Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale

Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale

  Publicat: 12 Apr 2017       1309 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia ICCJ nr. 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale

Publicata Monitorul Oficial nr. 254 din 12 aprilie 2017

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Una dintre pedepsele principale, prevazuta in cap. II, t. II, art. 53, C. pen., partea generala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Puterile publice existente in stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Una din institutiile fundamentale ale dreptului penal,
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice actiune a autoritatii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale si,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Masura de siguranta, prevazuta in cap. II, t. VI, art. 118, C. pen., partea generala,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este persoana care are cunostinta despre o fapta sau o imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in procesul penal, avand obligatia de a se prezenta la chemarea organelor judiciare, de a depune marturie si de a relata adevarul si numai adevarul.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Parti componente ale infractiunii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Operatiune efectuata de organele de urmarire penala si instanta de judecata prin care se stabileste concordanta deplina intre fapta concreta savarsita de invinuit sau inculpat si norma penala speciala care incrimineaza acea fapta,precum si in raport cu dispozitiile penale generale aplicabile faptei comise.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Puterile publice existente in stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Puterile publice existente in stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Puterile publice existente in stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Prevazuta in sectiunea XIII, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punctul de vedere al resurselor umane, o persoana care conduce o institutie, o intreprindere, o publicatie etc. sau un sector al acestora; functie detinuta de aceasta persoana.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Prevazut in sectiunea II, cap. II., t. I, C. proc. pen., partea generala
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementate in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act adoptat de organele de stat,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Este persoana impotriva careia a fost pusa in miscare actiunea penala, moment din care acesta devine parte in procesul penal.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Consta in descrierea faptei prevazute de lege ca infractiune, stabilirea continutului juridic, a conditiilor obiective si subiective, prevederea pedepselor care se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua in cazul comiterii ei.
A fost promulgat la 11.09.1865
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Banii folositi pentru a desfasura o afacere. Stoc de valori sau de active care, intrate in circuitul economic, pot genera venituri posesorilor lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
NATURA 2000 (Obiectiv de tip NATURA 2000)
A fost promulgat la 11.09.1865
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Puterile publice existente in stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ramura a sistemului de drept cu privire la totalitatea normelor juridice
Totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile sociale din domeniul administratiei de stat, activitate indeplinita de organele administrative.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
A fost promulgat la 11.09.1865
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Puterile publice existente in stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act prin care un organ de jurisdictie se recunoaste competent sa rezolve cererea ce i-a fost adresata
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Metoda de conducere care consta in atribuirea temporara unui subordonat, de catre o persoana de conducere, a uneia din sarcinile sale de serviciu, insotita de autoritatea si responsabilitatea corespunzatoare.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana invanuita de savarsirea unor fapte penale
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Puterile publice existente in stat.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care grupeaza principiile si cele mai importante prevederi legale referitoare la stabilirea faptelor ce constituie infractiuni,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.

S-a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Constanta - Sectia penala si pentru cauze penale cu minori si de familie in Dosarul nr. 4.318/118/2015 privind pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept:


``Este functionar public in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal sau este considerata functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal persoana fizica actionand in calitate de medic sef de sectie la un spital public, prevazut de art. 163 din Legea nr. 95/2006, in baza unui contract de administrare, prevazut de art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, fara a avea incheiat in acelasi timp un contract individual de munca, distinct, pe o perioada nedeterminata cu respectivul spital public, in ceea ce priveste activitatea de medic curant in cadrul sectiei pe care o conduce. ``


Completul competent sa judece sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile ce formeaza obiectul Dosarului nr. 4.087/1/2016/HP/P este legal constituit conform dispozitiilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedura penala si ale art. 27 5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat cu modificarile si completarile ulterioare.


Sedinta de judecata a fost prezidata de catre presedintele Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Mirela Sorina Popescu.


La sedinta de judecata a participat doamna Claudia Nicoleta Nedelea, magistrat-asistent in cadrul Sectiei penale, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 27 6 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.


Judecator-raportor a fost desemnat, conform prevederilor art. 476 alin. (7) din Codul de procedura penala, doamna judecator Silvia Cerbu, judecator in cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de doamna Marinela Minca, procuror in cadrul Sectiei judiciare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, invederand obiectul Dosarului nr. 4.087/1/2016 aflat pe rolul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, precum si faptul ca, drept urmare a solicitarilor formulate in temeiul art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegarii de catre curtile de apel Alba lulia, Bacau, Bucuresti, Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Galati, lasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Suceava, Targu Mures si Timisoara, precum si de catre Directia legislatie, studii si documentare si informatica juridica din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


La data de 7 februarie 2016 a fost depus raportul intocmit de judecatorul-raportor care a fost comunicat partilor, potrivit dispozitiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedura penala, care nu au transmis puncte de vedere privind chestiunea de drept supusa judecatii.


La data de 17 ianuarie 2017, Ministerul Public- Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a depus Adresa nr. 2.535/C/3026/111-5/2016 prin care s-a adus la cunostinta ca in cadrul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar penal a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu exista in lucru nicio sesizare avand ca obiect promovarea unui recurs in interesul legii vizand problemele de drept supuse dezlegarii in prezenta cauza. De asemenea, la aceeasi data, au fost depuse la dosarul cauzei concluzii scrise formulate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, doamna judecator Mirela Sorina Popescu, constatand ca nu sunt cereri de formulat sau exceptii de invocat, a solicitat doamnei procuror Marinela Minca sa sustina punctul de vedere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la problema de drept supusa dezbaterii.


Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, a precizat ca sesizarea Curtii de Apel Constanta este inadmisibila, nefiind indeplinita conditia de admisibilitate in sensul ca de lamurirea chestiunii de drept sa depinda solutionarea pe fond a cauzei. Problema de drept care ar avea caracter de noutate nu conditioneaza solutia ce s-ar pronunta pe fondul cauzei, iar, privitor la chestiunea de drept care, intr-adevar, ar avea relevanta pe fondul pricinii, considera ca deja a fost dezlegata printr-o decizie anterioara a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.


Procurorul a aratat ca in prezenta cauza instanta de trimitere isi justifica demersul, sustinand ca situatia pe care o expune ar fi diferita de situatia care a format obiectul Deciziei nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, intrucat, in cauza de fata, medicul sef de sectie ar avea incheiat cu spitalul un contract de administrare, contract care, in opinia instantei de trimitere, ar avea natura juridica a unui contract de mandat, cu toate drepturile si obligatiile specifice, chiar daca unele dintre ele se regasesc si in cadrul contractului de munca .


insa, in ceea ce priveste conditia privind legatura dintre lamurirea chestiunii de drept si solutia pe fondul cauzei, asa cum a aratat, procurorul considera ca aceasta nu este indeplinita in cauza, data fiind si manierea defectuoasa de formulare a intrebarii de catre instanta de trimitere, prin care apreciaza ca mai degraba se tinde la lamurirea unei situatii particulare a cauzei, si nu la interpretarea in abstracto a dispozitiilor legale evocate.


