Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Decizia 33/2016. Aplicarea in timp a dispozitiilor Legii 124/2014, a amnistiei fiscale. Raspunderea patrimoniala a salariatilor

Decizia 33/2016. Aplicarea in timp a dispozitiilor Legii 124/2014, a amnistiei fiscale. Raspunderea patrimoniala a salariatilor

  Publicat: 10 Feb 2017       386 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia ICCJ nr. 33/2016, privind interpretarea dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) si art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice

Publicata in Monitorul Oficial nr. 108 din 08 februarie 2017

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Desemneaza situatia in care un membru al completului de judecata este oprit, in cazurile expres prevazute de lege, sa participe la solutionarea unui anumit litigiu.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act sau fapt juridic care da nastere unui raport juridic de obligatie.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Prevazuta in cap. V, t. II, art. 44, C. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in prima instanta). Reglementat in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala, s elimiteaza la fapta si persoana (persoanele) aratata in actul de sesizare a instantei, chiar si in cazul de extindere a procesului penal.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Retea formata din sute de milioane de calculatoare, conectate intre ele, pe principiul \"oricine cu oricine\", pe care se gasesc cateva zeci de mii de servere care asteapta, gata sa deserveasca cereri de la oricare din milioanele de calculatoare client.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Eliberare de plata a unei datorii, a unei sarcini impuse unei persoane care nu o poate executa din motive straine de vointa sa
Inscris intocmit de organul competent si in conditiile prevazute de lege, in baza caruia se poate efectua executarea silita.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea 10 din 2001. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra aceluiasi imobil care a fost preluat in mod abuziv in perioada de referinta a legii;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ suprem de control financiar si de jurisdictie financiara,care functioneaza pe lenga Parlamentul Romaniei.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Audit) Operatiunea de examinare profesionista a documentelor financiare ale unei companii cu scopul de a stabili daca inregistrarile si rapoartele ei sunt valide si daca informatiile au fost inregistrate in contabilitate si prezentate in rapoartele financiare in mod legal si corect.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentuf).


Sedinta este prezidata de doamna judecator lulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


La sedinta de judecata participa domnul Aurel Segarceanu, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 275 din Regulament.


Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila, in Dosarul nr. 1.619/104/2015 privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarelor chestiuni de drept:


dispozitiile art. 2 din Legea nr. 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 124/2014), referitoare la exonerarea de la plata, se aplica si pentru sumele primite necuvenit de catre personalul prevazut la art. 1 lit. a) din aceeasi lege, incepand cu luna ianuarie 20147;


- exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul prevazut la art. 1 din Legea nr. 124/2014 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii, opereaza pentru intreg anul 2014 sau numai pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 124/20147``.


Magistratul-asistent prezinta referatul privind obiectul sesizarii, aratand ca la dosar au fost depuse practica judiciara si raportul intocmit de judecatorii-raportori; de asemenea se arata ca raportul a fost comunicat partilor, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, iar acestea nu si-au exprimat punctul de vedere asupra chestiunilor de drept supuse dezlegarii.


Doamna judecator lulia Cristina Tarcea, presedintele completului de judecata, constata ca nu exista chestiuni prealabile sau exceptii, iar completul de judecata ramane in pronuntare asupra sesizarii.


INALTA CURTE,


deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul sesizarii


1. Titularul sesizarii este Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila, investita cu solutionarea apelului declarat de reclamanta D.S.R O. Impotriva Sentintei civile nr. 984 din 1 octombrie 2015, pronuntata de Tribunalul Olt - Sectia I civila.


2. Titularul sesizarii este legitimat procesual activ, in conformitate cu dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila, fiind o curte de apel care judeca in ultima instanta un litigiu avand ca obiect cererea reclamantului-angajator de obligare a paratului-salariat la restituirea sumei reprezentand plata nelegala a sporului pentru munca suplimentara, potrivit dispozitiilor art. 208 raportat la art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 62/2011), art. 96 pct. 2 si art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila.


II. Obiectul si temeiul juridic al sesizarii


3. Prin incheierea din 16 mai 2016, pronuntata in Dosarul nr. 1.619/104/2015, Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila a sesizat, in temeiul dispozitiilor art. 519-520 din Codul de procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari pentru dezlegarea chestiunilor de drept sus-mentionate.


4. Intrucat se solicita rezolvarea de principiu a problemei aplicarii in timp a prevederilor legale ce exonereaza de la obligatia restituirii personalul platit din fonduri publice, pentru sumele constand in drepturi de natura salariala incasate necuvenit, pe baza interpretarii dispozitiilor art. 1 lit. a) si art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014, obiectul sesizarii, astfel cum acesta este mentionat in incheierea de sesizare, se impune a fi reformulat, pornind si de la analiza prevederilor art. 3 din acelasi act normativ.


5. In acest context se apreciaza ca se solicita clarificarea urmatoarei probleme de drept - ``in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) si art. 3 din Legea nr. 124/2014, cu modificarile ulterioare, care este data pana la care este exonerat de la obligatia restituirii sumelor incasate necuvenit, cu titlu de venituri de natura salariala, personalul platit din fonduri publice?``


III. Expunerea succinta a procesului. Obiectul investirii instantei care a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile. Stadiul procesual in care se afla pricina


6. Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Olt - Sectia I civila, reclamanta D.S.P. O. a chemat in judecata pe parata S.A.M., solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 3.252 lei, la care se vor calcula dobanzi si penalitati de intarziere de la data acordarii pana la data efectiva a platii, suma ce reprezinta plata nelegala a sporului pentru munca suplimentara, in cuantum de 10%, pentru perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2014.


