Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate. Admisibilitate

Redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate. Admisibilitate

  Publicat: 05 Jan 2017       662 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
In raport cu dispozitiile art. 469 alin. (6) C. proc. pen. - potrivit carora hotararea prin care este respinsa cererea de redeschidere a procesului penal este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea pronuntata in lipsa persoanei condamnate -, apelul declarat impotriva deciziei prin care instanta a respins cererea de redeschidere a procesului penal in apel, formulata cu privire la o decizie a instantei de apel, este inadmisibil.

Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Oficiu electoral - organism electoral constituit la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, fara a avea atributia de a constata rezultatele alegerilor la acel nivel,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Solutionarea cauzei civile in lipsa uneia din parti sau chiar a ambelor parti,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Clasificare a creditelor pentru determinarea necesarului de provizioane specifice de risc.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Solutionarea cauzei civile in lipsa uneia din parti sau chiar a ambelor parti,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act juridic prin care o persoana sau un organ revine asupra unei hotarari. De exemplu, un mostenitor poate retracta renuntarea la succesiune,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

In raport cu dispozitiile art. 469 alin. (6) C. proc. pen. - potrivit carora hotararea prin care este respinsa cererea de redeschidere a procesului penal este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea pronuntata in lipsa persoanei condamnate -, apelul declarat impotriva deciziei prin care instanta a respins cererea de redeschidere a procesului penal in apel, formulata cu privire la o decizie a instantei de apel, este inadmisibil.


Prin decizia nr. 1298/A din 8 octombrie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, in baza art. 469 alin. (4) raportat la art. 466 C. proc. pen., a fost respinsa cererea formulata de persoana condamnata A. privind redeschiderea procesului penal intr-un dosar penal al Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, ca neintemeiata.


Pentru a pronunta aceasta hotarare, Curtea de Apel Bucuresti a retinut urmatoarele:


Prin cererea inregistrata la data de 7 iulie 2015 pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, persoana condamnata A. a solicitat redeschiderea procesului penal judecat de Curtea de Apel Bucuresti, desfiintarea de drept a deciziei nr. 825 din 10 iunie 2015 si rejudecarea cauzei de la faza procesului in care se afla cauza in sedinta din data de 4 martie 2015.


In motivarea cererii, s-a invocat faptul ca petentul s-ar fi aflat in situatia prevazuta de lege, respectiv lipsa de la proces si, de asemenea, nu a avut aparator ales si a refuzat sa fie asistat de avocatul desemnat din oficiu .


Petentul a aratat ca la termenul din data de 4 martie 2015 a fost scos din sala de judecata in timpul sedintei si nu a fost rechemat pana la sfarsitul acesteia, in lipsa sa avand loc si doua audieri ale inculpatilor, situatie in care prezenta sa ar fi fost imperios necesara. In una dintre notele scrise s-a invocat o situatie similara, care ar fi existat la termenul de judecata din data de 15 mai 2015, cand prezenta sa a fost una formala, neavand dreptul sa vorbeasca, sa intervina si sa aduca lamuriri.


S-a sustinut ca aceasta veritabila lipsa de la proces i-a adus atingere dreptului la aparare, institutia redeschiderii procesului penal avand tocmai scopul ca orice inculpat sa aiba dreptul la un proces echitabil, desfasurat in conditii de contradictorialitate si oralitate, cu respectarea principiului egalitatii armelor si a prezumtiei de nevinovatie.


Analizand cererea formulata, Curtea de Apel Bucuresti a avut in vedere dispozitiile art. 466 alin. (1) C. proc. pen., in conformitate cu care persoana condamnata definitiv care a fost judecata in lipsa poate solicita redeschiderea procesului penal. Alin. (2) al aceluiasi articol defineste notiunea de persoana judecata in lipsa, aratand ca aceasta vizeaza fie persoana care nu a fost citata la proces si nu a luat cunostinta in niciun alt mod oficial despre acesta, fie persoana care, desi a avut cunostinta de proces, a lipsit in mod justificat de la judecarea cauzei si nu a putut incunostinta instanta.


Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca petentul nu se incadreaza in niciuna dintre aceste doua categorii .


Astfel, cu privire la prima teza (care, de altfel, nu a fost invocata), s-a retinut ca rezulta cu certitudine ca petentul, inculpat in dosarul penal, a fost citat la proces, avand cunostinta de existenta acestuia si prezentandu-se la termenele de judecata fixate in cauza.