De altfel, reprezentantul Ministerului Public a mentionat ca in cazul medicului sef de sectie care a incheiat un contract de administrare in temeiul art. 185 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe perioada desfasurarii acestui mandat nu sunt incidente dispozitiile privind suspendarea de drept a contractului individual de munca, o astfel de suspendare ar interveni exclusiv pe durata exercitarii unei functii de manager sau a unei functii de conducere specifice comitetului director, insa, potrivit art. 181 alin. (1) din aceeasi lege, comitetul director este format din managerul spitalului, directorul medical si directorul financiar-contabil, neregasindu-se, asadar, printre persoanele mentionate de lege si medicul sef de sectie.


De asemenea, s-a precizat ca la aceeasi concluzie conduce si interpretarea dispozitiilor art. 185 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care rezulta ca seful de sectie are ca atributii si acordarea de ingrijiri medicale in cadrul sectiei pe care o conduce. Nu in ultimul rand, s-a aratat ca aceeasi concluzie reiese si din interpretarea dispozitiilor alin. (15) al articolului mentionat, cu privire la incompatibilitati, din care rezulta ca nu este incompatibila cu functia de sef de sectie ``exercitarea oricaror altor functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate`` in aceeasi unitate sanitara.


Asadar, procurorul a mentionat ca din textele de lege anterior mentionate, rezulta ca pe perioada desfasurarii contractului de administrare nu se suspenda contractul de munca . Situatia particulara din prezenta cauza vizeaza imprejurarea ca un astfel de contract de administrare s-a incheiat inainte de incheierea unui contract de munca cu unitatea spitaliceasca, insa, considera ca, in ceea ce priveste acest aspect, instanta de trimitere trebuia sa analizeze in ce masura contractul de administrare poate fi sau nu asimilat unui contract de munca, sa evalueze clauzele contractuale si, numai in urma unor astfel de verificari, sa sesizeze Inalta Curte de Casatie si Justitie.


Totodata, s-a sustinut ca inadmisibilitatea sesizarii de fata rezulta si din faptul ca situatia de fapt surprinsa de instanta de trimitere nu este identica cu cea care se desprinde in mod real din actele dosarului, astfel ca, adresand intrebarea de fata, in sesizarea Curtii de Apel Constanta se mentioneaza ca persoana fizica a actionat in calitate de medic sef de sectie la un spital public. Or, in cauza dedusa prezentei judecati s-a retinut in sarcina inculpatului comiterea infractiunii de luare de mita in calitate de medic curant, membru in echipa operatorie care a efectuat interventia chirurgicala asupra pacientului, asadar, nu in calitate de medic sef de sectie.


Mai mult, sub acest aspect, situatia medicului a fost deja transata prin Decizia nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, iar instanta de trimitere avea suficiente repere pentru a elucida cauza in considerentele deciziei mentionate.


in concluzie, procurorul a solicitat respingerea sesizarii Curtii de Apel Constanta, ca inadmisibila.


Presedintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a declarat dezbaterile inchise, retinandu-se dosarul in pronuntare.


INALTA CURTE,


asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii


Prin incheierea de sedinta din data de 28 noiembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 4.318/118/2015, Curtea de Apel Constanta - Sectia penala si pentru cauze penale cu minori si de familie a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea dezlegarii urmatoarei chestiuni de drept:


``Este functionar public in sensul art. 175 alin. (1) Ut. b) teza a II-a din Codul penal sau este considerata functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal persoana fizica actionand in calitate de medic sef de sectie la un spital public, prevazut de art. 163 din Legea nr. 95/2006, in baza unui contract de administrare, prevazut de art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, fara a avea incheiat in acelasi timp un contract individual de munca, distinct, pe o perioada nedeterminata cu respectivul spital public, in ceea ce priveste activitatea de medic curant in cadrul sectiei pe care o conduce.``


II. Expunerea succinta a cauzei


Prin Sentinta penala nr. 72 din data de 22 februarie 2016, pronuntata in Dosarul nr. 4.318/118/2015 al Tribunalului Constanta - Sectia penala, in baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal, cu aplicarea art. 75 alin. (2) lit. b) din Codul penal si a art. 76 alin. (1) din Codul penal, a fost condamnat inculpatul M.M. la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, in modalitatea primirii sumei de 2.500 lei de la denuntatorul D.l.


in baza art. 55 raportat la art. 66 si art. 67 alin. (2) din Codul penal, a fost aplicata inculpatului M.M. pedeapsa complementara a interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) din Codul penal (dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in orice alte functii publice, dreptul de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat, dreptul de a ocupa functia, de a exercita profesia de medic de care s-a folosit pentru savarsirea infractiunii) pe o durata de 1 an, a carei executare incepe la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.


in baza art. 91 din Codul penal s-a dispus suspendarea executarii pedepsei principale sub supraveghere, pe un termen de incercare de 2 ani stabilit in conditiile art. 92 alin. (1) din Codul penal.


in baza art. 93 alin. (1) din Codul penal s-a impus inculpatului ca pe durata termenului de supraveghere stabilit sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:


a) sa se prezinte la Serviciul de probatiune de pe langa Tribunalul Constanta, la datele fixate de acesta;


b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa;


c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;


d) sa comunice schimbarea locului de munca;


e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.


in baza art. 93 alin. (2) lit. b) din Codul penal s-a impus inculpatului sa frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii comunitare.


in baza art. 93 alin. (3) din Cod penal s-a dispus ca pe parcursul termenului de supraveghere inculpatul sa presteze o munca neremunerata, in folosul comunitatii, in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta ``Sf. Apostol Andrei`` Constanta sau in cadrul Caminului pentru persoane varstnice din municipiul Constanta, in afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, inculpatul nu poate presta aceasta munca, pe o perioada de 60 de zile lucratoare, numarul zilnic de ore urmand a fi stabilit conform legii de executare a pedepselor.


in baza art. 65 alin. (1) din Codul penal a fost aplicata inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) si g) din Codul penal, care nu se executa decat in cazul revocarii sau anularii beneficiului suspendarii sub supraveghere .


Prin aceeasi sentinta, in baza art. 91 alin. (4) din Codul penal, s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 96 din Codul penal, in sensul ca, daca pe durata termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu executa obligatiile impuse, se poate dispuse revocarea suspendarii si executarea pedepsei.


in baza art. 289 alin. (3) din Codul penal s-a dispus confiscarea speciala de la inculpatul M.M. a sumei de 2.000 lei, primita de acesta cu titlu de mita de la martorul denuntator D.I., la data de 5 decembrie 2014, si totodata s-a constatat ca nu sunt aplicabile dispozitiile art. 289 alin. (3) din Codul penal cu privire la suma de 500 lei, gasita cu ocazia efectuarii perchezitiei la data de 15 decembrie 2014 si care a fost ridicata de la inculpat de catre organele judiciare.


Sub aspectul situatiei de fapt, instanta de fond a retinut, in esenta, ca inculpatul M.M., la data de 17 noiembrie 2014, in calitate de medic primar si sef al Sectiei clinice de chirurgie cardiovasculara din Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, a pretins suma de 3.000 lei de la denuntatorul D.I., conditionand de remiterea acestei sume efectuarea unei operatii chirurgicale pe cord de care depindea supravietuirea pacientului. La data de 5 decembrie 2014 a primit de la denuntatorul D.l. suma de 2.000 lei in legatura cu indeplinirea unor acte care intrau in atributiile sale de serviciu, respectiv efectuarea operatiei chirurgicale asupra denuntatorului, iar la data de 15 decembrie 2014 a mai primit inca 1.000 lei, in acelasi scop.