7. Reclamanta a aratat ca, in urma unui audit financiar desfasurat de auditorii Curtii de Conturi a Romaniei - Camera judeteana de conturi, finalizat prin Decizia nr. 6 din 3 aprilie 2015, privind inlaturarea deficientelor constatate si consemnate in Raportul de audit financiar nr. 1.763 din 26 februarie 2015, s-a constatat incalcarea prevederilor legale privind salarizarea personalului bugetar referitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, mai exact ca au fost efectuate plati nelegale reprezentand sporuri pentru munca suplimentara, de care a beneficiat si parata, contrar prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.


8. Prima instanta, prin Sentinta nr. 984 din 1 octombrie 2015, a retinut ca, intrucat parata a efectuat munca suplimentara, fara a beneficia de ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, sporul acordat nu poate avea caracter necuvenit, astfel ca nu este indeplinita conditia inexistentei datoriei, in conditiile in care sumele incasate de parata au echivalent in munca efectiv prestata, iar, potrivit art. 159 din Codul muncii, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat .


9. Impotriva sentintei pronuntate de prima instanta, reclamanta a declarat apel, inregistrat pe rolul Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila cu nr. 1.619/104/2016.


10. In apel, prin raportare la problemele de drept care sunt supuse atentiei Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin prezenta sesizare, apelanta a sustinut ca intimata nu a prestat efectiv ore de munca suplimentara, intrucat activitatea s-a desfasurat pe parcursul unui program de activitate normal de 8 ore/zi, ``fiind vorba de o activitate desfasurata in cadrul structurii de securitate in cadrul unei institutii publice cu program normal de lucru, si nu de activitate prestata peste durata normala a timpului de lucru``.


11. In faza judecatii in apel, apelanta a depus la dosar inscrisuri din care rezulta ca salariata a avut, in anul 2014, de regula, un program de 8 ore zilnic, iar, pentru perioadele cand a prestat cate 9 ore zilnic, s-a acordat timp liber corespunzator conform legii. Dupa administrarea acestor probe in apel, parata a invocat aplicarea dispozitiilor Legii nr. 124/2014, depunand la dosarul cauzei doua decizii pronuntate de Curtea de Apel Craiova in cauze identice, prin care s-a retinut ca sporul pentru munca suplimentara a fost acordat necuvenit, insa obligatia de restituire nu exista, deoarece sumele fac parte din categoria celor prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 124/2014, astfel ca se exonereaza de la plata .


IV. Dispozitiile legale supuse interpretarii


12. Legea nr. 124/2014:


``Art. 1. - Prezenta lege se aplica:


a) personalului ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, respectiv in anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicarii strategiilor de management de proiect la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale judetene si locale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012, cu modificarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 36/2014, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare:


b) personalului platit din fonduri publice absolvent al unei forme de invatamant superior, care a sustinut si promovat examenul de licenta, incadrat pe functii corespunzatoare nivelului de studii absolvit si care nu poate face dovada detinerii unei diplome de licenta, ca urmare a neeliberarii acesteia de catre institutiile abilitate.


Art. 2. - (1) Se aproba exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul prevazut la art. 1 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii.


(2) Se exonereaza de la plata sumele nerecuperate de catre institutiile publice reprezentand contravaloarea tichetelor cadou acordate in anii 2008 si 2009 prin hotarari ale consiliilor locale, pe care personalul din invatamantul preuniversitar de stat trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii.


(3) Se exonereaza de la plata sumele nerecuperate de catre institutiile publice reprezentand plata indemnizatiilor pentru concediile medicale ale salariatilor suportate integral din credite primite de la bugetul de stat si nerecuperate din Fondul National Unic de Asigurari Sociale de Sanatate, in termenul legal de prescriptie, respectiv la finele lunii decembrie 2013, pe care persoanele identificate de angajator ca responsabile trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii.


(4) Se exonereaza de la plata sumele nerecuperate de catre institutiile publice reprezentand plata de despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, alte drepturi, precum si despagubiri morale catre salariatii disponibilizati din administratia publica centrala si locala ca urmare a punerii in aplicare a unor acte normative emise de Guvernul Romaniei si ulterior respinse sau declarate neconstitutionale, acordate in baza hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile sau, dupa caz, definitive de reintegrare, si care au fost retinute de Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control ca fiind prejudicii.


(5) Se exonereaza de la plata sumele reprezentand plata salariilor si a altor drepturi salariale acordate salariatilor care au fost numiti in functii publice in temeiul unor acte normative emise


de Guvernul Romaniei si care au continuat exercitarea functiilor si dupa respingerea sau declararea lor ca fiind neconstitutionale, si care au fost retinute de Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control ca fiind prejudicii.


Art. 3. - (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza plata de catre personalul prevazut la art. 1 a sumelor reprezentand venituri de natura salariala pentru care Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control au constatat ca au fost acordate cu crearea de prejudicii.``


V. Motivele retinute de titularul sesizarii, care sustin admisibilitatea procedurii de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila


13. Instanta de trimitere a apreciat ca sesizarea este admisibila, intrucat de dezlegarea problemelor in discutie depinde solutionarea litigiului, chestiunile de drept care fac obiectul sesizarii sunt noi, asupra acestora Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a mai statuat si nu fac obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


VI. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept


14. Partile nu si-au exprimat punctul de vedere cu privire la problemele de drept ce constituie obiectul sesizarii.


VII. Punctul de vedere al completului de judecata care a sesizat instanta suprema cu privire la dezlegarea chestiunilor de drept


15. In opinia completului de judecata care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie, Legea nr. 124/2014 nu se aplica pentru exonerarea de la plata sumelor achitate necuvenit incepand cu 1 ianuarie 2014 personalului din sistemul bugetar salarizat potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, deoarece domeniul de aplicare al Legii nr. 124/2014, definit la art. 1 lit. a), nu cuprinde drepturile salariale stabilite potrivit acestui act normativ.


16. Astfel, arata autorul sesizarii, toate instantele care au pronuntat hotarari contradictorii in interpretarea Legii nr. 124/2014 au considerat ca drepturile salariale a caror restituire se solicita prin cererea de chemare in judecata au fost achitate pe parcursul anului 2014, cu incalcarea dispozitiilor imperative prevazute la art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013.


