul ca reclamanta nu a solicitat excluderea de la vanzare a spatiului in litigiu, fiindca el nu exista din punct de vedere juridic la 11 septembrie 2002 si nici la data ultimei notificari adresate de reclamanta - 30 iulie 2003, imobilul fiind intabulat de Statul Roman prin incheierile nr. 1206-1226 din 24 februarie 2004.


6.2. Recursul paratei C. SA a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 5 si 9 C. proc. civ., solicitandu-se admiterea recursului, casarea deciziei recurate cu trimitere spre rejudecare primei instante.


In dezvoltarea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., recurenta-parata C. SA a sustinut ca nu i-a fost comunicata intampinarea si cererea de aderare la apel formulata de SC B. SRL, astfel ca prin necomunicarea acestor inscrisuri s-a aflat in imposibilitatea de a formula apararile adecvate in cauza si de a le sustine in conditii de contradictorialitate si egalitate, context in care apreciaza ca hotararea a fost data cu incalcarea principiului contradictorialitatii consacrat de art. 85 C. proc. civ., cel al dreptului la aparare prevazut de art. 24 din Constitutie, precum si principiul egalitatii.


In sustinerea motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dupa prezentarea istoricului imobilului din litigiu, recurenta a dezvoltat urmatoarele critici:


Astfel, s-a aratat ca din interpretarea prevederilor Decretului - Lege nr. 115/1938, a Legii nr. 7/1996, a Ordinului Ministerului de Justitie nr. 2371/C/1997, precum si a Ordinului nr. 633/2006, acte normative in temeiul carora au fost efectuate inscrierile in cartea funciara cu privire la imobilul in litigiu, recurenta apreciaza ca reiese fara putina tagada faptul ca orice inscriere privitoare la un imobil, inclusiv notarea cererii de retrocedare, pot fi si trebuie efectuate in cartea funciara in care este inscris imobilul in cauza la data efectuarii inscrierii.


Or, in speta, cererea de retrocedare a fost notata doar in CF nr. 86 Dej, dupa aproape 54 de ani de la momentul transcrierii imobilului cu nr. topo. 159 intr-o alta carte funciara . In cartile funciare nr. 4207, 15981 si 15982 ale localitatii Dej nu a fost notata niciodata cererea de retrocedare a reclamantei Parohia A., dupa cum reiese din inscrisurile aflate la dosarul cauzei.


Prin urmare, recurenta-parata considera ca nu se poate concluziona ca reclamanta a efectuat toate demersurile pentru a evita instrainarea spatiului si ca a apelat la mijloace adecvate in acest sens.


Cererea de retrocedare a reclamantei trebuia notata in CF nr. 15981 si 15892 Dej, acestea fiind cartile funciare in care era inscris imobilul cu nr. topo. 159 la data notarii - 04.09.2003.


Astfel ca omisiunea biroului de carte funciara si lipsa de diligenta a reclamantei de inscriere a cererii de retrocedare nu pot fi imputate C. SA si nu pot inlatura buna-credinta a C. SA.


Recurenta-parata C. SA a mai dezvoltat critici cu privire la buna-credinta a tertului dobanditor cu titlu oneros in materie de carte funciara, in sustinerea carora a invocat prevederile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 7/1996 aratand ca a fost de buna-credinta la momentul incheierii contractelor de ipoteca, ca la data de 11 octombrie 2006 in CF 15891 si 15892 Dej, in care era inscris imobilul cu nr. topo 159, respectiv 159/XIX, nu era notata nicio inscriere, fiind irelevant faptul ca cererea de retrocedare a fost notata in CF 86 Dej, atat timp cat imobilul fusese transcris din aceasta carte funciara in anul 1949.


Fata de cuprinsul titlului transmitatorului, precum si de cel al adresei nr. 22019/26.09.2006 emise de Primaria Dej, recurenta-parata C. SA a sustinut ca nu se poate retine sub nicio forma existenta vreunei neconcordante intre titlul transmitatorului, cuprinsul CF si situatia juridica reala a imobilului.