S-a mai retinut ca fapta inculpatului M.M., savarsita in calitate de medic primar chirurg si sef al Sectiei clinice de chirurgie cardiovasculara, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita prevazute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 289 alin. (1) din Codul penal, avandu-se in vedere faptul ca inculpatul are calitatea necesara prevazuta de lege, aceea de functionar public, in sensul art. 175 din Codul penal, intrucat era angajat cu contract de munca pe o durata nedeterminata si avea calitatea de sef sectie in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Constanta, unitate spitaliceasca din cadrul sistemului public de sanatate, asa cum se stipuleaza in Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 26/2014.


impotriva hotararii instantei de fond au declarat apel Ministerul Public - Directia Nationala Anticoruptie, Serviciul Teritorial Constanta si inculpatul M.M.


in cursul judecarii cauzei in apel, apelantul inculpat, prin aparator ales, a invocat ca o chestiune prealabila necesitatea de a lamuri calitatea sa de functionar public, prin raportare la Decizia nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, intrucat la momentul comiterii presupusei fapte avea calitatea de medic sef sectie la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, fiind sub puterea unui contract de mandat, si nu a unui contract de munca, ceea ce excedeaza deciziei mentionate si conduce la concluzia ca nu are calitatea de functionar public in intelesul art. 175 alin. (1) din Codul penal, ci aceea de functionar asimilat in definitia prevazuta de art. 175 alin. (2) din Codul penal, astfel incat ii sunt aplicabile dispozitiile art. 308 alin. (2) din Codul penal.


Prin urmare, apelantul inculpat a solicitat schimbarea incadrarii juridice din infractiunea prevazuta de art. 289 alin. (1) din Codul penal in infractiunea prevazuta de art. 289 alin. (2) din Codul penal, iar in situatia in care instanta de apel ar considera ca, in baza Deciziei nr. 26/2014 anterior mentionate, a legii si a clauzelor contractului de administrare, interpretat in paralel cu un contract individual de munca, nu poate fi lamurita chestiunea pusa in discutie, a solicitat sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea dezlegarii acestei probleme de drept .


Instanta de apel a apreciat ca se impune dezlegarea de principiu a chestiunii de drept invocate privind incadrarea medicului ce isi desfasoara activitatea in baza contractului de administrare in categoria functionarilor publici prevazuta de art. 175 alin. (1) lit. b) teza a 11-a din Codul penal sau in cea prevazuta de art. 175 alin. (2) din Codul penal, sens in care a admis cererea formulata de inculpatul M.M. si a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conditiile art. 475-476 din Codul de procedura penala.


III. Punctul de vedere al procurorului si al partii asupra chestiunii de drept sesizate


Reprezentantul Ministerului Public a apreciat ca nu sunt indeplinite conditiile legale pentru a se dispune sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.


Inculpatul M.M., prin aparator, in sustinerea cererii de sesizare a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, a aratat ca nu se afla in ipoteza luata in discutie de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala in Decizia nr. 26/2014, intrucat se afla sub puterea unui contract de mandat, si nu a unui contract de munca, astfel ca nu are calitatea de functionar public in intelesul dispozitiilor art. 175 alin. (1) din Codul penal, ci aceea de functionar asimilat in definitia prevazuta de art. 175 alin. (2) din Codul penal, fiindu-i aplicabile dispozitiile art. 308 alin. (2) din Codul penal.


IV. Punctul de vedere al completului care a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie


Curtea de Apel Constanta a apreciat ca sesizarea este admisibila, de lamurirea acestei chestiuni de drept depinzand, direct, incadrarea juridica ce urmeaza a fi retinuta de instanta de apel.


in ceea ce priveste punctul de vedere al instantei s-a precizat ca exista contradictii intre normele de drept penal si nepenal aplicabile, referitor la continutul conceptului juridic de ``functie publica`` din art. 175 alin. (1) lit. b)teza finala din Codul penal si definit de prevederile art. 2-10 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Curtea de Apel Constanta a apreciat ca deciziile nr. 26/2014 si nr. 19/2016 ale Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala au avut ca premisa situatia juridica a medicului incadrat cu contract de munca pe o perioada nedeterminata, si nu cu contract de administrare, care este apreciat in practica constanta a instantelor de contencios administrativ si civile ca avand natura unui contract de mandat, cu drepturi si obligatii specifice, chiar daca unele sunt caracteristice si contractului de munca .


Prin urmare, a considerat ca datele concrete din speta dedusa judecatii, cu referire la tipul de contract de angajare a medicului in spitalul public (contract de administrare), excedeaza situatiei premisa avuta in vedere prin dispozitivul Deciziei nr. 26/2014, care mentioneaza expres contractul de munca . Ca atare, instanta a apreciat ca de lamurirea chestiunii de drept anterior mentionata depinde incadrarea juridica ce urmeaza a fi retinuta in apel si a constatat indeplinite cerintele prevazute de art. 475 din Codul de procedura penala, pentru sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie.


V. Punctul de vedere al Directiei legislatie, studii si documentare si informatica juridica din cadrul inaltei Curiti de Casatie si Justitie


Directia de specialitate din cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si-a exprimat punctul de vedere in sensul ca medicul care are calitatea de sef de sectie in cadrul unui spital public, prevazut de art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza contractului de administrare reglementat in art. 185 alin. (5) din aceeasi lege, are calitatea de functionar public In acceptiunea dispozitiilor art, 175 alin, (1) lit, b)


teza a II-a din Codul penal, chiar daca nu a incheiat un contract individual de munca pe o perioada nedeterminata cu spitalul public in ceea ce priveste activitatea de medic curant in cadrul sectiei pe care o conduce.


Opinia exprimata se intemeiaza pe urmatoarele argumente:


a) Dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal includ in notiunea de ``functionar public`` ``persoana care, cu titlu permanent sau temporar, cu sau fara o remuneratie: b) exercita (...) o functie publica de orice natura``.