Cu privire la cea de-a doua teza, de asemenea, nu s-a putut retine incidenta acesteia, neputandu-se aprecia ca petentul a lipsit de la judecarea cauzei, in conditiile in care, dimpotriva, acesta a fost prezent la termenele de judecata fixate in cauza.


In ceea ce priveste sustinerile acestuia din cererea formulata in cauza, s-a apreciat ca ele nu sunt pertinente sub aspectul obiectului cauzei. Astfel, chiar daca s-ar primi teza sa privind lipsa de la termenele din data de 4 martie 2015 si 15 mai 2015 (teza neimpartasita insa de curte), s-a constatat ca textul legal amintit mai sus nu vizeaza lipsa de la un termen de judecata, ci lipsa de la judecarea cauzei, in ansamblul ei.


In dezacord cu cele aratate de petent in cererea sa, Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca redeschiderea procesului penal este un remediu procesual oferit acelor persoane care au fost judecate in lipsa, in sensul ca nu au fost prezente la judecata, fie pentru ca nu au aflat de existenta cauzei, fie pentru ca s-au aflat intr-o imposibilitate obiectiva de a se prezenta in fata instantei si de a anunta despre aceasta imprejurare. Tocmai aceasta lipsa la judecata le-a pus in imposibilitatea exercitarii dreptului la aparare prin faptul ca nu au avut posibilitatea de a-si expune pozitia fata de invinuirea formulata impotriva lor si nu si-au putut exercita celelalte drepturi garantate de lege. Or, lipsa de la un termen de judecata nu inseamna ca persoana respectiva nu ar putea sa beneficieze de aceste drepturi, prezenta la celelalte termene sau chiar faptul ca are cunostinta de existenta procesului penal (chiar daca si-ar exercita dreptul oferit de lege de a fi judecata in lipsa) oferindu-i posibilitatea reala de exercitare a dreptului la aparare in forma dorita.


In aceste conditii, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca petentul nu este persoana judecata in lipsa, nefiindu-i aplicabile dispozitiile art. 466 si urm. C. proc. pen.


Cu referire la criticile vizand modalitatea de exercitare a apararii prin avocat sau calitatea apararii asigurate de avocatul din oficiu, Curtea de Apel Bucuresti a retinut ca aceste imprejurari nu prezinta relevanta pentru solutionarea cererii de redeschidere a procesului penal, nefiind criterii legale in raport cu care sa se stabileasca daca o persoana a fost judecata in lipsa sau nu.


Fata de toate acestea, Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru redeschiderea procesului penal, respectiv petentul nu a lipsit de la judecata cauzei, motiv pentru care, in baza art. 469 alin. (4) raportat la art. 466 C. proc. pen., a fost respinsa cererea formulata de acesta privind redeschiderea procesului penal intr-un dosar penal al Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, ca neintemeiata.


Impotriva deciziei nr. 1298/A din 8 octombrie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, a formulat apel condamnatul A.


Analizand apelul declarat de condamnatul A., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata urmatoarele:


Dand eficienta principiului stabilit prin dispozitiile art. 129 din Constitutia Romaniei, revizuita, privind exercitarea cailor de atac in conditiile legii procesual penale, precum si a celui privind liberul acces la justitie statuat prin art. 21 din legea fundamentala, respectiv exigentelor determinate prin art. 13 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, legea procesual penala a stabilit un sistem coerent al cailor de atac, acelasi pentru persoane aflate in situatii identice.


Revine, asadar, partii interesate obligatia sesizarii instantelor de judecata in conditiile legii procesual penale, prin exercitarea cailor de atac apte a provoca un control judiciar al hotararii atacate.


Admisibilitatea cailor de atac este conditionata de exercitarea acestora potrivit dispozitiilor legii procesual penale prin care au fost reglementate hotararile susceptibile a fi supuse examinarii, caile de atac si ierarhia acestora, termenele de declarare si motivele pentru care se poate cere reformarea hotararii atacate.


In prezenta cauza, Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata cu apelul formulat de condamnatul A. impotriva unei hotarari definitive, respectiv decizia nr. 1298/A din 8 octombrie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala.


Astfel, prin decizia mentionata, in baza art. 469 alin. (4) raportat la art. 466 C. proc. pen., a fost respinsa cererea formulata de persoana condamnata A. privind redeschiderea procesului penal intr-un dosar penal al Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala, ca neintemeiata.