Faptul ca vanzatorul a omis la momentul incheierii contractului de vanzare - cumparare sa informeze cumparatoarea despre cererea de retrocedare formulata de Parohia A. nu poate fi imputat nici cumparatoarei si, cu atat mai putin, C. SA, pentru a inlatura buna-credinta, context in care se impune mentinerea contractelor de ipoteca incheiate intre SC B. SRL si C. SA, precum si respingerea actiunii reclamantei Parohia A. in contradictoriu cu C. SA.


In final, recurenta-parata a mai aratat ca nu a avut cunostinta despre faptul ca Parohia A. a formulat vreo cerere de retrocedare cu privire la imobilul cu nr. top. 159, respectiv 159/XIX, pe nicio alta cale, situatie in care nu ar fi acceptat constituirea ipotecii in favoarea sa asupra imobilului in cauza.


Pentru motivele expuse, recurenta a sustinut ca hotararea recurata a fost data cu aplicarea gresita a legii.


7. Recursurile promovate sunt nefondate.


7.1. Analizand motivele recursului paratei Societatea B. SRL, Inalta Curte retine ca un prim set de critici se refera la incalcarea formelor de procedura de catre instanta de apel, prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii, incalcare derivata din ignorarea principiului contradictorialitatii, nemijlocirii si a dreptului la aparare al paratei-recurente.


Sustine astfel aceasta recurenta ca in cadrul dezbaterilor desfasurate la ultimul termen de judecata din 24 septembrie 2015 instanta a dispus acvirarea ``pe cale scurta `` a dosarului nr. x/2003 la care apelanta a facut referire in concluzii, pentru cercetarea hotararii judecatoresti pronuntate in acest dosar, ceea ce echivaleaza cu o administrare a probelor dupa inchiderea dezbaterilor, ceea ce nu este legal.


Desi corecta afirmatia recurentei sub aspectul regulilor de procedura enuntate, verificata prin cele consemnate in incheierea de dezbateri a acelei sedinte, nulitatea invocata de Societatea B. SRL in conditiile art. 105 C. proc. civ. este conditionata de vatamare care trebuie demonstrata de partea care o invoca, in masura in care, in acest caz, vatamarea nu este prezumata.


Or, o vatamare nu exista in acest caz. Pe de-o parte, Inalta Curte constata ca actul invocat, hotararea pronuntata in dosarul nr. x/2003, se afla deja consemnat la dosarul Tribunalului Cluj corespunzator judecarii in primul ciclu procesual, astfel incat studierea acestuia prin atasarea dosarului nu a reprezentat o veritabila administrare a probei dupa inchiderea dezbaterilor, hotararea fiind cunoscuta litigantilor in stadiul apelului si administrata ca proba inca la debutul litigiului. In aceasta ordine de idei, hotararea judecatoreasca invocata de apelanta, pentru studierea careia s-a dispus atasarea dosarului, nu poate fi considerata o proba noua in apel a carei administrare justifica repunerea pe rol a cauzei pentru asigurarea principiilor procesuale pretins incalcate, potrivit motivelor recurentei. Pe de alta parte, din considerentele deciziei atacate se poate constata ca instanta de apel nu a dat nicio relevanta, in economia litigiului, hotararii pronuntate in acel dosar, in masura in care a retinut ca Societatea B. SRL nu a fost parte in acel proces, dubland in acest fel concluzia ca, pentru recurenta, nu exista o vatamare.


Prin urmare, acest prim motiv al recursului nu este fondat, in lipsa unei vatamari incalcarea normei de procedura neducand, in acest caz, la anularea actului atacat.