Utilizarea de catre legiuitor a expresiei ``functie publica de orice natura`` are, pe de o parte, rolul de a indica inexistenta unei suprapuneri intre notiunea de ``functie publica`` in sensul Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si expresia utilizata in cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal pentru a stabili sfera persoanelor care au calitatea de functionar public in acceptiunea legii penale, iar, pe de alta parte, rolul de a nu limita categoria functionarilor publici prevazuta in art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal la functionarii publici prevazuti in Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Sfera persoanelor care au calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal poate fi conturata pe baza a doua criterii: exercitarea unei functii specifice in cadrul unui sistem public si finantarea din fonduri publice a structurii in cadrul careia este exercitata functia specifica. Criteriile mentionate se desprind atat din Decizia nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cat si din Decizia Curtii Constitutionale nr. 2/2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 71 din 29 ianuarie 2014.


in raport cu primul criteriu, persoanele care exercita o functie specifica (medic sau medic sef de sectie) in cadrul sistemului public de sanatate sunt incluse in categoria functionarilor publici, in acceptiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


in raport cu al doilea criteriu, persoanele care exercita o functie specifica in cadrul unei structuri finantate din fonduri publice [spital public, organizat ca institutie publica in temeiul art. 169 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare] sunt incluse in categoria functionarilor publici, in acceptiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


Asadar, functiile specifice din cadrul sistemului public de sanatate, exercitate in spitalele publice, ca institutii publice, finantate din fonduri publice, constituie ``functii publice de orice natura`` in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


Medicul care are calitatea de sef de sectie in cadrul unui spital public exercita o functie specifica in sistemul public de sanatate, in cadrul unei structuri finantate din fonduri publice, si, in consecinta, exercita o ``functie publica de orice natura" in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


Medicul care are calitatea de sef de sectie in cadrul unui spital public in baza contractului de administrare exercita cu titlu temporar (3 ani), cu o remuneratie, functia publica, potrivit dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


b) Prin Decizia nr. 26/2014, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a statuat ca medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate are calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


Solutia adoptata prin Decizia nr. 26/2014 este aplicabila si in cazul medicului sef de sectie din cadrul unui spital public, intrucat intre ``medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate" si medicul care are calitatea de sef de sectie in cadrul unui spital public in baza contractului de administrare nu exista diferente de natura sa justifice excluderea acestuia din urma din sfera notiunii de ``functionar public`` in sensul dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


in acest sens:


a–ˇ Spitalul public prevazut in art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, constituie o ``unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate``, la care se refera dispozitivul Deciziei nr. 26/2014. In conformitate cu dispozitiile art. 169 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, spitalele publice sunt organizate ca institutii publice.


a–ˇ Similar cu contractul de munca, contractul de administrare prevazut in art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se incheie cu spitalul public. Unica deosebire dintre contractul de munca si contractul de administrare prevazut in art. 185 alin. (5) din aceeasi lege este reprezentata de durata contractului, in primul caz, nedeterminata, iar in al doilea caz, limitata la 3 ani (cu posibilitatea prelungirii). Aceasta deosebire nu este insa de natura sa influenteze calitatea de functionar public, intrucat dispozitiile art. 175 alin. (1) din Codul penal se refera in mod explicit la exercitarea cu titlul permanent (contract de munca) sau temporar (contract de administrare) a functiei publice de orice natura .


a–ˇ Atat contractul de munca al medicului, cat si contractul de administrare al medicului sef de sectie sunt finantate din fonduri publice.


Asadar, intre medicul care isi exercita functia pe baza unui contract de munca intr-un spital public, ce are calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal conform Deciziei nr. 26/2014, si medicul sef de sectie care isi exercita functia pe baza unui contract de administrare intr-un spital public nu exista diferente apte sa conduca la concluzia ca medicul sef de sectie din cadrul unui spital public nu ar avea calitatea de functionar public in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


Dimpotriva, statutul juridic similar al medicului sef de sectie in cadrul unui spital public si al medicului care isi exercita functia in cadrul unui spital public conduce la concluzia ca solutia adoptata prin Decizia nr. 26/2014 se impune si in cazul medicului sef de sectie care isi exercita functia pe baza unui contract de administrare intr-un spital public.


in acest context s-a subliniat faptul ca dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, in interpretarea data prin Decizia nr. 26/2014, au format obiectul controlului de constitutionalitate, instanta de contencios constitutional respingand exceptia de neconstitutionalitate si constatand caracterul constitutional al acestora prin Decizia nr. 717/2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 216 din 23 martie 2016.


Medicul care are calitatea de sef de sectie in cadrul unui spital public prevazut in art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza contractului de administrare reglementat in art. 185 alin. (5) din aceeasi lege, nu poate fi inclus in categoria persoanelor considerate functionari publici in sensul legii penale, conform dispozitiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal.


in temeiul art. 175 alin. (2) din Codul penal, ``este considerata functionar public, in sensul legii penale, persoana care exercita un serviciu de interes public pentru care a fost investita de autoritatile publice sau care este supusa controlului ori supravegherii acestora cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public``.


Asa cum se releva in considerentele Deciziei nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in expunerea de motive a noului Cod penal, legiuitorul ofera doua exemple de persoane care se incadreaza in dispozitiile ari. 175 alin. (2) din Codul penal, si anume notarii publici si executorii judecatoresti. Referindu-se la aceasta categorie de persoane asimilate functionarilor publici, legiuitorul precizeaza ca, ``desi aceste persoane nu sunt propriu-zis functionari publici, ele exercita atribute de autoritate publica, ce le-au fost delegate printr-un act al autoritatii statale competente si sunt supuse controlului acesteia``. Atat din exemplele oferite de legiuitor, cat si din referirea ia exercitarea atributelor de autoritate publica, pe baza delegarii printr-un act al autoritatii statale, rezulta ca dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal privesc persoane care nu isi exercita atributiile in cadrul unui sistem public, ci persoane care exercita un serviciu de interes public, pe baza investirii de catre autoritatile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, fara a fi angajate in unitatile de stat ale unui sistem public. (...) Medicul din cadrul unei unitati sanitare de stat nu exercita un serviciu de interes public, pe baza investirii de catre autoritatile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, ci indeplineste atributii in cadrul unui sistem public de sanatate.


De asemenea, asa cum se releva in considerentele Deciziei nr. 26/2014 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nefinantarea din fondurile publice este retinuta drept criteriu pentru conturarea sferei persoanelor care se incadreaza in art. 175 alin. (2) din Codul penal si in Decizia Curtii Constitutionale nr. 2/2014, in care se arata ca ``unele dintre persoanele care exercita profesii liberale sunt considerate functionari publici in conditiile art. 175 alin. (2) din noul Cod penal, atunci cand, desi functioneaza in baza unei legi speciale si nu sunt finantate de la bugetul de stat, exercita un serviciu de interes public si sunt supuse controlului sau supravegherii unei autoritap publice``. In cazul medicului din cadrul sistemului public de sanatate, care isi exercita profesia ca angajat al unei unitati sanitare de stat, in regim salarial, angajarea acestuia nu echivaleaza cu o investire de catre autoritatile publice pentru a exercita un serviciu de interes public. Actul de angajare, ca baza a raportului dintre medic si unitatea sanitara de stat, in temeiul caruia medicul este incadrat in sistemul public de sanatate, nu poate fi considerat un act de investire de catre autoritatile publice, un act de delegare a unui atribut de autoritate publica.


Considerentele Deciziei nr. 26/2014 - pe baza carora Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a exclus din categoria persoanelor considerate functionari publici in sensul legii penale conform dispozitiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal ``medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate`` - sunt aplicabile si in cazul medicului sef de sectie care isi exercita functia pe baza unui contract de administrare intr : un spital public.