Conform dispozitiilor art. 469 alin. (6) C. proc. pen., hotararea prin care este respinsa cererea de redeschidere a procesului penal este supusa aceleiasi cai de atac ca si hotararea pronuntata in lipsa persoanei condamnate.


Avand in vedere ca hotararea cu privire la care condamnatul sustine ca ar fi fost pronuntata in lipsa sa a fost o decizie data in calea de atac a apelului, care era definitiva, in mod corect a retinut Curtea de Apel Bucuresti ca decizia penala nr. 1298/A din 8 octombrie 2015 este definitiva.


Prin urmare, in privinta deciziei penale atacate, care este definitiva, legea nu prevede posibilitatea exercitarii vreunei cai ordinare de atac.


Recunoasterea unei cai de atac in alte conditii decat cele prevazute de legea procesual penala constituie o incalcare a principiului legalitatii acestora si, din acest motiv, apare ca o solutie inadmisibila in ordinea de drept .


In ceea ce priveste apararea formulata de apelantul condamnat, in sensul ca, potrivit art. 2 din Protocolul nr. 7 Ia Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, are dreptul la cel putin doua grade de jurisdictie pentru oricare cerere, Inalta Curte de Casatie si Justitie are in vedere urmatoarele:


Dispozitiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitor la dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala, prevad urmatoarele: ``(1) Orice persoana declarata vinovata de o infractiune de catre un tribunal are dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara. Exercitarea acestui drept, inclusiv motivele pentru care acesta poate fi exercitat, sunt reglementate de lege. (2) Acest drept poate face obiectul unor exceptii in cazul infractiunilor minore, definite prin lege, sau cand cel interesat a fost judecat in prima instanta de catre cea mai inalta jurisdictie ori a fost declarat vinovat si condamnat ca urmare a unui recurs impotriva achitarii sale.``


Dupa cum se observa, dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala este recunoscut persoanelor declarate vinovate de o infractiune de catre un tribunal, acestea avand dreptul sa ceara examinarea declaratiei de vinovatie sau a condamnarii de catre o jurisdictie superioara.


Apelantul condamnat a avut al doilea grad de jurisdictie, acesta fiind reprezentat de calea de atac a apelului, care a fost solutionata de Curtea de Apel Bucuresti, Sectia I penala, prin decizia nr. 825 din 10 iunie 2015.


Cererea formulata de apelantul condamnat in fata instantei de fond, privind redeschiderea procesului penal in cazul judecarii in lipsa a persoanei condamnate, reprezinta o cale extraordinara de atac de retractare. Scopul acesteia este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevazut in art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al persoanei condamnate in lipsa, prin respectarea principiului contradictorialitatii, al egalitatii armelor, al exercitarii dreptului la aparare prin propria persoana, al nemijlocirii, oralitatii si aflarii adevarului, precum si a dreptului de a interoga martorii si partile din proces.


Ca atare, instanta constata ca, in cauza, nu sunt aplicabile dispozitiile art. 2 paragraful 1 din Protocolul nr. 7 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.


Pentru considerentele ce preced, Inalta Curte de Casatie si Justitie, conform dispozitiilor art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins, ca inadmisibil, apelul declarat de condamnatul A. impotriva deciziei nr. 1298/A din 8 octombrie 2015 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia I penala.


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia penala, decizia nr. 3/A din 5 ianuarie 2016


Citeşte mai multe despre:    redeschidere proces penal    cale extraordinara de atac    proces echitabil    principiul contradictorialitatii    principiul egalitatii armelor    principiul dreptului la aparare



Comentează: Redeschiderea procesului penal in cazul judecatii in lipsa persoanei condamnate. Admisibilitate
Alte Speţe

Revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 10 din vechiul CPC. Admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 86 din 21 ianuarie 2016

Revizuire intemeiata pe invocarea unor inscrisuri emise ulterior pronuntarii hotararii a carei revizuire se cere. Neindeplinirea conditiilor de admisibilitate
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 174 din 28 ianuarie 2016

Cerere de revizuire intemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 5 teza finala din CPC de la 1865, a unei hotarari prin care fusese admisa o alta revizuire pentru contrarietate de hotarari
Pronuntaţă de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia I civila, decizia nr. 298 din 5 februarie 2016

Revizuire. Intelesul notiuni de „lucru cerut” prevazut de art. 322 C.pr.civ.
Pronuntaţă de: INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE, Sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 458 din 22 ianuarie 2007



Articole Juridice

NCPC: Recursul
Sursa: EuroAvocatura.ro