S-a sustinut, in cadrul motivului de recurs intemeiat pe pct. 5 al art. 304 C. proc. civ., si ca starea de fapt nu a fost deplin lamurita in apel la evocarea fondului, recurenta aratand ca se impunea administrarea unei probe cu expertiza topografica care sa lamureasca cu certitudine daca spatiul in litigiu face sau nu parte din componenta cladirii existenta pe parcela topo cu nr. 159 sau este vorba despre o eroare de inregistrare, proba fiind, de altfel, solicitata si in apel. Aceasta afirmatie a recurentei a fost facuta in contextul in care instanta de apel s-ar fi bazat pe evaluari cu caracter probabilistic, nu pe certitudini, astfel cum trebuie sa se intemeieze o hotarare judecatoreasca.


Inalta Curte arata ca adevarul judiciar in procesul civil este sustinut de suma probelor pe care partile le administreaza in litigiu, evaluate critic de instanta de judecata . Astfel, partile au, intre altele, obligatia de a solicita probe, justificand pertinenta si concludenta lor si de a le administra, in conditiile legii.


In acest sens, art. 295 alin. (2) C. proc. civ. stabileste ca instanta de apel va administra probele noi solicitate de parti in conditiile art. 292, adica in cazul B. SRL, prin intampinare. Or, consultand intampinarea formulata de aceasta parte in cadrul apelului, Inalta Curte constata ca, desi s-a solicitat proba cu expertiza, obiectivele acesteia nu au fost conturate astfel incat sa rezulte neindoielnic ca cererea de probe demonstra utilitatea si concludenta, impunand incuviintarea sa in proces, ori daca partea facea doar referire la o proba atasata intampinarii, o expertiza topo ordonata de Societatea B. SRL si efectuata de expertul G. De altfel, ca o solicitare a unei astfel de probe nu a fost formulata in conditiile legii rezulta si din incheierea din 25 iunie 2015, cand s-au dezbatut probele si cand Societatea B. SRL, reprezentata la acel termen, nu a solicitat proba cu expertiza, a carei omisiune o critica in recurs, dar si din incheierea finala de dezbateri cand partile au aratat expres ca nu mai au alte cereri.


Cu acest prilej, Inalta Curte reaminteste partilor ca in lipsa diligentei procesuale a partilor pentru propunerea si administrarea probelor in procesul civil, potrivit art. 129 alin. (5)1 C. proc. civ., instanta nu poate fi criticata in caile de atac pentru neordonarea probelor din oficiu .


Nici lipsa unor probe care sa demonstreze cert situatia afirmata de recurenta sau critica referitoare la examenul probabilistic realizat in apel nu reprezinta critici intemeiate.


O proba, chiar cu valoarea stiintifica a unei expertize de specialitate, nu poate fi impusa unei instante cu titlul ca opune certitudine. Stabilirea situatiei de fapt este rezultatul evaluarii concertate si critice a tuturor probelor administrate intr-un proces. Aceasta implica, potrivit art. 1199 si art. 1203 C. civ. de la 1864, posibilitatea instantei de a opera cu prezumtii pentru stabilirea faptelor, adica de a evalua faptele cunoscute prin rationamente inductiv-deductive, care au greutate si puterea de a naste probabilitate, pentru a constata faptele disputate.


Aceste reguli au fost respectate de catre instanta de apel. Imprejurarea ca o anumita concluzie asupra starii de fapt stabilite astfel de judecator nu este convenabila uneia dintre parti nu semnifica automat insuficienta probelor, iar in cauza examenul analitic a avut in vedere expertize judiciare succesiv administrate, inscrisuri concretizate intr-un ansamblu probator consistent care au putut duce la stabilirea deplina a starii de fapt .


Dincolo de aceste aspecte, Inalta Curte arata ca in recurs, potrivit dispozitiilor art. 304 C. proc. civ. nu se poate critica lipsa de temeinicie a hotararii, adica starea de fapt stabilita de judecatori la judecarea fondului.


Trecand la criticile subsumate motivului de recurs incadrat in dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta critica sub un prim aspect incalcarea puterii de lucru judecat a deciziei nr. 79/02 februarie 2011 aratandu-se ca aceasta decizie, ramasa irevocabila in recurs, a statuat ca reclamanta Parohia A. nu a formulat o cerere de retrocedare la Comisia Speciala de Retrocedare, constituita in baza O.U.G. nr. 94/2000, pentru imobilul din litigiu.