17. In stabilirea domeniului de aplicare al Legii nr. 124/2014, legiuitorul a considerat necesar sa mentioneze, cronologic, o serie de acte normative care au reglementat salarizarea personalului din sectorul bugetar, incepand cu Legea-cadru nr. 330/2009, ultimul termen al enumerarii fiind Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013. Aceasta enumerare, insa, prezinta un specific aparte, deoarece toti termenii insiruirii trebuie raportati la expresia dinaintea acestei enumerari, textul legal mentionand ca ``se aplica personalului ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrarii in vigoare (...)``.


18. Referindu-se la actele normative aplicabile anterior intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, in mod logic, prin interpretarea gramaticala si literala, rezulta ca textul legal vizeaza actele normative aplicabile pana la data de 1 ianuarie 2014, data de la care s-au aplicat in materia stabilirii drepturilor salariale pentru personalul din sistemul bugetar dispozitiile actului normativ sus-mentionat.


19. In situatia in care s-ar admite ca exonerarea prevazuta la art. 2 din Legea nr. 124/2014 se refera si la sumele incasate necuvenit dupa data de 1 ianuarie 2014, atunci aceasta exonerare nu poate viza drepturile primite necuvenit dupa data intrarii in vigoare a legii.


20. Indiferent de data constatarii neregulilor privind plata drepturilor salariale de catre Curtea de Conturi, Legea nr. 124/2014 s-a referit la situatiile juridice deja nascute inainte de intrarea sa in vigoare. Interpretarea in sensul ca exonerarea de la plata opereaza si pentru drepturile primite necuvenit, ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 124/2014, ar conduce la ideea ca aceasta exonerare opereaza in permanenta, pentru viitor, ceea ce ar fi contrar scopului urmarit de legiuitor, de a sterge datorii preexistente intrarii in vigoare a legii. Acesta este si sensul dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Legea nr. 124/2014.


VIII. Raspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


21. Prin Adresa nr. 941/C/2.689/111-5/2016 din 27 iulie 2016, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar dvil nu s-a verificat si nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui recurs in interesul legii cu privire la problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.


IX. Jurisprudenta instantelor nationale in materie


A. In jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu au fost identificate hotarari cu privire la problemele de drept a caror dezlegare se solicita, astfel de cauze neintrand in sfera de competenta a instantei supreme.


B. Curtile de apel si tribunalele:


22. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, majoritatea curtilor de apel au comunicat ca nu au identificat jurisprudenta in materia supusa dezbaterii; singurele instante care au transmis jurisprudenta si/sau puncte de vedere cu privire la chestiunile de drept ce fac obiectul sesizarii sunt curtile de apel Bucuresti, Constanta, Craiova, Galati, Suceava si Targu Mures si tribunalele Harghita, Mures, Cluj, Salaj, Brasov, Dolj, Gorj si Vrancea.


23. Din analiza jurisprudentei si a punctelor de vedere transmise de instante se desprind urmatoarele concluzii cu privire la orientarea instantelor judecatoresti in solutionarea chestiunilor de drept in discutie:


a) - In opinia judecatorilor din cadrul Sectiei a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile art. 2 din Legea nr. 124/2014 privind exonerarea de plata se aplica si pentru sumele primite necuvenit de catre personalul prevazut la art. 1 lit. a) din lege, incepand cu luna ianuarie 2014; exonerarea de plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul prevazut la art. 1 din Legea nr. 124/2014 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii opereaza pana la data intrarii in vigoare a legii;


- punctul de vedere al judecatorilor Sectiei a VIII-a contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti este in sensul ca, din interpretarea textului art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, rezulta ca momentul pana la care se aplica exonerarea de la plata pentru sumele incasate necuvenit, reprezentand venituri de natura salariala, este 1 ianuarie 2014, adica momentul inceputului aplicarii actului normativ de salarizare a personalului platit din fonduri publice pe anul 2014, reprezentat de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, exonerarea nefiind aplicabila si ulterior acestui moment, in lipsa unui text legal expres care sa prevada acest lucru. La art. 1 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 124/2014, sub aspectul domeniului de aplicare, legiuitorul prevede expres faptul ca are in vedere drepturi salariale deja stabilite, iar nu in curs de stabilire sau care se vor stabili, inclusiv in anul 2014, adica potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013; aceasta optiune a legiuitorului rezulta din folosirea la timpul trecut a sintagmei ``au fost stabilite", precum si din interpretarea istoricului reglementarii. Astfel, Legea nr. 124/2014 a intrat in vigoare la 27 septembrie 2014, adica in timp ce, in paralel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 era in curs de aplicare in timp . Or, folosirea in cuprinsul normei de la art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 a sintagmelor ``venituri de natura salariala`` care ``au fost stabilite`` ``anterior intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013" sugereaza o incompatibilitate cu vointa legiuitorului a aplicarii dispozitiilor exoneratoare si in ceea ce priveste drepturile salariale care au fost stabilite chiar incepand cu 1 ianuarie 2014 si ulterior. Asadar, se considera ca legiuitorul a avut in vedere, la emiterea dispozitiilor exoneratoare de plata a drepturilor incasate necuvenit, chiar drepturile salariale stabilite anterior acestui moment, adica anterior aplicarii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013. Prin urmare, sensul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 apare ca fiind acela de a exclude din domeniul sau de aplicare drepturile salariale stabilite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, adica incepand cu 1 ianuarie 2014, exonerarea de la plata pentru sumele incasate necuvenit, reprezentand venituri de natura salariala, fiind aplicabila, deci, pana la data de 1 ianuarie 2014;


b) - potrivit considerentelor singurei hotarari identificate in aceasta materie de catre Tribunalul Cluj, din analiza coroborata a prevederilor art. 2 alin. (1) si art. 3 din Legea nr. 124/2014 rezulta ca s-au avut in vedere exclusiv sumele care ar fi trebuit restituite ca urmare a unor constatari anterioare ale Curtii de Conturi, deci momentul constatarii ar trebui sa se situeze, in timp, anterior intrarii in vigoare a acestei legi; nici nu s-ar putea presupune ca legiuitorul ar fi avut in vedere amnistierea si a altor datorii decat cele constatate pana la intrarea in vigoare a legii, intrucat cuantumul acestora nici nu ar fi putut sa fie cunoscut (Sentinta civila nr. 1.871 din 10 iunie 2016 a Tribunalului Cluj - Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale);