In acest sens:


a–ˇ Medicul sef de sectie care isi exercita functia pe baza unui contract de administrare intr-un spital public nu este o ``persoana care nu isi exercita atributiile in cadrul unui sistem public", ci o persoana care isi exercita atributiile in cadrul sistemului public de sanatate.


a–ˇ Medicul sef de sectie care isi exercita functia pe baza unui contract de administrare intr-un spital public, ca institutie publica, nu este o persoana ``nefinantata din fondurile publice``, ci o persoana finantata din fondurile publice.


a–ˇ Contractul de administrare prevazut in art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu echivaleaza cu o investire de catre autoritatile publice pentru a exercita un serviciu de interes public sau cu un act de delegare a unui atribut de autoritate publica.


Prin urmare, medicul sef de sectie care isi exercita functia pe baza unui contract de administrare intr-un spital public nu intruneste niciunul dintre criteriile care contureaza, conform Deciziei nr. 26/2014, sfera persoanelor care se incadreaza in dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal.


VI. Punctul de vedere al Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie


Prin concluziile formulate de Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia judiciara s-a solicitat respingerea ca inadmisibila a sesizarii Curtii de Apel Constanta - Sectia penala si pentru cauze penale cu minori si de familie privind rezolvarea de principiu a chestiunii de drept ce formeaza obiectul prezentei cauze, avand in vedere ca nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate a sesizarii prevazute de art. 475-477 din Codul de procedura penala.


Astfel, cu privire la admisibilitatea sesizarii, sub aspectul respectarii conditiei ca de lamurirea chestiunii de drept sa depinda solutionarea pe fond a cauzei, procurorul a mentionat urmatoarele:


a) in jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru delegarea unor chestiuni de drept in materie penala s-a statuat ca este necesar ca sesizarea sa tinda la interpretarea in abstracto a unor dispozitii legale determinate, iar nu la o rezolvare implicita a unor chestiuni ce tin de particularitatile fondului cauzei. Aceasta deoarece o atare problema ``nu poate primi o rezolvare de principiu in lipsa elementelor de fapt ce urmeaza a fi stabilite in urma judecarii cauzei respective``. Altminteri, instanta de trimitere nu tinde la o rezolvare a unei ``chestiuni de drept``, in intelesul pe care art. 475 din Codul de procedura penala il confera acestei sintagme (Decizia nr. 14 din 12 mai 2015 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala).


S-a mai sustinut ca este inadmisibila, in cadrul procedurii reglementate de art. 475 din Codul de procedura penala, decelarea unor aspecte de fapt si, numai consecutiv acestui demers si raportat la determinarea elementelor de fapt, identificarea solutiei in drept . ``Instanta suprema, in unificarea practicii judiciare prin mecanismul hotararii prealabile, vizeaza acele chestiuni de drept ce influenteaza solutia in cauza, insa nu determina baza factuala, caracterizarea in drept si nici legea aplicabila cauzei in ipoteza succesiunii de legi, acestea apartinand exclusiv instantei investite cu solutionarea actiunii penale`` (Decizia nr. 31 din 19 noiembrie 2015, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala).


Din examinarea textelor legale evocate rezulta ca, in cazul medicului sef de sectie care a incheiat un contract de administrare in temeiul art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, contractul individual de munca ramane in fiinta, dispozitia privitoare la suspendarea de drept a acestuia pe perioada exercitarii mandatului existand doar pentru persoanele care ocupa functia de manager, potrivit art. 176 alin. (8), sau functii de conducere specifice comitetului director, potrivit art. 181 alin. (6) din acelasi act normativ. Seful de sectie nu face parte din comitetul director [format, potrivit art. 181 alin. (1) din managerul spitalului, directorul medical si directorul financiar contabil], astfel incat lui nu i se aplica dispozitiile derogatorii privitoare la suspendarea de drept a contractului individual de munca pe perioada exercitarii mandatului.


La aceeasi concluzie conduce si interpretarea dispozitiilor art. 185 alin. (4) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, din care rezulta ca seful de sectie are ca atributii, printre altele, si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale in cadrul sectiei pe care o conduce, precum si a dispozitiilor alin. (15) al aceluiasi articol referitoare la incompatibilitati, din care rezulta ca nu este incompatibila cu functia de sef de sectie ``exercitarea oricaror altor functii salarizate, nesalarizate sau/si indemnizate`` in aceeasi unitate sanitara. Rezulta asadar ca realizarea actului medical specific


functiei de executie de medic nu este afectata de dobandirea functiei de conducere, continuand sa fie exercitata, in situatiile tipice, in temeiul contractului individual de munca incheiat cu unitatea spitaliceasca.


Pentru a putea fi calificata ca o chestiune de principiu, problema de drept supusa dezlegarii trebuie sa provina dintr-o neclaritate a legii de natura sa suscite varii interpretari in aplicarea sa, neputand fi calificata ca problema de drept rezolvarea unei situatii particulare rezultate din neaplicarea sau aplicarea gresita a legii. Aceasta din urma este sarcina instantei investite cu judecarea cauzei sa o lamureasca si, dupa caz, sa o sanctioneze.


Situatia particulara din prezenta cauza in care inculpatul M.M. a fost angajat direct pe functia de conducere fara a avea anterior un contract individual de munca cu spitalul obliga instanta sesizata cu judecarea fondului sa examineze in ce masura contractul de administrare incheiat de inculpat cu unitatea sanitara, reprezentata prin managerul sau, are sau nu natura juridica a unui contract de munca . Or, un atare demers cade exclusiv in sarcina instantei de trimitere si presupune analizarea clauzelor contractului de administrare incheiat de inculpatul M.M. (partile, drepturile si obligatiile acestora, conditiile de munca, durata muncii, remuneratia etc.) dublata, eventual, de examinarea comparativa a contractului de administrare incheiat de inculpat cu contractele de munca incheiate de medicii cu functie de executie din cadrul sectiei conduse de acesta. Abia consecutiv acestor analize si, implicit, stabilirii situatiei de fapt, putea fi supusa examenului instantei supreme chestiunea de drept .


b) Pentru a avea aptitudinea de a investi instanta suprema cu dezlegarea unei chestiuni prealabile trebuie ca modul de formulare a acesteia sa fie cu suficienta claritate exprimat incat sa surprinda situatia concreta din cauza aflata pe rolul instantei de trimitere, doar astfel putandu-se proba indeplinirea cerintei de pertinenta a chestiunii de drept cu solutionarea fondului cauzei.


Situatia premisa exprimata in sesizarea Curtii de Apel Constanta este aceea ca persoana fizica a actionat in calitate de medic sef de sectie la un spital public. Or, in cauza dedusa prezentei judecati, in sarcina inculpatului nu s-a retinut savarsirea infractiunii de luare de mita in exercitarea functiei de conducere pentru care fusese angajat in temeiul unui contract de administrare, ci comiterea acestei infractiuni in calitate de medic curant, membru in echipa operatorie care a efectuat interventia chirurgicala asupra martorului denuntator.


Interesul instantei de trimitere de a sti daca contractul de administrare incheiat de medicul sef de sectie din cadrul unei unitati spitalicesti din sistemul public de sanatate ii confera sau nu acestuia calitatea de functionar public in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal ar fi indeplinit conditia de a avea legatura cu solutionarea cauzei doar cu conditia ca infractiunea retinuta in sarcina inculpatului sa fi fost in legatura cu exercitarea atributiilor de sef de sectie, asa cum instanta de trimitere pretinde ca inculpatul ``a actionat``. Procurorul a mentionat ca aceasta conditie este neindeplinita in prezenta cauza.