Aceasta sustinere nu este fondata. Desi decizia nr. 79/02 februarie 2011 a Curtii de Apel Cluj a fost mentinuta prin decizia nr. 8700/16 decembrie 1011 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, aspectul transat irevocabil a fost cel referitor la competenta solutionarii cauzei de catre Tribunalul Specializat Cluj. Desi este adevarat ca prin decizia nr. 79/2011 s-a statuat ca reclamanta nu a solicitat, in conditiile O.U.G. nr. 94/2000 si restituirea apartamentului, vandut paratei prin contractul atacat, aceste considerente au fost inlaturate prin decizia instantei de control unde s-a retinut ca, stabilind necompetenta primei instante in solutionarea litigiului, nu se mai impunea ca instanta de apel sa analizeze aspecte care lamureau chestiuni care tineau de fondul cauzei.


Aceste aspecte au fost corect constatate de catre instanta de apel care a justificat ca aprecierea puterii de lucru judecat a considerentelor deciziei evocate este limitata la aspectele validate de instanta de recurs, iar nu la cele cenzurate, care nu au nicio valoare in planul exceptiei.


Cat priveste gresita aplicare a dispozitiilor art. 7 din O.U.G. nr. 94/2000 prin raportare la cele ale art. 4 alin. (4) si (5) din acelasi act normativ, respectiv stabilirea imprejurarii ca apartamentul nu a facut obiectul unei cereri de retrocedare pentru a putea fi opusa interdictia de instrainare cumparatorului, Inalta Curte arata ca, in realitate, recurenta, critica modalitatea interpretarii probelor cu inscrisuri la stabilirea acestei stari de fapt, ceea ce nu este admisibil in recurs. Recurenta considera, in fapt, ca reclamanta nu a produs o proba directa care sa opuna faptul afirmat si, astfel, dispozitiile legale prin care actul sau a fost sanctionat cu nulitate, nu isi gaseau aplicarea . Astfel, nu se pretinde gresita interpretare sau aplicare a legii, ci gresita stabilire a starii de fapt la care legea a fost aplicata, mai exact a evaluarii instantei de apel care, interpretand probele cu inscrisuri in succesiunea emiterii lor, a ajuns la concluzia ca, in realitate, reclamanta a solicitat la retrocedare in conditiile legii, inclusiv apartamentul aflat la numarul topo. 159, parte integranta a imobilului inscris in CF 86 Dej, privit ca intreg.


In privinta gresitei solutionari a exceptiei de prescriptie extinctiva de catre instanta de apel si eroarea in care aceasta instanta s-a aflat in aprecierea tardivitatii cererii de retrocedare formulate de catre reclamanta in temeiul O.U.G. nr. 94/2000, Inalta Curte arata ca si aceste critici sunt lipsite de fundament.


In mod corect instanta de apel a aratat ca, intrucat exceptia a fost invocata in fata primei instante si a fost respinsa printr-o incheiere interlocutorie neatacata de catre Societatea B. SRL, chestiunea transata este definitiva. Cum singura modalitate de desfiintare a incheierii prin care s-a transat aceasta chestiune litigioasa este in cadrul cailor de atac, desfiintarea hotararii nu poate fi obtinuta de catre partea nemultumita, intimata din apel, prin reiterarea exceptiei in intampinarea depusa in calea de atac. Exceptiile solutionate de prima instanta nu pot fi repuse in discutie decat ca motive de nelegalitate in cadrul cailor de atac legal reglementate si nu pot fi reiterate ca exceptii in conditiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ.


In acest context, este lipsit de orice utilitate considerentul circumstantial, prin care instanta de apel arata ca sunt corecte dezlegarile date asupra prescriptiei de catre prima instanta, deoarece acesta nu se mai impunea, solutia data prescriptiei fiind consolidata, prin neatacare, cu autoritate de lucru judecat.