- practica Tribunalului Salaj - Sectia civila (Sentinta civila nr. 2.083 din 6 noiembrie 2015 si Sentinta civila nr. 2.084 din 6 noiembrie 2015) in chestiunea vizata este aceea ca exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul de la art. 1 din Legea nr. 124/2014 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii opereaza numai pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 124/2014;


c) - Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila, complet specializat pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale a retinut, in considerentele Deciziei civile nr. 249/CM din 10 mai 2016, urmatoarele: ``... legiuitorul nu s-a referit in cadrul art. 2 (din Legea nr. 124/2014 - n.r.) la venituri salariale, ci la venituri de natura salariala, aceasta din urma notiune avand un sens mai larg decat cea dintai, incluzand nu numai veniturile salariale, ci si orice alte venituri incasate de salariati in cadrul raportului juridic de munca, indiferent de capitolul din actul normativ, contractul colectiv sau individual de munca ori alt izvor de obligatii in care au fost prevazute ori s-a pretins la un moment dat ca sunt prevazute. De asemenea, exonerarea intervine indiferent de modul in care angajatorul a inregistrat platile in contabilitate si de masura in care a interpretat si a aplicat prevederile legale fiscale in legatura cu sumele platite salariatilor. Cu atat mai mult, nu are relevanta daca sumele respective au fost platite odata cu salariile sau la date diferite. De altfel, chiar obligatia de restituire a fost constatata intrucat drepturile speciale excedeau drepturilor salariale prevazute de lege, avandu-se in vedere art. 1 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, potrivit caruia A«drepturile salariale ale personalului prevazut la alin. (1) sunt si raman in mod exclusiv cele prevazute in prezenta legeA». Pe de alta parte, Legea nr. 124/2014 nu se refera doar la sume acordate in baza actelor normative mentionate la art. 1, acest text legal definind sfera beneficiarilor legii, adica personalul ale carui drepturi salariale sunt prevazute de acele acte normative. Aceasta nu inseamna ca si masura exonerarii de la plata priveste doar sumele acordate in baza acestor acte normative. De altfel nici nu exista vreo obligatie de restituire cata vreme sumele respective au fost acordate conform legii, ci tocmai cand limitele acesteia au fost depasite inclusiv prin asumarea de catre angajator a unor obligatii cu depasirea limitelor legale . Dimpotriva, aceasta masura priveste sumele pe care personalul respectiv le are de restituit.``;


- prin deciziile nr. 242/CM din 21 aprilie 2015 si nr. 219/CM din 31 martie 2015, Curtea de Apel Constanta - Sectia I civila a retinut aplicarea Legii nr. 124/2014 cu argumentul ca prejudiciul s-a constatat de catre Curtea de Conturi anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ;


d) - orientarea majoritara a jurisprudentei Curtii de Apel Craiova este in sensul ca exonerarea de la plata sumelor reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul prevazut la art. 1 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii, vizeaza sumele platite pana la intrarea in vigoare a legii (Sentinta nr. 874 din 23 martie 2016 si Sentinta nr. 2.066 din 1 iunie 2016, pronuntate de Tribunalul Dolj; Decizia nr. 2.018 din 4 aprilie 2016 si Decizia nr. 2.177 din 12 aprilie 2016, pronuntate de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila; Sentinta nr. 2.330 din 14 mai 2015, pronuntata de Tribunalul Gorj);


e) - Curtea de Apel Galati - Sectia pentru cauze de contencios administrativ si fiscal considera, din interpretarea dispozitiilor art. 1 si 3 din Legea nr. 124/2014, forma initiala, ca textele legale mentionate prevad in mod explicit ca prevederile art. 2 din Legea nr. 124/2014 se aplica si pentru sumele primite necuvenit de catre personalul prevazut la art. 1 lit. a), incepand cu luna ianuarie 2014, pana la data intrarii in vigoare a legii. Este evident ca Legea nr. 124/2014 priveste numai sumele primite necuvenit de catre personalul prevazut la art. 1 lit. a) pana la data de 27 septembrie 2014, nu si sume primite ulterior acestei date (Decizia civila nr. 868 din 16 iunie 2016);


- magistratii din cadrul Tribunalului Vrancea opineaza ca, potrivit art. 2 din Legea nr. 124/2014, exonerarea de la plata vizeaza veniturile de natura salariala pentru care Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control au constatat acordarea nelegala si au dispus recuperarea. Evident, constatarile se refera la perioada anterioara intrarii in vigoare a legii, iar exonerarea nu poate opera si pentru perioada ulterioara (Sentinta nr. 274 din 25 mai 2016, Sentinta nr. 183 din 14 aprilie 2016, Sentinta nr. 246 din 12 mai 2016, Sentinta nr. 284 din 1 iunie 2016);


f) - prin Sentinta nr. 1.791 din 27 octombrie 2014, pronuntata de Tribunalul Suceava, definitiva prin Decizia nr. 143 din 26 februarie 2015 a Curtii de Apel Suceava, s-a statuat in sensul ca, prin exceptie, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 124/2014, se aproba exonerarea de la plata pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala, pe care personalul prevazut la art. 1 trebuie sa le restituie drept consecinta a constatarii de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control a unor prejudicii. Cum paratul face parte din personalul ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, acesta beneficiaza de prevederile Legii nr. 124/2014;