Cu privire la admisibilitatea sesizarii, sub aspectul respectarii conditiei ca asupra respectivei chestiuni de drept Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat printr-o hotarare prealabila, procurorul a aratat ca prin actul de sesizare si hotararea instantei de fond s-a retinut ca inculpatul M.M. a savarsit infractiunea in calitate de medic curant. Apartenenta acestei calitati la categoria functionarilor publici, prevazuta de art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, a format obiectul examenului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, fiind solutionata prin Decizia nr. 26 din 3 decembrie 2014, prin care Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a statuat in sensul ca medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate are calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal. Tinuta de limitele investirii, instanta suprema a raspuns, prin dispozitivul sus-citatei hotarari, intrebarii cu dezlegarea careia a fost sesizata. In considerentele aceleiasi hotarari insa, a explicitat acest dispozitiv, clarificand natura raporturilor juridice ce trebuie sa existe intre angajator si angajat pentru a justifica calificarea celui din urma ca functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


Astfel, Inalta Curte a retinut ca, in intelesul legii penale, notiunile de ``functionar public`` si de ``functionar`` au o semnificatie mai larga decat aceleasi notiuni din dreptul administrativ, ``datorita atat caracterului relatiilor sociale aparate prin incriminarea unor fapte socialmente periculoase, cat si faptului ca exigentele de aparare a patrimoniului si de promovare a intereselor colectivitatii impun o mai buna ocrotire prin mijloacele dreptului penal``. S-a mai aratat ca ``functionarul public, astfel cum este definit in cuprinsul art. 175 alin. (1) din Codul penal, poate exercita fie atributii si responsabilitati pentru exercitarea prerogativelor puterii legislative, executive sau judecatoresti, fie atributii cu privire la realizarea obiectului de activitate al regiilor autonome, al altui operator economic sau al unei persoane juridice cu capital integral ori majoritar de stat, fie poate exercita o functie de demnitate publica sau o functie publica de orice natura . Scopul utilizarii de catre legiuitor a expresiei A«functie publica de orice naturaA», iar nu A«functie publicaA» a fost acela de a evita existenta unei suprapuneri intre notiunea de A«functie publicaA» in sensul Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si expresia utilizata in cuprinsul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, pentru a delimita sfera persoanelor care au calitatea de functionar public in acceptiunea legii penale. Astfel, sintagma A«functie publica de orice naturaA», in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) din Codul penal, defineste o categorie mai larga decat functia publica, asa cum este inteleasa in dreptul administrativ, iar notiunea de A«functionar publicA» este mai cuprinzatoare decat cea la care se refera art. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare". Se mai arata in decizia instantei supreme ca, in sensul avut in vedere de art. 175 alin. (2) din Codul penal, ``investirea, controlul sau supravegherea din partea autoritatilor publice vizeaza exclusiv exercitarea de catre functionar a serviciului public, iar nu dreptul de practicare a profesiei in domeniul de competenta necesar pentru indeplinirea serviciului public respectiv. Mai mult, rezulta ca intre autoritatea publica si persoana care exercita serviciul de interes public nu exista raporturi de serviciu, stabilite in baza unui contract individual sau colectiv de munca, pentru ca, in acest din urma caz, respectiva persoana ar fi avut obligatia sa presteze munca sub autoritatea angajatorului, urmand a fi incadrata fie in categoria functionarilor publici prevazuti de art. 175 alin. (1) din Codul penal - daca angajatorul este o persoana de drept public, fie in cea reglementata de art. 308 alin. (1) din Codul penal - daca angajatorul era o persoana de drept privat.


Din perspectiva Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, Colegiul Medicilor din Romania este un organism care, in calitate de reprezentant al autoritatii publice (Ministerul Sanatatii), autorizeaza doar dreptul de practica al medicului, ceea ce reprezinta o conditie de exercitare a profesiei de medic pe teritoriul Romaniei, respectiv controleaza si supravegheaza profesia de medic, ca profesie liberala, si nicidecum nu procedeaza la o investire a medicului cu exercitarea unui serviciu public, dupa cum nu controleaza si nici nu supravegheaza exercitarea de catre medic a serviciului public, in sensul dispozitiilor art 175 alin. (2) din Codul penal``.


Este evocata si jurisprudenta Curtii Constitutionale care, prin Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, a declarat neconstitutionale dispozitiile art. I pct. 5 si art. II pct. 3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative si articolul unic din Legea pentru modificarea art. 253 1 din Codul penal. Curtea Constitutionala a retinut, prin decizia citata, ca ``determinante pentru includerea sau excluderea persoanelor de la incidenta normei penale sunt criterii precum natura serviciului prestat, temeiul juridic in baza caruia se presteaza respectiva activitate sau raportul juridic dintre persoana in cauza si autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public``. Dintr-o alta perspectiva se constata ca ``functia publica`` reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale, iar ``interesul public" este acel interes care implica garantarea si respectarea de catre institutiile si autoritatile publice a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, recunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte. Asadar, conceptul de ``functie publica`` se afla in stransa corelatie cu notiunea de ``interes public``, ambele urmarind satisfacerea trebuintelor de interes general, in baza prerogativelor constitutionale care fac sa prevaleze interesul public fata de cel privat.


Rezulta asadar ca, prin considerentele Deciziei nr. 26 din 3 decembrie 2014, instanta suprema a identificat criteriile determinante pentru retinerea calitatii de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a ii-a din Codul penal, ramanand in competenta instantei de trimitere sa aplice aceste criterii la situatia concreta cu judecarea careia a fost investita. Desi obiect al anterioarei sesizari l-a constituit problema de a sti daca medicul angajat cu contract de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate are calitatea de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, o consecventa de interpretare ar justifica, mutatis mutandis, aplicarea aceluiasi rationament si, implicit, aceeasi solutie si in cazul medicului aflat in raporturi juridice similare celor de munca intr-o unitate spitaliceasca din sistemul public de sanatate, problema de drept ce face obiectul prezentei dezlegari. Cum obligatorii sunt nu doar dispozitivul, ci si considerentele deciziilor date de Inalta Curte in procedura prevazuta de art. 475 si urmatoarele din Codul de procedura penala, cele din urma explicitandu-l pe cel dintai, rezulta ca determinante in retinerea calitatii de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal sunt natura raporturilor juridice in care medicul se afla cu unitatea spitaliceasca din sistemul public de sanatate si natura serviciului public prestat de acesta.


Concluzionand, pentru argumentele mai sus aratate, procurorul a apreciat ca prin intrebarea supusa prezentului examen nu se tinde la interpretarea in abstracto a unor dispozitii legale determinate, ci la lamurirea naturii raporturilor stabilite prin contractul de administrare. Or, un atare demers este circumstantiat strict unei analize factuale restranse la cauza pendinte pe rolul instantei de trimitere si care cade exclusiv in competenta de solutionare a acesteia. Prin noua institutie procesual penala nu s-a urmarit exonerarea judecatorului investit cu solutionarea cauzei in ultimul grad de jurisdictie de obligatia legala de rezolvare a pricinii sale, instanta suprema nesubstituindu-se acestuia.