In fine, ultimul motiv al recursului promovat de catre Societatea B. SRL a vizat gresita apreciere a bunei-credinte a acestei societati la incheierea contractului de vanzare atacat cu actiune in declararea nulitatii, chestiune apta sa paralizeze actiunea promovata. Recurenta a aratat ca s-a intemeiat cu buna-credinta la incheierea contractului pe hotarari judecatoresti prin care a obtinut obligarea Consiliului Local Dej la incheierea vanzarii in temeiul Legii nr. 550/2002, cu atat mai mult cu cat imobilul obiect al contractului nu fusese solicitat la retrocedare de catre reclamanta in baza prevederilor O.U.G. nr. 94/2000. Prevalandu-se de buna sa credinta astfel circumstantiata, recurenta considera ca este aparata de nulitatea absoluta, potrivit error comunis facit jus.


Inalta Curte arata, insa, ca pentru a invoca buna-credinta si principiul error comunis facit jus, ca temei al apararii impotriva nulitatii, care nu se prezuma, trebuie demonstrata o credinta comuna, invincibila si plauzibila ca partile contractului au actionat cu respectarea legii. Mai trebuie subliniat totusi ca eroarea comuna si invincibila si buna-credinta justificata prin aceasta nu sunt aplicabile in materiile in care legea reglementeaza in legatura cu obiectul contractului un anumit sistem de publicitate, de exemplu, in materie de carte funciara .


Or, dincolo de faptul ca la nivelul constatarilor de fapt, instanta de apel a retinut ca reclamanta a solicitat, potrivit art. 4 din O.U.G. nr. 94/2000 retrocedarea intregului imobil inscris in CF nr. 86 Dej, cu nr. topo. 159, iar Municipiul Dej a recunoscut prin adresa inaintata la 06.05.2010 catre ANRP - Comisia Speciala ca apartamentul apartine constructiei de la numarul topo. 159, parata insasi nu a putut combate dovada ca cererea de retrocedare a fost notata sub B.8 in CF nr. 86 Dej, anterior incheierii contractului de vanzare astazi atacat.


Ca atare, corect s-a constatat de catre instanta de apel ca Societatea B. SRL putea cunoaste, prin studierea evidentelor de carte funciara succesive, ca in legatura cu imobilul cu numar topo. 159 din Mun. Dej a fost notata o cerere de retrocedare, iar buna-credinta presupunea tocmai lamurirea exacta a chestiunilor relevate in acest litigiu, pe cand paratii au acceptat prin demersurile lor concertate posibilitatea lezarii drepturilor reclamantei.


In aceeasi ordine de idei, este adevarat ca Societatea B. SRL a avut, la epoca vanzarii, hotarari judecatoresti care ii consfinteau dreptul de a cere Consiliului local Dej incheierea contractului de vanzare-cumparare, dar acest fapt nu confera demersului reclamantei protectia bunei-credinte in raport cu Parohia A. Hotararile judecatoresti evocate au retinut ca in relatia dintre B. si Municipiul Dej, aceasta indeplineste toate conditiile spre a cere incheierea vanzarii spatiului comercial, conditii analizate dupa criteriile stabilite in Legea nr. 550/2002, iar nu dupa cele stabilite in O.U.G. nr. 94/2000.


Prin raportare la aceste considerente, rezulta ca instanta de apel a aplicat corect sanctiunea nulitatii contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1840/11.10.2006 la BNP D., facand aplicarea dispozitiilor imperative ale O.U.G. nr. 94/2000, art. 7.


Asadar, si acest ultim set de critici ale recursului paratei B. SRL este nefondat, recursul acestei parti fiind respins.


8.2. Analizand motivele recursului promovat de catre parata C. SA, motive intemeiate pe dispozitiile art. 304 pct. 5 si 9 C. proc. civ., Inalta Curte arata ca acestea sunt, de asemenea, nefondate.