g) -judecatorii Tribunalului Brasov au opinat ca exonerarea de la plata opereaza numai pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 124/2014;


h) - la nivelul Tribunalului Mures - Sectia civila s-a considerat ca exonerarea de la plata se aplica si pentru sumele primite necuvenit de personalul prevazut la art. 1 din Legea nr. 124/2014 dupa luna ianuarie 2014, in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege si pentru platile deja efectuate pana la intrarea in vigoare a Legii nr. 124/2014 (Sentinta nr. 444 din 21 aprilie 2015, definitiva prin Decizia nr. 704 din 30 septembrie 2015 a Curtii de Apel Targu Mures, si Sentinta nr. 627 din 28 mai 2015, definitiva prin Decizia nr. 672 din 28 septembrie 2015, pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures);


i) - In opinia magistratilor ce participa la constituirea completelor specializate in materia conflictelor de munca si de asigurari sociale din cadrul Tribunalului Harghita, ``Legea nr. 124/2014 se aplica pentru intregul an 2014, in raport cu prevederile imperative ale art. 1 lit. a) din lege, prin care s-a statuat ca exonerarea de la plata prevazuta la art. 2 alin. (1) vizeaza personalul ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar aplicabile anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, cat si ulterior, conform legislatiei in domeniul salarizarii" (Sentinta nr. 522 din 7 aprilie 2016, pronuntata de Tribunalul Harghita, definitiva prin Decizia nr. 475 din 20 septembrie 2016, pronuntata de Curtea de Apel Targu Mures).


X. Jurisprudenta Curtii Constitutionale


24. Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra dispozitiilor art. 1 din Legea nr. 124/2014, prin Decizia nr. 760 din 5 noiembrie 2015 1 , respingand exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata; de asemenea, prin Decizia nr. 322 din 30 aprilie 2015 2 , a fost respinsa exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 124/2014, ca inadmisibila.


1 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 138 din 23 februarie 2016.


2 Publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 1 iulie 2015.


XI. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene


25. In jurisprudenta instantelor europene nu au fost identificate hotarari relevante pentru solutionarea problemelor de drept a caror dezlegare se solicita.


XII. Raportul asupra chestiunilor de drept


26. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, se apreciaza, referitor la admisibilitatea sesizarii, in raport cu dispozitiile art. 519 din acelasi cod, ca sunt indeplinite cumulativ conditiile pentru declansarea mecanismului privind pronuntarea unei hotarari prealabile, iar punctul de vedere al judecatorilor-raportori referitor la rezolvarea de principiu a chestiunilor de drept supuse analizei este in sensul ca, in interpretarea dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) si art. 3 din Legea nr. 124/2014, este exonerat de la obligatia restituirii pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala incasate necuvenit pana la data intrarii in vigoare a legii - 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate in art. 1 din lege.


XIII. Inalta Curte


27. Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita, astfel cum aceasta a fost reformulata, constata urmatoarele:


A) Asupra admisibilitatii


28. Potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, ``Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata``.


29. Prin textul de lege citat s-au instituit o serie de conditii de admisibilitate, conditii care trebuie sa fie indeplinite cumulativ, dupa cum urmeaza:


- existenta unei cauze in curs de judecata;


- cauza care face obiectul judecatii sa se afle in competenta legala a unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului;


- instanta care sesizeaza Inalta Curte de Casatie si Justitie sa solutioneze cauza in ultima instanta;


- judecarea pe fond a cauzei sa depinda de chestiunea de drept a carei lamurire se cere;


- problema de drept sa prezinte caracter de noutate, sa nu fi facut obiectul statuarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


30.Din examinarea cauzei deduse judecatii se constata ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate, intrucat Curtea de Apel Craiova este legal investita cu solutionarea unei cereri de apel, in cadrul unui litigiu vizand restituirea de catre salariat a unor sume incasate de la angajator pretins nedatorate, actiune intemeiata pe dispozitiile art. 256 alin. (1) din Codul muncii; or, potrivit art. 214 raportat la art. 208 din Legea nr. 62/2011, art. 96 pct. 2 si art. 483 alin. (2) din Codul de procedura civila, curtile de apel solutioneaza in ultima instanta apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in materia conflictelor de munca .


31. Totodata, de dezlegarea chestiunii de drept depinde solutionarea pe fond a cauzei; astfel, prin cererea de chemare in judecata se solicita restituirea unor sume incasate de salariat in perioada ianuarie-decembrie 2014, cu titlu de spor pentru munca suplimentara, sume in privinta carora Curtea de Conturi a Romaniei - Camera judeteana de conturi a constatat ca s-au acordat cu incalcarea prevederilor art. 9 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2014, creandu-se un prejudiciu ce se impune a fi recuperat. Cata vreme, in apel, parata a sustinut ca este exonerata de la plata acestor sume, in temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) raportat la dispozitiile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, pentru solutionarea pe fond a caii de atac se impune a statua nu numai asupra limitelor aplicarii in timp a actului de clementa al legiuitorului, ci si asupra domeniului sau de aplicare.


32. Cu privire la aceasta chestiune de drept, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu s-a pronuntat, iar aceasta nu face nici obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.


33. Cerinta noutatii problemei de drept este si ea indeplinita, decurgand, in primul rand, din imprejurarea ca se solicita interpretarea unor texte legale incluse intr-un act normativ relativ recent prin raportare la momentul sesizarii; concret Legea nr. 124/2014 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014 si a intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii, respectiv la data de 27 septembrie 2014, conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 24/2000).