VII. Punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele judecatoresti arondate


in conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedura penala cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedura penala, s-a solicitat punctul de vedere al instantelor judecatoresti asupra chestiunilor de drept supuse dezlegarii.


Au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie Curtea de Apel Alba lulia, Curtea de Apel Bacau, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanta, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galati, Curtea de Apel lasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Targu Mures si Curtea de Apel Timisoara, care, dupa caz, au facut referire si la opiniile unora dintre instantele arondate. De asemenea, instantele au transmis faptul ca nu a fost identificata jurisprudenta in materie.


Cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii, s-au exprimat doua opinii:


in opinia majoritara s-a sustinut ca persoana fizica care actioneaza in calitate de medic sef de sectie la un spital public, prevazut de art. 163 din Legea nr. 95/2006, in baza unui contract de administrare prevazut de art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, fara a avea incheiat in acelasi timp un contract individual de munca, distinct, pe o perioada nedeterminata cu respectivul spital public, in ceea ce priveste activitatea de medic curant in cadrul sectiei pe care o conduce, este functionar public in sensul art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


in punctele de vedere transmise de instante, in principal, s-a facut trimitere la similitudinea situatiei supuse atentiei in cauza de fata cu cea care a facut obiectul Deciziei nr. 26/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.


La conturarea opiniei exprimate de instante cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii, in esenta, a fost avuta in vedere calitatea de medic, si nu natura contractului in baza caruia medicul isi desfasoara activitatea in cadrul unitatii sanitare publice, respectiv natura profesiei de medic angajat al unei unitati sanitare de stat in regim salarial si a carui angajare nu poate echivala cu o investire de catre autoritatile publice pentru a exercita un serviciu de interes public.


in acest sens s-a apreciat ca Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala nr. 26/2014 ii este deopotriva aplicabila oricarui medic angajat intr-o unitate spitaliceasca de stat si care isi desfasoara activitatea in scopul realizarii unui interes public, avand obligatia de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, imprejurarea angajarii pe baza unui contract de administrare, si nu a unui contract de munca fiind irelevanta in conditiile in care este oricum angajat al unei unitati de stat, remunerat prin salariu, ceea ce il deosebeste de alte categorii, precum notari, executori, experti etc. remunerati din onorarii si care se incadreaza in dispozitiile alin. (2) al art. 175 din Codul penal.


Totodata, au fost avute in vedere si considerentele Deciziei nr. 20/2014 pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala, conform carora, pentru ca o persoana sa faca parte din categoria reglementata de dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal, este necesara intrunirea cumulativa a doua cerinte obligatorii, respectiv sa exercite un serviciu de interes public si sa fie investita cu indeplinirea respectivului serviciu public de catre o autoritate publica sau sa exercite serviciul de interes public sub controlul ori supravegherea unei autoritati publice, ceea ce nu este cazul in speta dedusa dezbaterii.


Astfel, s-a aratat ca instanta suprema a statuat ca, prin investirea pentru realizarea unui serviciu public, se intelege fie acordarea calitatii din care deriva obligatia de a realiza respectivul serviciu de catre o autoritate publica (oferind drept exemple in acest sens cazul numirii in functia de notar sau cel al autorizarii ca interpret), fie incredintarea realizarii serviciului de interes public printr-o decizie a autoritatii (oferind ca exemplu situatia in care instanta judecatoreasca numeste administratorul si lichidatorul judiciar in cadrul procedurii insolventei ori expertul tehnic judiciar). Altfel spus, in dispozitiile art. 175 alin. (2) din Codul penal sunt inclusi ori particularii care isi desfasoara activitatea in cadrul persoanelor juridice de drept privat cu scop lucrativ si care primesc gestiunea unui serviciu public, ori persoanele care exercita profesii liberale, functioneaza in baza unor legi speciale si nu sunt finantate de la bugetul de stat, dar exercita un serviciu de interes public si sunt supuse controlului sau supravegherii unei autoritati publice, ceea ce nu poate fi cazul unui medic sef de sectie, angajat al unei unitati sanitare de stat, indiferent daca angajarea s-a facut in baza unui contract de munca sau a unui contract de administrare.


De asemenea, in sprijinul acestei opinii s-a mai mentionat ca prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, Curtea Constitutionala a aratat ca in cazul in care o notiune sau un termen nu sunt consacrate sau pot avea intelesuri diferite, semnificatia acestora in context se stabileste prin actul normativ care le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, si devin obligatorii pentru actele normative din aceeasi materie. In acelasi sens, prin Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, Curtea Constitutionala a statuat ca o notiune legala poate avea un continut si inteles autonom diferit de la o lege la alta, cu conditia ca legea care utilizeaza termenul respectiv sa il si defineasca, in caz contrar, destinatarul normei este acela care va stabili intelesul acelei notiuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate fi decat una subiectiva si, in consecinta, discretionara, in privinta notiunilor de functionar public si functie publica, atat Curtea Constitutionala, cat si Inalta Curte de Casatie si Justitie au aratat, in mai multe randuri, ca exista o diferentiere cunoscuta si evidentiata intre dreptul penal si dreptul administrativ.


Medicul vizat de ipoteza problemei semnalate are activitatea guvernata de dispozitiile art. 185 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevad, in esenta, ca aceste functii se ocupa prin concurs sau examen, au ca atributii indrumarea si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale in cadrul sectiei respective si raspund de calitatea actului medical, precum si atributiile asumate prin contractul de administrare.


Totodata, s-a evidentiat ca din analiza considerentelor deciziilor nr. 20/2014 si nr. 26/2014 pronuntate de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala al instantei supreme se observa ca, potrivit art. 175 alin. (2) din Codul penal, nu este suficient ca persoana sa exercite un serviciu de interes public, ci trebuie sa si fie investita sau controlata, dupa caz, supravegheata, de autoritatile publice cu privire la indeplinirea respectivului serviciu public . Prin investirea pentru realizarea unui serviciu public se intelege acordarea calitatii din care deriva obligatia de a realiza respectivul serviciu de catre o autoritate publica.


in ceea ce priveste art. 175 alin. (1) lit b)teza a II-a din Codul penal, care mentioneaza ca sunt considerate functionari publici, pe langa demnitari, si persoanele care ocupa o functie publica de orice natura, intra in aceasta categorie si persoanele care ocupa o functie publica de autoritate, ce reprezinta, potrivit doctrinei, o functie ocupata de o persoana care apartine unui organ de conducere dintr-o autoritate publica sau o structura a acesteia, ca urmare a actului de alegere sau numire. Intra in aceasta categorie toate functiile de conducere, inaltii functionari publici si managerul public.


S-a precizat ca medicul din cadrul unei unitati sanitare de stat nu exercita un serviciu de interes public, pe baza investirii de catre autoritatile publice sau sub controlul ori supravegherea acestora, ci indeplineste atributiile in cadrul unui sistem public de sanatate.


De asemenea, s-a sustinut ca in cazul medicului din cadrul sistemului public de sanatate, care isi exercita profesia ca angajat al unei unitati sanitare de stat, in regim salarial, angajarea acestuia nu echivaleaza cu o investire de catre autoritatile publice pentru a exercita un serviciu de interes public. Actul de angajare, ca baza a raportului dintre medic si unitatea sanitara de stat, in temeiul caruia medicul este incadrat in sistemul public de sanatate, nu poate fi considerat un act de investire de catre autoritatile publice, un act de delegare a unui atribut de autoritate publica.


Or, avand in vedere acest intreg cadrul prezentat, precum si imprejurarea ca, potrivit dispozitiilor Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, singura cale legala pentru ocuparea functiei de sef de sectie este incheierea unui contract de administrare, ca urmare a unui concurs sau examen, s-a considerat ca nu se justifica o redirectionare de la jurisprudenta citata a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, persoana aflata in situatia descrisa fiind functionar public potrivit dispozitiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal, in aceasta categorie incluzandu-se si persoane cu atributii manageriale sau alte persoane care, in baza unui contract, diferit de unul individual de munca, desfasoara activitate de interes public, fara a fi insa considerate investite cu realizarea unui serviciu public, in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal. Asadar, nu s-a considerat oportuna realizarea unei diferente, in aceasta materie, intre medicul angajat cu contract individual de munca si seful de sectie, parte intr-un contract de administrare, ambii indeplinind atributii in cadrul unui sistem public de sanatate neexercitand un serviciu de interes public si nebeneficiind de un act de delegare a unui atribut de autoritate publica.


Totodata, in sprijinul opiniei majoritare exprimate de instantele care au comunicat puncte de vedere cu privire la problema de drept supusa dezlegarii s-a mai sustinut ca din interpretarea dispozitiilor art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca acest contract de administrare reprezinta singura modalitate prin care seful de sectie poate desfasura activitatea in spitalul public, nefiind vorba de un contract de colaborare sau prestari servicii, care sa atraga pierderea calitatii de functionar public a medicului-sef.


Prin urmare, in conditiile in care in cauza ce face obiectul dosarului in care s-a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu problema de drept in discutie medicul sef de sectie este acuzat de savarsirea unei infractiuni de coruptie in realizarea serviciului public de sanatate, respectiv in realizarea actului medical la care este obligat profesional, moral si legal, s-a concluzionat ca, in aceasta ipoteza si in considerarea calitatii de medic (iar nu a celei de sef de sectie), sunt incidente dispozitiile art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a din Codul penal.


In a doua opinie exprimata s-a apreciat ca este functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul Penal persoana fizica care actioneaza in calitate de medic sef de sectie ia un spital public, prevazut de art. 163 din Legea nr. 95/2006, in baza unui contract de administrare, prevazut de art. 185 alin. (5) din Legea nr. 95/2006, fara a avea incheiat in acelasi timp un contract individual de munca, distinct, pe o perioada nedeterminata cu respectivul spital public, in ceea ce priveste activitatea de medic curant in cadrul sectiei pe care o conduce.


in sustinerea acestei opinii, sub aspectul problemei de drept deduse judecatii, s-a aratat ca, in realizarea actului medical, medicul, indiferent in baza carui raport juridic isi desfasoara activitatea, exercita un serviciu de interes public, fiind investit de autoritatile publice sau supus controlului si supravegherii acestora in conditiile prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, asa incat este considerat functionar public in sensul art. 175 alin. (2) din Codul penal.


Asadar, in esenta, opinia judecatorilor care au considerat ca medicul sef de sectie care actioneaza in baza unui contract de administrare prevazut de art. 163 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, are calitate de functionar public in acceptiunea dispozitiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal a fost motivata in sensul ca din intreaga economie a Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, rezulta ca medicii isi desfasoara activitatea in realizarea unui serviciu de interes public, iar, potrivit art. 185 alin. (4) din aceeasi lege, sefii de sectie au ca atributii indrumarea si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale din cadrul sectiei respective si raspund de calitatea actului medical, precum si atributii asumate prin contractul de administrare.


VIII. Examenul jurisprudentei


1. Jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale


A fost identificata Decizia nr. 2/2014 pronuntata de Curtea Constitutionala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei Partea I, nr. 71 din data de 29 ianuarie 2014, prin care s-a admis obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 5 si art. II


Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    Medici    Functionari publici



Comentează: Decizia ICCJ 5/2017. Medicul sef de sectie din cadrul unui spital public are calitatea de functionar public in sensul legii penale
Alte Speţe

Indeplinirea atributiilor de serviciu in mod corespunzator. Inexistenta prejudiciului in patrimoniul salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Iasi, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 96/2016 din 20.01.2016

Nelegalitatea si netemeinicia deciziei de sanctionare a salariatului. Restituirea drepturilor salariale retinute
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Pitesti, Sectia I Civila, Decizia nr. 1166/2016 din 11.05.2016

Continuarea raporturilor de munca, incompatibila cu restrictiile masurii preventive a controlului judiciar
Pronuntaţă de: Tribunalul B, Sectia I Civila, Sentinta nr. 141 din 23.02.2016

Acordarea drepturilor cuvenite dupa incetarea motivelor de suspendare a contractului de munca. Recalcularea salariului in conformitate cu vechimea in munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Harghita, Sectia Civila, Sentinta civila nr. 934 din 09.06.2016

Desfacerea contractului de munca, la expirarea termenului de preaviz. Motive ce nu tin de persoana salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a VII-a Conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 3074 din 08.06.2016

Nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara a salariatului. Descrierea insuficienta a faptei care constituie abatere disciplinara
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Complet specializat pentru cauze privind conflictele de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 117/CM din 23.02.2016

Plata contravalorii tichetelor de masa catre salariati
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizia nr. 3418 din 29.06.2016

Fisa de aptitudini necontestata de catre salariat, temei suficient pentru constatarea de catre angajator a inaptitudinii fizice sau psihice
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Craiova, Sectia I Civila, Decizie nr. 3067/2016 din 08.06.2016

Desfiintarea aparenta, fictiva, a postului ocupat de salariat
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Constanta, Sectia I Civila, Decizia nr. 721/CM din 11.09.2013



Articole Juridice

Legea salarizarii unice nu instituie o procedura prealabila in litigiile privind stabilirea si plata drepturilor salariale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

(P) Avocat Dreptul Muncii Brasov. Asistenta si Reprezentare Juridica
Sursa: MCP Cabinet avocati

Raporturi juridice de munca ”sui generis” intre primar/viceprimar si unitatile administrativ-teritoriale
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

Conditiile dobandirii calitatii de ”victima indirecta” in cazul decesului unei persoane in jurisprudenta CEDO
Sursa: Av. Andrei-Gheorghe Gherasim

[Av. muncii] Procedura desfacerii disciplinare a contractului individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Efectuarea examenului medical la angajarea in munca.
Sursa: MCP Cabinet avocati

[Av. muncii] Neprezentarea la medicul de medicina muncii. Nulitatea contractului individual de munca
Sursa: MCP Cabinet avocati