Primul motiv al recursului vizeaza necomunicarea intampinarii si aderarii la apel, ambele acte de procedura formulate si depuse de catre intimata din apel, Societatea B. SRL, comunicare care ii era impusa instantei din oficiu, potrivit dispozitiilor art. 86 C. proc. civ. de la 1865. A sustinut recurenta ca, in aceste conditii, s-a aflat in imposibilitatea de a formula aparari adecvate in cauza, iar hotararea atacata s-a pronuntat cu incalcarea principiului contradictorialitatii.


Inalta Curte arata in primul rand ca in apel, atat C. SA, cat si Societatea B. SRL s-au aflat in aceeasi pozitie procesuala, aceea de intimat, iar actele de procedura evocate profitau tuturor partilor care se aflau deopotriva in contradictoriu cu apelanta. In acest context, este inexacta afirmatia recurentei care a aratat ca nu a putut formula aparari impotriva acestor acte de procedura, in masura in care acestea aveau ca efect implicit apararea intereselor procesuale ale recurentei de astazi, parte care nu avea, deci, interesul de a se apara impotriva B.


Art. 86 C. proc. civ., evocat de catre recurenta, stabileste doar regula ca actele de procedura se comunica din oficiu, desi nu este mai putin adevarat ca, pentru garantarea dreptului la aparare, al principiului nemijlocirii si al contradictorialitatii in procesul civil, actele de procedura formulate de parti sunt supuse comunicarii, iar in dosarul de apel nu s-a consemnat vreo dovada a comunicarii acestor acte catre partile litigante. Aceasta omisiune echivaleaza cu incalcarea formelor de procedura de catre instanta de apel, susceptibila de nulitatea actelor de procedura savarsite prin aceste incalcari, conditionate de vatamare.


Or, pe de-o parte, astfel cum s-a aratat, actele de procedura evocate nu se opuneau intereselor C., ci apelantei, iar partea care critica necomunicarea a ramas in pasivitate in tot cursul apelului, nesolicitand comunicarea actelor de procedura . In aceste conditii, avand in vedere si dispozitiile art. 108 alin. (2)-(4) C. proc. civ., Inalta Curte arata ca motivul de recurs intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 5 C. proc. civ. este nefondat si va fi respins.


Analizand al doilea motiv al recursului promovat de C. SA, Inalta Curte retine ca declararea nulitatii contractelor de ipoteca s-a realizat in apel ca o consecinta fireasca a efectelor nulitatii contractului de vanzare considerat act principal, in consfintirea efectului restabilirii situatiei anterioare anularii contractului primordial. Totodata, instanta de apel a subliniat ca apararile C. intemeiate pe buna-credinta nu pot fi retinute, pe de-o parte, avand in vedere notificarile repetate adresate de catre reclamanta Consiliului Municipal Dej in legatura cu cererea de retrocedare formulata, iar, pe de alta parte, avand in vedere ca parata nu a realizat demersuri suficiente pentru verificarea inscrierilor din cartea funciara, in conditiile in care o simpla consultare a CF nr. 86 Dej ar fi fost lamuritoare, astfel fiind evocate dispozitiile art. 34 din Legea nr. 7/1996.


Or, s-a aratat deja, in cadrul considerentelor prezentate mai sus, ca pe baza probelor administrate instanta de apel a stabilit ca stare de fapt ca reclamanta a solicitat retrocedarea intregului imobil de la numarul topo. 159, din ansamblul caruia facea parte si apartamentul si ca cererea de retrocedare a fost notata in CF nr. 86 Dej.


Chiar in conditiile descrise de catre recurenta, respectiv a faptului transcrierii in anul 1949 a imobilului cu nr. topo. 159 din CF nr. 86 in CF nr. 4207 Dej si dezmembrarii sale ulterioare, in anul 1998 si reinscrierii in CF 15982 si CF 15891, notarea cererii de retrocedare in CF initiala nu poate fi lipsita de efecte, din perspectiva opozabilitatii acesteia.