34. Pe de alta parte, conditia noutatii rezida nu numai din faptul ca amnistierea de la obligatia restituirii unor sume de catre personalul platit din fonduri publice nu este o institutie analizata in lucrari de specialitate juridica, fie din domeniul dreptului muncii, fie de drept administrativ, ci si din imprejurarea ca textele de lege ridica probleme reale de interpretare; or, normele de tehnica legislativa impun ca actele normative sa fie formulate clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce, fara a se prejudicia stilul juridic, precizia si claritatea dispozitiilor, conform art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000. O norma juridica redactata in termeni neclari poate conduce la solutii diferite in practica judiciara, de natura a afecta securitatea raporturilor juridice deduse judecatii.


35. In cauza este indeplinita situatia premisa a iminentei aparitiei unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezulta din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de instantele consultate; astfel, in interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 alin. (1) raportate la art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, unele instante au apreciat ca sunt exonerate de la plata sumele incasate necuvenit de catre personalul platit din fonduri publice pana la data intrarii in vigoare a acestui act normativ (27 septembrie 2014), iar alte instante au aratat ca nu inceteaza decat plata drepturilor de natura salariala incasate pana la data de 1 ianuarie 2014, data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2014, acesta fiind si punctul de vedere al titularului sesizarii. Intr-o alta opinie s-a sustinut si ca exonerarea de la plata opereaza pentru sumele incasate pana la finele anului 2014.


36. Concluzia este ca sesizarea intruneste cumulativ conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila si, prin urmare, se impune declansarea mecanismului de unificare instituit de acest text de lege, in vederea atingerii dezideratului institutiei procesuale, respectiv preintampinarea solutionarii diferite a unei probleme de drept de catre instantele judecatoresti (control a priori).


B) Asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizarii


37. Prealabil interpretarii textelor de lege ce constituie obiectul problemei de drept supuse dezlegarii, astfel cum aceasta a fost reformulata, este necesar a analiza evolutia reglementarilor in materia salarizarii unitare a personalului platit din fonduri publice, respectiv contextul legislativ care a determinat aceasta interventie normativa.


38. Astfel, anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru nr. 330/2009, personalul din sectorul bugetar, fie ca ocupa functii de demnitate publica si asimilate acestora, fie ca beneficia de statute speciale (cazul functionarilor publici), fie ca era incadrat pe baza contractului individual de munca, era salarizat in baza unor legi speciale, diferite pentru fiecare categorie in parte. Noua reglementare si-a propus sa adopte o viziune unitara asupra sistemului de salarizare din sectorul bugetar, insa aplicarea prevederilor acestei legi urma a se realiza etapizat, prin adoptarea unor acte normative ulterioare. Drept urmare, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 s-au luat masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si referitoare la stabilirea salariului acestora.


39. Legea-cadru nr. 330/2009 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 au fost abrogate prin art. 39 lit. w) si x) din Legea-cadru nr. 284/2010, act normativ care, de asemenea, are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem unitar de salarizare pentru personalul platit din bugetul general consolidat al statului. Aplicarea prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 urma a se realiza, ca si in reglementarea anterioara, etapizat, prin modificarea succesiva, dupa caz, a salariilor de baza, soldelor si a indemnizatiilor lunare de incadrare, prin legi speciale anuale, conform art. 7 alin. (1).


40. In executarea acestei dispozitii legale au fost adoptate acte normative succesive, incepand cu Legea nr. 285/2010, ce au vizat incadrarea si salarizarea personalului platit din fonduri publice in anii 2010, 2011,2012, 2013, 2014, acte enumerate in textul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, a carui interpretare face obiectul sesizarii de fata.


41. De exemplu, prin art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 s-a statuat in sensul ca ``in anul 2014, cuantumul brut al salariilor de baza/soldelor functiei de baza/salariilor functiei de baza/indemnizapor de incadrare de care beneficiaza personalul platit din fonduri publice se mentine la acelasi nivel cu cel ce se acorda pentru luna decembrie 2013 in masura in care personalul isi desfasoara activitatea in aceleasi conditii si nu se aplica valoarea de referinta si coeficientii de ierarhizare corespunzatori claselor de salarizare prevazuti in anexele la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare". Or, conform art. VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea si completarea unor acte normative, aprobata cu modificari si completari, prin Legea nr. 125/2015, ``in sensul art. 1 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, prin sintagma cuantumul brut al salariilor de baza se intelege cuantumul brut al salariilor de baza care cuprinde, dupa caz, drepturile incluse in salariul de baza conform prevederilor art. 14 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice si ale art. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, cu modificarile ulterioare, astfel cum au fost majorate potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012.``


42. In raport cu ritmul alert al modificarilor legislative si, nu in ultimul rand, cu lipsa de coerenta a acestora, in activitatea de incadrare si reincadrare in functii a unor categorii de personal si de stabilire a salariilor acestora, in mod evident, s-au strecurat erori si, prin urmare, incalcari ale legislatiei in vigoare, anumite categorii de bugetari incasand sume de bani reprezentand venituri de natura salariala, pe care organele de control le-au considerat acordate ilegal si au dispus recuperarea acestora.


43. Inainte de a continua analiza cauzelor ce au determinat legiuitorul sa adopte actul normativ in discutie este necesara si explicitarea notiunii de ``venituri de natura salariala`` din textul art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 si, pe cale de consecinta, a domeniului de aplicare a legii. In acest context se impune a arata ca, potrivit art. 9 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010, sistemul de salarizare cuprinde salariile de baza, soldele/indemnizatiile de functie si indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile, premiile, stimulentele si alte drepturi in bani si in natura, corespunzatoare fiecarei categorii de personal din sectorul bugetar. Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat si ca notiunea de salariu are un sens extins, referindu-se si la indemnizatiile sau alte drepturi salariale cuvenite magistratilor, parlamentarilor, demnitarilor etc. (I.C.C.J. - Sectiile Unite, Decizia nr. 46 din 15 decembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 495 din 16 iulie 2009).


44. Reluand prezentarea cadrului factual si normativ ce a facut necesara interventia legiuitorului, se constata ca legislatia fluctuanta si neclara, urmata de practici administrative incorecte in domeniul stabilirii veniturilor de natura salariala, au impus adoptarea unei legi prin care sa se exonereze de la obligatia restituirii acele categorii de personal ce au incasat sume de bani, care nu erau prevazute de actele normative de salarizare anuala.


45. Se retine ca stabilirea scopului urmarit de legiuitor la emiterea actului normativ analizat, ca modalitate de interpretare a legii, nu s-a putut realiza pe baza preambulului, prevazut de art. 43 din Legea nr. 24/2000, intrucat Legea nr. 124/2014 nu il contine. Totodata, se constata ca expunerea de motive nu a fost publicata impreuna cu actul normativ in cauza in Monitorul Oficial al Romaniei. Asa fiind, decelarea intentiei legiuitorului urmeaza a se intemeia pe instrumentele de prezentare si motivare intocmite de initiatori, pe continutul avizelor, al modificarilor de fond aduse proiectului initial in cursul dezbaterilor parlamentare etc., documente prezentate pe internet de autoritatea emitenta.


46. Daca, in luna mai 2013, forma initiala a propunerii legislative a vizat, ca beneficiar al masurii de exonerare de la plata sumelor primite necuvenit, doar personalul din sectorul bugetar ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificari, ulterior, pe parcursul procesului legislativ ce a durat pana in luna septembrie 2014, sfera persoanelor beneficiare ale actului de clementa s-a extins: pentru personalul incadrat in unitatile de invatamant din localitatile Lupeni, Petrosani si Vulcan, judetul Hunedoara, ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, cu modificarile si completarile ulterioare; pentru personalul ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, si a Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant cu modificarile si completarile ulterioare; pentru personalul ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice; in final, la Ut. a) din cuprinsul art. 1 al Legii nr. 124/2014, pentru personalul ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrarii in vigoare a Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, respectiv in anul 2009, Legii nr. 339/2007 privind promovarea aplicarii strategiilor de management de proiect la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale judetene si locale, cu modificarile si completarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 330/2009, cu modificarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2010 privind unele masuri de reincadrare in functii a unor categorii de personal din sectorul bugetar si stabilirea salariilor acestora, precum si alte masuri in domeniul bugetar, cu modificarile ulterioare, Legii-cadru privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nr. 284/2010, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 285/2010 privind salarizarea in anul 2011 a personalului platit din fonduri publice, Legii nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, cu modificarile ulterioare, Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 privind aprobarea unor masuri pentru recuperarea reducerilor salariale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 182/2012, cu modificarile ulterioare, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare, aprobata prin Legea nr. 36/2014, Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2014, precum si alte masuri in domeniul cheltuielilor publice, aprobata cu completari prin Legea nr. 28/2014, cu modificarile si completarile ulterioare.


47. Ca urmare a evaluarii contextului in care a fost adoptat acest act normativ si a scopului urmarit de legiuitor, se constata astfel ca prevederile art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014 nu au ca obiect de reglementare aplicarea in timp a dispozitiilor ce exonereaza personalul bugetar de la obligatia restituirii sumelor incasate necuvenit. Textul de lege invocat stabileste beneficiarii actului de clementa, imprejurare ce rezulta din sintagma utilizata de norma analizata. Intentia legiuitorului, atunci cand a folosit aceasta formulare ``prezenta lege se aplica:


a) personalului ale carui venituri de natura salariala au fost stabilite in baza actelor normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, aplicabile anterior intrarii in vigoare (...)``, a fost aceea de a stabili sfera subiectilor de drept ce pot beneficia de amnistie, ca fiind categoria personalului din sectorul bugetar, pe care a identificat-o ca fiind compusa din persoanele carora li se aplica ``actele normative privind salarizarea personalului din sectorul bugetar``, conform art. 1 lit. a) din legea evocata. Ca atare, enumerarea actelor normative privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice vizeaza, prin urmare, legislatia in vigoare la data stabilirii si incasarii veniturilor salariale, cu observatia ca plata acestor sume nu s-a realizat in aplicarea textelor de iege incidente, ci cu incalcarea acestora. Asa fiind, este eronat punctul de vedere potrivit caruia prevederile Legii nr. 124/2014 sunt aplicabile doar in ceea ce priveste sumele incasate pana la data de 1 ianuarie 2014, data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 103/2013, din moment ce sunt vizate drepturi de natura salariala incasate cu incalcarea actelor normative enumerate de art. 1 lit. a) din Legea nr. 124/2014, deci inclusiv dupa intrarea in vigoare a ordonantei ce reprezinta ultimul termen al enumerarii. Or, dispozitiile imperative ale unei legi nu pot fi incalcate de catre subiectii carora li se adreseaza decat dupa intrarea in vigoare a acesteia.


48. Alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 124/2014 instituie dispozitii propriu-zise de exonerare si stabileste categoriile de sume care intra sub incidenta amnistiei, respectiv domeniul de aplicare al legii.


49. Legea nr. 124/2014 prevede expres, in cuprinsul art. 3, limita temporala pana la care se poate recunoaste beneficiul de scutire de la restituire, si anume intrarea in vigoare a Legii nr. 124/2014, adica luna septembrie 2014. Ca atare, scopul legiuitorului rezulta a fi acela ca angajatorul sa nu mai solicite de la angajatul sau restituirea drepturilor salariale chiar si in situatia in care cel din urma are un titlu executoriu care stabileste obligatia de plata .


50. In acest context se constata ca opinia potrivit careia ar putea fi exonerate de la obligatia restituirii si sumele incasate necuvenit dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 124/2014 nu are suport in prevederile art. 3 din lege. Norma de drept invocata stipuleaza in mod explicit ca sunt amnistiate doar veniturile de natura salariala platite de angajatori anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ. Interpretarea este impusa de sintagma ``la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza plata de catre personalul prevazut la art. 1 a sumelor reprezentand venituri de natura salariala...``.