In conditiile art. 34 alin. (1) din Legea nr. 7/1996, aplicat si de instanta de apel, partea interesata pentru efectuarea unei inscrieri in cartea funciara are posibilitatea de a solicita completarea datelor existente cu date si informatii aflate in baza de date a biroului de carte funciara, mai ales atunci cand administrarea unei inscrieri in cartea funciara presupune interventii succesive intr-o perioada indelungata de timp . In alte cuvinte, o diligenta bazata pe buna-credinta a solicitantului unei cereri de inscriere in cartea funciara presupune o reconstituire a datelor preexistente.


De aceea, in aceste conditii, recurenta C. SA nu se poate prevala de dispozitiile art. 31 alin. (2) din Legea nr. 7/1996, deoarece o verificare efectiva a inscrierilor in cartea funciara i-ar fi permis acesteia sa observe existenta unei cereri de retrocedare a imobilului la epoca incheierii contractelor de ipoteca .


Astfel, recurenta C. nu isi poate intemeia buna-credinta pe imprejurarile de fapt opuse in dezvoltarea recursului promovat, Inalta Curte constatand nefondat si motivul de recurs intemeiat pe gresita aplicare a legii in aprecierea bunei-credinte a acestei parti.


In temeiul celor prezentate in aceste considerente, recursurile promovate au fost respinse, iar recurentele obligate la plata cheltuielilor de judecata efectuate de catre reclamanta-intimata corespunzator recursului, potrivit dovezilor atasate la dosar.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia a II-a civila, Decizia nr. 1248 din 28 iunie 2016


Citeşte mai multe despre:    nulitate absoluta    contract de vanzare-cumparare    exceptia prescriptiei extinctive    autoritate de lucru judecat    principiul contradictorialitatii



Comentează: Incheiere interlocutorie de respingere a exceptiei prescriptiei extinctive. Reiterarea exceptiei prin intampinarea depusa in calea de atac
Alte Speţe

Desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru lipsa nejustificata de la serviciu
Pronuntaţă de: Curtea de Apel C, Sectia I Civila, Decizia nr. 275 CM din 30.05.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii aplicate angajatorului. Avertisment pentru neincheierea contractului de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul V, Sectia Civila, Decizia nr. 1005/A/2016

Anularea deciziei de concediere. Reintegrarea salariatului pe postul detinut anterior concedierii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 132 din 03.03.2016

Desfacerea contractului de munca, la expirarea termenului de preaviz. Motive ce nu tin de persoana salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3074 din 08.06.2016

Decizie de concediere a salariatului. Masura cu caracter abuziv si arbitrar
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 907/2016 din 14.04.2016

Nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara a salariatului. Descrierea insuficienta a faptei care constituie abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Complet specializat pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 117/CM din 23.02.2016

Anularea procesului-verbal de contraventie. Inexistenta faptei contraventionale
Pronuntaţă de: Judecatoria Pitesti, Sectia Civila, Sentinta nr. 3291/2016 din 11.04.2016

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea in cuprinsul deciziei a motivelor care au determinat desfiintarea postului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr.3646 din 30.06.2016

Primirea la munca a 4 persoane fara contract de munca. Amenda contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatoria Botosani, Sectia Civila, Sedinta din 14.06.2016

Primirea la locul de munca a persoanei, fara incheirea contractului individual de munca. Amenda contraventionala
Pronuntaţă de: Judecatoria Onesti, Sentinta Civila nr 643 din 01.03.2016



Articole Juridice

Onorariile minime ale avocatilor. Si despre concurenta ...
Sursa: Avocat drd. Janos Szekely - Baroul Satu-Mare

Refuzul salariatului de a efectua examinarea medicala periodica. Optiunile angajatorului
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Nulitatea contractului de intretinere
Sursa: euroavocatura.ro

Nulitatile absolute si relative. Efecte. Art. 280 - 282 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Solutiile la judecata in apel. Art. 421 - 423 - NCPP
Sursa: EuroAvocatura.ro

Legea 72/2013 ref. reglementarea obligatiilor contractuale intre parteneri
Sursa: EuroAvocatura.ro

Ghid util contestare taxa auto
Sursa: Cabinet de avocatura Leonte Oana Madalina