51. De altfel, chestiunea de drept cuprinsa in sesizare pune in discutie un act de clementa al legiuitorului care, din considerente de politica sociala, renunta la dreptul de a recupera sumele constand in venituri de natura salariala incasate necuvenit de catre anumite categorii de bugetari. Insa amnistia exclude numai obligatia de restituire a sumelor platite nedatorat, nefiind de natura a inlatura caracterul ilicit al faptei de stabilire si incasare a unor drepturi (sporuri, plati compensatorii s.a.m.d.) neprevazute de legislatia in vigoare. Drept urmare, incasarea de sume necuvenite, dupa intrarea in vigoare a actului de clementa, este prohibita de lege si atrage, in continuare, obligatia de restituire .


52. Pentru a sublinia acest aspect, in forma initiala a actului normativ era stipulata in mod explicit obligatia ordonatorilor principali de credite de a recalcula salariul de baza si celelalte elemente ale sistemului de salarizare de care beneficiaza personalul prevazut la art. 2, aferente lunii in care a intrat in vigoare aceasta lege, prin eliminarea din cuantumul acestora a drepturilor constatate a fi acordate in mod necuvenit de catre Curtea de Conturi sau alte institutii cu atributii de control [alin. (2) al art. 3 din Legea nr. 124/2014]. Acest text de lege a fost abrogat prin dispozitiile art. VII din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 65/2014, in expunerea de motive aratandu-se ca, astfel, se inlatura posibilitatea ca instantele de judecata sa dea solutii contradictorii si ca, prin adoptarea ordonantei, se creeaza premisele de a avea o legislatie clara si coerenta.


53. Or, abrogarea acestui text de lege se impunea, in primul rand, intrucat actul de clementa al legiuitorului nu are efecte decat in ceea ce priveste obligatia de restituire a sumelor inca nerecuperate de catre institutiile publice. Concret, in masura in care, anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 124/2014, s-au intocmit rapoarte de audit de catre Curtea de Conturi, prin care s-a constatat existenta unor abateri de la legalitate si regularitate in materia stabilirii drepturilor salariale, care au determinat producerea unor prejudicii, conducerea entitatii publice auditate a fost obligata sa ia masurile necesare pentru recuperarea acestora. Asa fiind, beneficiarii Legii nr. 124/2014 nu puteau fi exonerati decat de la obligatia restituirii sumelor incasate necuvenit si nerecuperate inca de catre institutiile publice la data intrarii in vigoare a actului normativ, imprejurare care rezulta, de altfel, din prevederile alin. (2)-(4) ale art. 2 din lege, ce vizeaza anumite situatii speciale (contravaloare tichete cadou, indemnizatii concedii medicale s.a.m.d.).


54. In concluzie, interpretarea dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) si art. 3 din Legea nr. 124/2014 este in sensul ca este exonerat de la obligatia restituirii pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala incasate necuvenit pana la data intrarii in vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate in art. 1 din lege.


55. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 521, cu referire la art. 519 din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE


in numele legii


DECIDE:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Craiova - Sectia I civila, in Dosarul nr. 1.619/104/2015, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:


In interpretarea dispozitiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) si art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele masuri referitoare la veniturile de natura salariala ale personalului platit din fonduri publice, cu modificarile ulterioare, este exonerat de la obligatia restituirii pentru sumele reprezentand venituri de natura salariala incasate necuvenit pana la data intrarii in vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate in art. 1 din lege.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica din data de 24 octombrie 2016.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    Codul muncii    Codul muncii 2017    Raspunderea patrimoniala    Raspunderea salariatilor    Aministie fiscala    Returnarea salariilor primite necuvenit



Comentează: Decizia 33/2016. Aplicarea in timp a dispozitiilor Legii 124/2014, a amnistiei fiscale. Raspunderea patrimoniala a salariatilor
Alte Speţe

Comportament inadecvat la locul de munca. Decizie de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia, Sectia I Civila, Decizia nr. 1061 din data de 30.06.2016

Lipsa interesului in promovarea actiunii impotriva angajatorului
Pronuntaţă de: Tribunalul Arad, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 534 din data de 30.06.2016

Neplata zilelor de concediu de odihna neefectuate
Pronuntaţă de: Tribunalul Sibiu, Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 739/2016 din data de 01.07.2016

Nulitatea absoluta a deciziei de concediere pentru lipsa elementelor obligatorii
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Suceava, Sectia I Civila, Decizia nr. 620 din data de 21.06.2016

Neacordarea tuturor drepturilor salariale catre angajati. Imposibilitatea dovedirii platilor de catre angajator
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 275/2016 din data de 30.06.2016

Acordarea drepturilor salariale cuvenite de catre instanta de judecata
Pronuntaţă de: Tribunalul Gorj, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Sentinta nr. 1297/2016 din data de 16.06.2016

Angajarea raspunderii contractuale pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de catre angajator
Pronuntaţă de: Tribunalul Constanta, Sectia Civila, Sentinta Civila nr.1026 din data de 05.05.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunii disciplinare a desfacerii contractului individual de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Dambovita, Sectia I Civila, Sentinta nr. 780 din data de 18.05.2016

Inlocuirea de catre instanta a sanctiunilor disciplinare aplicate salariatilor
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 466/2016 din data de 11.05.2016

Incetarea contractului individual de munca in baza demisiei inregistrate. Act irevocabil si unilateral
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bacau, Sectia I Civila, Decizia nr. 184/2016 din data de 30.03.2016



Articole Juridice

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Contractul individual de munca pe durata determinata. Continuarea raporturilor de munca dupa expirarea duratei contractului
Sursa: Avocat Mirela Nedelea

[Av. Muncii] Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor. Interpretarea si aplicarea legii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Modalitatile de informare (preavizare) a salariatilor in cazul concedierii
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Scopul acordarii termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Efectele contractului individual de munca pe durata termenului de preaviz
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. Muncii] Suspendarea termenului de preaviz in cazul concedierii salariatilor
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim