din anul 2007, atuul tau de DREPT!
1922 de useri online



Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Legea nr. 284/2010 nu a fost aplicabila contractelor incheiate anterior adoptarii sale, in virtutea principiului neretroactivitatii

Legea nr. 284/2010 nu a fost aplicabila contractelor incheiate anterior adoptarii sale, in virtutea principiului neretroactivitatii

  Publicat: 26 Jan 2019       958 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prin sentinta civila nr. 705/MAS din data de 13 mai 2016 si a incheierii din data de 20 aprilie 2016 pronuntate de Tribunalul B_ au fost respinse exceptiile inadmisibilitatii actiunii, prescriptiei dreptului material la actiune, lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor Ministerului educatiei si Cercetarii stiintifice si Ministerului F_ E__ � A__ de M_ P_ si AMPOSDRU si exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocate de paratii I__ scolar Judetean B_, M_ educatiei si Cercetarii stiintifice si M_ F_ E__, prin intampinarile formulate.
A fost respinsa actiunea formulata de reclamanta S_ A_, in contradictoriu cu paratii: I__ scolar Judetean B_, M_ educatiei si Cercetarii stiintifice, C_ Judetean B_, C_ Judetean de R_ si de asistenta Educa?ionala B_, M_ F_ E__ � A__ de M_ P_ si AMPOSDRU, prin M_ Finantelor Publice, cu participarea Consiliului national pentru C_ Discriminarii.


Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Reprezinta date in forma electronica care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In cadrul lucrarilor Conferintei Internationale a Muncii, delagatiile tripartite ale statelor adopta normele internationale ale muncii si sub forma Conventiilor si Recomandarilor. Pana in prezent au fost adoptate 184 Conventii OIM.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Parte a fondurilor de productie ale unitatilor, care se consuma in intregime in fiecare ciclu de fabricatie si isi transfera dintr-o data si in totalitate valoarea asupra produselor create.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Situatia in care o lege, o reglementare, o politica sau o practica aparent neutra are un impact disproportionat negativ asupra persoanelor de un anumit sex, fara ca diferentele de tratament sa poata fi justificate in mod obiectiv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Contract incheiat intre un cumparator si un vanzator, prin care primul accepta sa cumpere, de la cel de-al doilea, o cantitate determinata dintr-un produs, la un pret dat, intr-o anumita perioada.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Pentru POR, A. M. este Ministerul Integrarii Europene, organism public care are responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate prin Programul Operational Regional 2007-2013. Abrevieri: AM
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Prevazute in cap. II, t. I, C. proc. pen., partea generala,
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Parte dintr-un proces
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
(lat. disjungere " a separa")Prevazuta in sectiunea III, cap. I, t. II, C. proc. pen., partea generala,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mijloc de proba in procesul civil, si, in mod corespunzator, in litigiul de munca, constand in intrebari formulate de una din parti sau de instanta, din oficiu, pentru obtinerea marturisirii celeilalte parti, cu privire la faptele care fac obiectul judecatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Pentru POR, A. M. este Ministerul Integrarii Europene, organism public care are responsabilitatea managementului, gestionarii si implementarii asistentei financiare alocate prin Programul Operational Regional 2007-2013. Abrevieri: AM
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(Basis) Pretul de cumparare a unui anumit activ, ajustat pentru anumite evenimente cum ar fi acordarea dividendelor in actiuni.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constituţia Rom�niei - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut urmatoarele:


I.Potrivit art. 248 din noul Cod de procedura civila instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.


Astfel, retinem ca in conformitate cu dispozitiile art. 35 Cod procedura civila, cel care are interes poate sa ceara constatarea existentei sau inexistentei unui drept, iar cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului pe orice alta cale prevazuta de lege.


Este adevarat ca prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat sa se constate, in sensul prevederilor art. 2 alin. 1 din OG nr. 137/2000 ca este supusa unui tratament discriminatoriu, determinat de faptul ca, desi a desfasurat aceeasi activitate in cadrul unor proiecte finantate de fonduri nerambursabile, a fost remunerata pentru aceeasi perioada in baza prevederilor Legii nr. 284/2010, iar colegi de-ai sai au fost remunerati in baza prevederilor Manualului Operational al Beneficiarului, Ghidului Solicitantului publicat de catre A__ de M_ pentru P_, dar aceasta solicitare nu reprezinta decat motivarea cererilor de obligare a paratilor la plata unor sume de bani si la alocarea fondurilor necesare.


P_ urmare, s-a apreciat ca exceptia inadmisibilitatii cererii nu este intemeiata,motiv pentru care a fost respinsa.


Cu privire la exceptia prescriptiei dreptului material la actiune,instanta a retinut ca potrivit art. 27 alin. 2 din O.G. nr. 137/2000 termenul in care pot fi formulate cereri pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare, potrivit dreptului comun, este de 3 ani si curge de la data savarsirii faptei sau de la data la care persoana interesata putea sa ia cunostinta de savarsirea ei.


Avand in vedere ca reclamanta a putut avea cunostinta despre o posibila discriminare abia la momentul pronuntarii deciziei nr. 5/23.06.2014 de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, termenul de prescriptie s-ar implini la data de 23.06.2017.


Actiunea a fost introdusa la instanta la data de 26.05.2015, astfel ca cererea dedusa judecatii nu este prescrisa.


Cu privire la exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor M_ educatiei si Cercetarii stiintifice si M_ F_ E__ - A__ de M_ P_ si AMPOSDRU, instanta a constatat ca reclamanta a dovedit indreptatirea de a chema in judecata, in calitate de parati, aceste parti dat fiind faptul ca s-a solicitat obligarea acestora la alocarea fondurilor necesare achitarii catre reclamanta a despagubirilor pretinse.


Astfel, paratul I__ scolar Judetean B_ se afla in subordinea M_ educatiei si Cercetarii stiintifice, acesta din urma fiind ordonator principal de credite, iar paratul M_ F_ E__ - A__ de M_ P_ si AMPOSDRU a preluat atributiile semnatarului contractului de finantare P_/90/2.1/S/x.


Prin urmare, s-a dovedit existenta unei identitati intre acesti parati si persoanele juridice ce pot fi obligate in raportul juridic dedus judecatii in prezenta pricina.


In legatura cu exceptia lipsei calitatii procesuale active, invocate de paratul M_ F_ E__, instanta a constatat ca si aceasta este neintemeiata din moment ce reclamanta a solicitat si obligarea persoanelor carora le incumba obligatia de respectare a contractului de finantare la alocarea fondurilor necesare pentru plata despagubirilor. Cum reclamanta este posibila titulara a dreptului in raportul juridic dedus judecatii, aceasta are calitatea ceruta pentru a putea exercita actiunea in Justitie.


II. Pe fondul cauzei s-a constatat ca in perioada 2010-2012 reclamanta a incheiat cu paratul C_ Judetean de R_ si de asistenta Educationala B_, in baza contractului de finantare P_/90/2.1/S/x, contracte individuale de munca pe perioade determinate si contracte de prestari servicii, in raport cu care urma sa-si desfa?oare activitatea in cadrul proiectului ``Autocunoastere, Informare, Dezvoltare personala pentru o cariera profesionala de succes (AID)`` , stabilindu-se ca plata serviciilor prestate se va face la un anumit tarif orar, in baza bugetului proiectului ID634044.


In aceleasi contracte de munca se stabileste si ca ``in cazul in care, in urma unor modificari legislative se vor modifica contribu?ia angajatorului, partile convin la modificarea corespunzatoare a salariului brut (a��) pentru incadrarea in bugetul alocat proiectului``


In anul 2011 paratul I__ scolar Judetean B_ a emis decizia nr. 926/2/14.06.2011, prin care a stabilit ca incepand cu data de 01.07.2011, echipa de implementare a proiectului mentionat mai sus va fi salarizata in conformitate cu art. 34 din Legea cadru nr. 284/2010.


Contractele individuale de munca, actele aditionale la contractele individuale de munca sau contractele de prestari servicii nu au fost contestate in termenul legal, astfel ca toate clauzele acestora isi produc efecte Asa cum au fost stabilite si insusite de parti prin semnatura .


Sustinerea reclamantei precum ca plata drepturilor banesti sa se faca in raport de dispozitiile Ghidului Solicitantului nu poate fi primita.


Potrivit dispozitiilor art. 1270 alin. 1 Cod civil, contractul valabil incheiat are putere de lege intre partile contractante. Tot astfel, in art. 37 Codul muncii, se prevede ca drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc, potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca .


Din moment ce, conform art. 39 alin. 2 lit. c Codul muncii, salariatului ii revine in principal obligatia de a respecta prevederile cuprinse in contractul individual de munca, reclamanta nu poate invoca discriminarea in legatura cu plata unor drepturi banesti pe care le-a negociat si in legatura cu care a incheiat conventii .


Pe de alta parte, s-a retinut ca din cererea de chemare in judecata si din actele depuse la dosar nu s-a putut identifica vreun criteriu de discriminare in accep?iunea O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, republicata, diminuarea drepturilor salariale facandu-se in baza unor modificari intervenite la nivelul legislatiei nationale, in cauza fiind vorba despre salarii platite reclamantei din fonduri publice - conform contractului de finantare si contractului individual de munca - ceea ce permite legiuitorului sa intervina in anumite conditii asupra modului de gestionare a acestor fonduri . Astfel a retinut si Curtea constitutionala prin mai multe decizii - nr. 289/2005, nr. 339/2005, nr. 108/2006, nr. 706/2007, 74/2006: ``Drepturile salariale ale personalului autoritatilor si institutiilor publice, inclusiv drepturile suplimentare, sunt stabilite prin lege. Or, in virtutea acestei atributii, legiuitorul poate ca, in functie de modificarea resurselor bugetare, sa intervina asupra criteriilor de acordare si cuantumurilor valorice ale unor drepturi, sa anuleze ori sa suspende vremelnic acordarea unora dintre drepturile prevazute.a��a��


Fata de toate considerentele de fapt si de drept expuse mai sus, actiunea dedusa judecatii a fost respinsa ca nefondata.


Impotriva acestei hotarari si a incheierii din data de 20.04.2016 a formulat apel reclamanta S_ A_, care a solicitat admiterea caii de atac si schimbarea in parte a sentintei civile in sensul admiterii actiunii astfel cum a fost formulata.


Criticile aduse au constat in urmatoarele:


1. Cu privire la incheierea din data de 20.04.2016, s-a aratat ca disjungerea dispusa de instanta de fond a fost fundamentata prin aceea ca fiecare reclamant are raporturi de munca distincte incheiate cu paratii, in baza unor contracte individuale de munca .


In opinia apelantei, sunt intrunite conditiile coparticiparii procesuale conform art. 59 Cod de procedura civila, intre drepturile solicitate de toti reclamantii existand aceeasi cauza si o stransa legatura intrucat reclamantii au fost participan?i la acelasi proiect, iar remunerarea s-a efectuat prin intermediul paratilor in acelasi mod, discriminarea fiind reclamata pentru acelasi motive.


S-a invocat nelegalitatea disjungerii.


2. Tot cu privire la dispozitiile aceleiasi incheieri, s-a criticat respingerea probei cu interogatoriu, apelanta apreciind ca in acelasi mod i-a fost incalcat dreptul la aparare, proba fiind utila, pertinenta si concludenta, dar si esentiala in dovedirea discriminarii. In alte cauze asemanatoare, instanta a admis proba cu interogatoriu, iar din raspunsuri a rezultat clar starea de discriminare .


3. Cu privire la hotararea atacata, apelanta a aratat ca intelege sa critice numai modul de solutionare pe fond a actiunii.


Sub acest aspect s-a criticat neanalizarea de catre instanta a tuturor inscrisurilor depuse la dosar si nici a situatiei de fapt si de drept care a determinat discriminarea.


instanta de fond a respins in mod eronat Sustinerea reclamantei conform careia plata tuturor drepturilor banesti trebuia sa se faca pe toata derularea proiectului, in raport de dispozitiile Ghidului Solicitantului.


Modul in care trebuia sa se faca plata reiese din prevederile contractului de finantare, din Decizia nr. 51/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si din prevederile Legii nr. 64/2015.


Contractul de finantate al proiectului a fost incheiat inainte de aparitia Legii nr. 284/2010, iar in acest contract se mentioneaza expres faptul ca participan?ii la proiect vor fi remunerati conform Ghidului Solicitantului.


Instanta de fond a retinut in mod eronat ca, intrucat contractele individuale de munca sau actele aditionale la contractul individual de munca nu au fost contestate in termenul legal, clauzele acestora isi produc efecte Asa cum au fost stabilite si insusite de parti. Aceasta retinere a instantei de fond este contrazisa de insasi Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 5/2014 prin care a statuat ca art. 34 din Legea nr. 284/2010 nu se aplica contractelor de finantare incheiate anterior aparitiei acestei legi, iar contractele de munca nu prezinta caracteristicile tipice ale unor astfel de contracte .


La data de 03.04.2014, M_ F_ E__ AMPOSDRU a emis Instruc?iunea nr. 91 care se aplica contractelor de finantare P_ semnate anterior datei de intrare in vigoare a Legii nr. 284/2010, prin aceasta instruc?iune mentionandu-se ca nu se aplica contractelor individuale de munca semnate conform Legii nr. 284/2010.


Apelanta a mai aratat ca la momentul la care a aflat ca alti colegi au fost remunerati diferit, in conformitate cu dispozitiile Ghidului Solicitantului, a inteles sa se adreseze instantei.


Faptul ca datorita interpretarii eronate a unor dispozitii legale, unii participan?i au fost remunerati conform Ghidului, iar al?ii in baza Legii nr. 284/2010, diferentele fiind semnificative, a condus la prejudicierea si discriminarea apelantei fata de colegii sai care au efectuat aceeasi munca .


Nici in cadrul Inspectoratului scolar Judetean B_ nu a existat o aplicare unitara a dispozitiilor legale, prin raportare la un alt proiect intitulat ,,scoala Romaneasca`` incheiat anterior Legii nr. 284/2010 si in care participan?ii au fost remunerati pe toata perioada conform Ghidului Solicitantului, desi intrase in vigoare Legea nr. 284/2010.


Prin Legea nr. 64/2015 pentru aprobarea O.U.G. nr. 58/2014 se prevede ca plata personalului care desfasoara activitati in proiecte de finantare se face tot conform Ghidului Solicitantului.


Chiar legiuitorul a inteles ca nu au existat diferente de interpretare a legislatiei aplicabile si ca este necesar sa lamureasca modalitatea de plata a participan?ilor la astfel de proiecte.


Pe tot teritoriul tarii, participantii la diferite contracte de finantare incheiate anterior datei de 01.01.2011, au fost remunerati diferit, unii in baza prevederilor Ghidului Solicitantului, al?ii in baza prevederilor legii cadru, singurul criteriu de diferen?iere fiind unul subiectiv si anume al interpretarii dispozitiilor legale de catre inspectoratele scolare.


Modalitatea in care I__ scolar Judetean B_ a inteles sa aplice dispozitiile art. 34 din Legea nr. 284/2010 nu este una corecta (fapt confirmat de Inalta Curte de Casatie si Justitie), iar acest fapt a determinat discriminarea apelantei prin raportare la colegii de la Dambovi?a, B_, participan?i la alte proiecte, care au fost remunerati in aceeasi perioada conform Ghidului Solicitantului.


In opinia apelantei sunt intrunite conditiile prevazute de O.G. nr.137/2000.


Apelanta a fost determinata sa semneze acel contract de munca ulterior aparitiei Legii nr. 284/2010, insa s-a dovedit ca acest contract nu respecta dispozitiile legale, art. 34 fiindu-i aplicat eronat si abuziv.


Indreptarea situatiei create poate fi facuta doar prin eliminarea discriminarii create si implicit prin admiterea apelului si a actiunii.


Intimatul M_ F_ E__, prin reprezentant legal M_ Finantelor Publice, a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea apelului, formuland odata cu intampinarea si apel incident prin care a solicitat reformarea in parte a sentintei civile atacate cu referire la respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului F_ E__.


Apararile formulate pe calea intampinarii vizeaza corecta respingere a probei cu interogatoriu pentru motivele expuse de prima instanta, iar pe fondul cauzei, corecta solutie a primei instante sustinuta de inadmisibilitatea cercetarii unei cauze pretins discriminatorie circumstan?iata de interven?ii legislative.


In privinta criticilor aduse pe calea apelului incident, s-a aratat ca, Asa cum s-a evidentiat si in apelul principal, solutia de disjungere a unei cauze ce evoca pretentii calificate juridic similar in contradictoriu cu aceiasi parati, este straina de procesul civil.


Cu privire la modul de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului F_ E__ s-a aratat ca nu au fost analizate de prima instanta toate argumentele enuntate prin intampinare in Sustinerea exceptiei.


S-a criticat faptul ca prima instanta nu a expus nicio ratiune pentru care a inlaturat aplicabilitatea principiului res inter alios acta aliis neque nocere neque prodesse potest.


Orice pretentie formulata in cadrul raportului juridic este supusa cenzurii limitelor determinate de persoanele care pot afirma pretentii in legatura cu modul de derulare a efectelor acestui contract de finantare .


Pretentiile afirmate prin care cererea de chemare in judecata in sensul organizarii gestiunii financiare a aparatului de stat, excede regimului de cenzura judecatoreasca intrucat suplimentarea fondurilor si deschiderea de credite necesare pretentiilor reclamate ar reprezenta o veritabila imixtiune a puterii judecatoresti in prerogativele puterii executive, avand in vedere art. 2 pct.36 din Legea nr. 500/2002.


S-a facut referire la procedura prevazuta de O.U.G. nr. 64/2009 privind virarea sumelor necesare pentru plata cheltuielilor rambursabile.


Beneficiarii proiectelor finantate din Fondul european de dezvoltare regionala/Fondul social european/Fondul de coeziune care au incheiat contracte de finantare cu ordonatorii principali de credite cu rol de Autoritate de management si care nu finalizeaza proiectul in perioada de eligibilitate a cheltuielilor, vor suporta din bugetul propriu sumele necesare finalizarii proiectelor dupa aceasta perioada .


S-a concluzionat in sensul ca pretentiile eviden?iind obligatia asigurarii resurselor financiare necesare satisfacerii obligatiilor pecuniare sunt reclamate in lipsa vocatiei unei astfel de manifestari a exercitiului drepturilor procesuale, fiind incuviintate de o instanta necompetenta material a analiza si dispune in materia sub incidenta carora contractele de finantare cu resurse financiare nerambursabile isi produc efectele, respectiv Legea nr. 554/2004.


Ca urmare, s-a solicitat admiterea apelului incident in sensul admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului F_ E__ si a inadmisibilitatii actiunii in contradictoriu cu parata M_ F_ E__, cu consecinta respingerii actiunii.


Apelanta S_ A_ a formulat intampinare la apelul incident formulat de M_ F_ E__ prin M_ Finantelor Publice, solicitand respingerea acestei cai de atac si invocand urmatoarele aparari:


instanta de fond a solutionat corect exceptia lipsei calitatii procesuale pasiva a Ministerului F_ E__, analizand toate argumentele enuntate in cauza.


Aceasta parte are in subordine AMPOSDRU, entitate care a semnat contractul de finantare si a elaborat Manualul Operational al Beneficiarului, Ghidul Solicitantului care a stat la baza incheierii contractului de finantare .


Dispozitiile legii contenciosului administrativ nu sunt aplicabile prezentei cauze .


Pretentiile apelantei sunt determinate de faptul ca ni?te institutii ale statului nu au aplicat corect si unitar legislatia, fapt confirmat si de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 5/2014.


Intimatul C_ Judetean B_ a formulat intampinare la apelul principal prin care a solicitat respingerea apelului.


Pe aceasta cale, s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Consiliului Judetean B_, motivata pe dispozitiile art. 87 alin. 1, art. 102 alin. 1 si 3, art. 104, art.106 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, care au stabilit limitativ atributiile autoritatii administrative.


In perioada de derulare a proiectului de finantare, apelanta a incheiat contractul individual de munca si contractul de prestari servicii cu C_ Judetean de R_ si asistenta Educa?ionala, plata urmand a fi facuta din bugetul proiectului.


Ca urmare, C_ Judetean B_ nu poate avea calitate procesuala pasiva pentru a putea fi obligat la alocarea fondurilor necesare pentru plata despagubirilor solicitate.


Pe fondul cauzei s-a aratat ca din actele depuse la dosar nu s-a putut identifica niciun criteriu de discriminare, diminuarea drepturilor salariale ale apelantei facandu-se in baza unor modificari intervenite la nivelul legislatiei nationale, iar reclamanta nu a inteles sa conteste decizia Inspectoratului scolar Judetean B_ nr.926/14.06.2011 prin care s-a stabilit modalitatea de salarizare a echipei de implementare a proiectului.


Intimatul I__ scolar Judetean B_ a formulat intampinare la apelul principal prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat intrucat nu a putut fi identificat un criteriu de discriminare fata de apelanta conform O.G. nr. 137/2000, iar aplicarea art. 34 din Legea nr. 284/2010 s-a facut cu acordul si manifestarea de vointa a apelantei, care nu a fost for?ata sau silita sa semneze documentele respective.


Intimatul I__ scolar Judetean B_ a respectat prevederile art. 41 alin. 1 din Codul muncii, care precizeaza ca modificarea contractului individual de munca se poate realiza numai cu acordul partilor.


S-au invocat si dispozitiile art. 39 alin. 2 lit. c Codul muncii privind obligatia salariatului de a respecta prevederile din contractul de munca .


S-a facut referire si la art. 7 lit. b din O.G. nr. 137/2000 in sensul ca ,,stabilirea si modificarea atributiilor de serviciu, locul de munca sau salariul`` nu constituie contraven?ii, astfel ca nu pot fi considerate fapte discriminatorii.


S-au invocat si prevederile art. 21 (1) din contractul de finantare conform carora ,,orice modificare a contractului se va face cu acordul partilor`` cu exceptia modificarilor determinate de schimbari in legislatia nationala care vor intra in vigoare la data mentionata in actul normativ respectiv.


In opinia intimatului, prevederile Legii nr. 284/2010 se aplica fara aprobarea beneficiarului sau a partilor din contract .


Contractele individuale de munca si actele aditionale nu au fost contestate, clauzele producandu-?i efectele .


Instruc?iunea nr. 91/2014 invocata de apelanta precizeaza ca aceasta nu se aplica actelor aditionale ce modifica continutul contractelor mentionate la art.1, precum si a contractelor individuale de munca semnate din vointa partilor.


Nu exista un motiv de discriminare in accep?iunea O.G. nr. 137/2000, diminuarea realizandu-se in baza unor modificari intervenite la nivelul legislatiei nationale, iar aceste modificari au fost asumate de apelanti de bunavoie.


Apelanta S_ A_ a formulat raspuns la intampinarea intimatului I__ scolar Judetean B_ prin care a solicitat respingerea apararilor acestei parti.


In opinia apelantei existenta unei discriminari si/sau incalcari a vreunui drept a fost transata de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 5/2014 la care nici instanta de fond si nici intimatul nu fac referire, decizie prin care s-a statuat ca art. 34 din Legea nr. 284/2010 nu se aplica contractelor de finantare incheiate anterior aparitiei legii cadru, iar contractele de munca incheiate in baza acestei legi nu prezinta caracteristicile tipice unor astfel de contracte, organele statului aplicand in mod eronat in cazul apelantei dispozitiile Legii nr. 284/2010.


Indreptarea situatiei create independent de vointa apelantei, poate fi facuta doar prin eliminarea discriminarii create.


In raspunsul la intampinarea intimatului C_ Judetean B_ apelanta a solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parti ca neintemeiata, intrucat acest intimat a fost chemat in judecata pentru a aloca fondurile necesare achitarii catre apelanta a sumelor pretinse de aceasta.


S-au invocat dispozitiile art. 110 alin. 3 din Legea nr. 1/2011 privind finantarea unitatilor de invatamant si s-a aratat ca de la bugetul de stat prin bugetul Consiliului Judetean se asigura finantarea cheltuielilor privind unitatile de invatamant, astfel ca obligatia legala de finantare a cheltuielilor de personal justifica legitimitatea procesuala a intimatului.


Apelanta a formulat Note de sedinta prin care a aratat ca perioada pentru care intelege sa formuleze pretentiile este 01.01.2013 - 30.04.2013, iar cu privire la elementele de comparatie privind discriminarea invocata, s-au concretizat aspectele expuse prin cererea de chemare in judecata si s-a facut referire la alte colege din cadrul aceluiasi proiect, care au fost remunerate pe toata perioada contractului de finantare conform Ghidului Solicitantului, dar si la proiectul ,,scoala romaneasca``.


Instanta de apel a solicitat intimatului I__ scolar Judetean B_ actele emise referitor la raporturile de munca si la salarizarea apelantei in cadrul proiectului in discutie.


Ca raspuns, intimatul a depus urmatoarele inscrisuri: actul aditional nr. 1 din 31.01.2012 la contractul individual de munca nr. 207/01.11.2010, actul aditional nr. 2 din 31.05.2012 la acelasi contract de munca, actul aditional nr. 3 din 31.08.2012 la acelasi contract de munca, actul aditional nr. 4, nedatat, toate incheiate intre C_ Judetean de R_ si asistenta Educa?ionala B_ si apelanta, state de plata din decembrie 2010, ianuarie 2011, februarie 2011, martie 2011, mai 2011, iunie 2011, septembrie 2013, februarie 2012, martie 2012, aprilie 2012, mai 2012, iunie 2012, septembrie 2012, octombrie 2012, noiembrie 2012, decembrie 2012, ianuarie 2013, februarie 2013 si alte state de plata .


Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma dispozitiilor art. 476 cod procedura civila si a motivelor de apel invocate, Curtea retine urmatoarele:


Sub aspectul criticilor aduse prin apelul reclamantei cu privire la dispozitiile date de prima instanta prin incheierea de sedinta din data de 20.04.2015, in concret, cu privire la masura disjungerii, se observa ca se poate supune analizei doar disjungerea prezentului dosar din dosarul initial, insa, avand in vedere in primul rand inexistenta unei finalitati a demersului judiciar in lipsa unei solicitari concrete din partea apelantei, astfel cum prevede art. 480 al 3 cod procedura civila. Ca urmare, chiar daca dispozitia de disjungere ar fi apta sa suporte criticile aduse in apel, in lipsa unor actiuni conjugate similare, in toate dosarele disjunse, cu solicitarea casarii si trimiterii spre rejudecare in vederea judecarii cererii introductive in varianta initiala, motivul de apel apare ca nefondat, inapt de a conduce la schimbarea/casarea incheierii de sedinta.


De asemenea, nici a doua critica vizand continutul aceleiasi incheieri, nu poate fi primita intrucat nici in apel proba cu interogatoriu nu a fost admisa, eventuala admitere a probei in calea de atac putand reprezenta remediul neadministrarii probei de catre prima instanta, in situatia in care instanta de control judiciar ar fi apreciat ca era necesara.


In continuare, cu privire la criticile aduse pe calea apelului incident modului de solutionare a exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului F_ E__, se constata ca acestea sunt neintemeiate intrucat aceasta calitate a ministerului este data de calitatea sa de AMPOSDRU cu privire la programul sectorial ``Dezvoltarea resurselor umane`` 2007-2013 in care a fost incheiat, intre M_ Muncii, Familiei si protectiei Sociale si I__ scolar Judetean B_, contractul de finantare nr. 5238/30.06.2010 in cadrul proiectului ``Autocunoastere, Informare, Dezvoltare personala pentru o cariera profesionala de succes``, calitate dobandita prin __ data de 01.03.2014, a OUG nr. 9/2014, act normativ in care, la art. 3 se prevede ca M_ F_ E__ se substituie in calitate de autoritate de management Ministerului Muncii, Familiei, protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (semnatar initial al contractului de finantare).


Pentru aceste considerente, constatand intemeiata justificarea calitatii procesuale in cauza a Ministerului F_ E__, apelul acestei parti va fi respins.


Restul analizei vizeaza doar fondul cauzei, astfel cum s-au stabilit limitele devolutiunii prin criticile aduse de apelanta reclamanta in apelul impotriva sentintei civile.


Analiza tuturor inscrisurilor administrate in cauza, atat la fond cat si in apel, releva cu certitudine faptul ca apelanta reclamanta a fost remunerata pentru activitati prestate in cadrul proiectului ce a facut obiectul contractului de finantare anterior expus, contract care, sub aspectul cheltuielilor angajate pe perioada de implementare, prevedea in art. 4, ca acestea, incluzand si plata drepturilor banesti ale persoanelor implicate in proiect, s-ar fi efectuat in conformitate cu prevederile Ghidului Solicitantului, ale GF nr. 759/2007 si ale Ordinului comun MMFESMEF.


Insa, in cursul derularii proiectului, incepand cu data de 01.01.2011, au intrat in vigoare dispozitiile Legii nr. 284/2010 care, in cuprinsul art. 34 al 1, prevedeau ca de la data mentionata, singura modalitate de plata a specialistilor implicati in activitatile din cadrul proiectelor finantate din fonduri comunitare, o constituie aplicarea unei majorari la salariul de baza .


In prezenta cauza, modalitatea de plata a fost stabilita inainte de _ Legii nr. 284/2010, prin incheierea unor contracte individuale de munca in care sunt prevazute atat activitatea prestata de catre specialistii respectivi in desfasurarea proiectului, cat si suma de bani reprezentand plata acordata pentru prestatie de 144 lei/ora.


Insa, nici dupa _ Legii nr. 284/2010, modalitatea de plata nu a fost stabilita cel putin in conformitate cu dispozitiile acestui act normativ, procedandu-se la reducerea sumei acordata ca plata pentru fiecare ora prestata, si nu prin aplicarea unui spor la salariu .


ICCJ a statuat, prin decizia nr. 5/2014, ca ``dispozitiile art. 34 din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice nu se aplica drepturilor salariale ale personalului angajat in baza contractelor de finantare incheiate inainte de _ Legii-cadru nr. 284/2010``.


In analiza acestei chestiuni de drept, s-a mai retinut de catre instanta suprema, ca astfel de contracte, conventii incheiate cu specialistii implicati in proiecte, desi intitulate contracte de munca, nu prezinta, totusi, caracteristicile tipice ale unor astfel de contracte. Dimpotriva, este vadita natura lor juridica civila, fiind incheiate punctual, in legatura cu activitati si servicii expres individualizate, prestate de specialistii respectivi in cadrul larg al activitatilor desfasurate in temeiul proiectului finantat din fonduri comunitare, respectiv din imprumuturi externe, in schimbul unei contraprestatii, plata cuvenita, care a fost negociata intre parti.


Totodata, s-a mai retinut ca acestor contracte nu le pot fi insa aplicate dispozitiile art. 34 din Legea nr. 284/2010, intrucat s-ar incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii civile, consacrat de dispozitiile art. 15 alin 2 din Constitutia Romaniei potrivit caruia ``Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraven?ionale mai favorabile``.


Prin prisma acestei decizii a instantei supreme, obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin 3 cod procedura civila, invocata si in Sustinerea cererii de chemare in judecata fara insa ca prima instanta sa fi facut vreo referire la aceasta in cuprinsul considerentelor sale, si avand in vedere si scopul concret al acestei decizii vizand unificarea practicii si evitarea nasterii unor situatii de discriminare, Curtea constata ca intimatii I__ scolar Judetean B_ si C_ Judetean de R_ si de asistenta Educa?ionala B_, au procedat la emiterea de acte vizand raporturile prin care recurenta reclamanta a prestat activitatea sa in cadrul proiectului si remunerarea acestei activitati, cu aplicarea eronata a dispozitiilor art. 34 din Legea nr. 284/2010, intr-o maniera contrara argumentelor juridice aduse de ICCJ in dezlegarea chestiunii de drept mentionata, in concret cu incalcarea principiului tempus regit actum si a dispozitiilor contractuale referitoare la modalitatea de plata .


De altfel, faptul ca nu s-a intentionat sa se intervina de o maniera retroactiva asupra contractelor mentionate, incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 284/2010, a fost confirmat si prin Memorandumul adoptat la 23.12.2013 de Guvernul Romaniei, ``pentru deblocarea proiectelor P_, ale caror contracte erau in vigoare anterior datei de 1.01.2011``, in cuprinsul caruia s-a subliniat ca acestor proiecte ``li s-au aplicat in mod eronat prevederile art. 34 din Legea nr. 284/2010``.


Asa cum se invoca atat prin cererea de chemare in judecata, cat si prin apel, in mod evident, aplicarea diferita a dispozitiilor legale si ale celor contractuale la nivel national a fost de natura a crea discriminari intre formele de retribuire a activitatii prestate de catre cei implicati in proiecte, discriminare ce constituie sursa pretentiilor deduse judecatii conform art. 27 alin 1 din OG nr 137/2000.


Se mai impune a se sublinia faptul ca in privinta cererii de constatare a acestei discriminari, conform art. 35 cod procedura civila, o astfel de cerere nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. In prezenta cauza, realizarea dreptului este data de tinderea catre admiterea pretentiilor constand in obligarea paratilor la plata despagubirilor avand ca sursa discriminarea nascuta fata de apelanta reclamanta conform celor de mai sus, a carei constatare reprezinta situatia premisa a cercetarii actiunii in realizare, care nu se va mentiona distinct in cuprinsul solutiei date cererii de chemare in judecata .


Toate aceste considerente, conduc la temeinicia caii de atac sub aspectul obligarii institutiilor implicate in raporturile juridice rezultate din contractele/conventiile/actele aditionale la acestea vizand activitatea prestata de apelanta reclamanta in cadrul proiectului si stabilirea si plata sumelor aferente acestei activitati, in concret a intimatilor I__ scolar Judetean B_ si C_ Judetean de R_ si de asistenta Educa?ionala B_, la plata sumelor de bani reprezentand diferentele dintre sumele incasate deja de catre reclamanta conform prevederilor Legii nr. 284/2010 si cele care s-ar fi cuvenit acesteia conform prevederilor Manualului Operational al Beneficiarului, Ghidului Solicitantului publicat de A__ de M_ pentru P_.


Fiind vorba despre o plata datorata, iar apelanta reclamanta avand dreptul la repararea integrala si efectiva a prejudiciului, aceasta reparare se va face prin acordarea dobanzii legale de la data cand ar fi trebuit achitata fiecare diferenta pana la data Platii efective si prin actualizarea sumelor actualizate cu indicele de inflatie.


Cu privire la cererea de obligare a intimatilor parati M_ educatiei nationale si Cercetarii stiintifice, C_ Judetean B_ si M_ F_ E__ - AMPOSDRU, la alocarea fondurilor necesare Platii despagubirilor, se constata ca pe calea apelului nu s-au adus critici si, respectiv, argumente intemeiate in fapt si in drept in justificarea solicitarii, netemeinicia acesteia fiind conturata si de considerentele retinute de ICCJ in doua decizii prin care s-au pronuntat recursuri in interesul legii, respectiv nr. 10/2011 si nr. 13/2016.


Pe de alta parte insa, apararile din intampinarea intimatului C_ Judetean cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a acestei parti, nu pot fi supuse analizei atata vreme cat modalitatea de invocare nu atrage efectul devolutiv al apelului sub acest aspect.


Pentru toate aceste considerente, apelul reclamantei va fi admis in parte conform celor expuse mai sus, cu mentinerea dispozitiilor hotararii atacate sub aspectul dispozitiilor privind solutionarea exceptiilor.



PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


D E C I D E :



Respinge apelul formulat de reclamanta S_ A_ impotriva incheierii de sedinta din data de 20.04.2016 pronuntata in dosarul nr. x al Tribunalului B_.


Admite in parte apelul formulat de reclamanta S_ A_ impotriva sentintei civile nr.705/MAS/13.05.2016 pronuntata de Tribunalul B_-Sectia I civila in dosarul nr. x, pe care o schimba in parte in sensul ca,


Admite in parte actiunea formulata de reclamanta S_ A_ in contradictoriu cu paratii I__ scolar Judetean B_, M_ educatiei nationale si Cercetarii stiintifice, C_ Judetean B_, C_ Judetean de R_ si de asistenta Educa?ionala B_, M_ F_ E__ - AMPOSDRU si, in consecinta,


Obliga paratii I__ scolar Judetean B_ si C_ Judetean de R_ si de asistenta Educa?ionala B_ la calculul si la plata catre reclamanta S_ A_, cu titlu de despagubiri, a sumelor de bani reprezentand diferentele dintre sumele incasate deja de catre reclamanta conform prevederilor Legii nr. 284/2010 si cele care s-ar fi cuvenit acesteia conform prevederilor Manualului Operational al Beneficiarului, Ghidului Solicitantului publicat de A__ de M_ pentru P_, sume ce urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie si la plata dobanzii legale de la data cand ar fi trebuit achitata fiecare diferenta pana la data Platii efective.


Respinge restul pretentiilor formulate de reclamanta.


Mentine restul dispozitiilor sentintei civile atacate cu privire la solutionarea exceptiilor.


Respinge apelul incident formulat de paratul M_ F_ E__ impotriva aceleiasi sentinte civile.


Definitiva.




Pronuntata de: Curtea de Apel Brasov Sectia Civila, Decizia civila nr. 231/2017, in sedinta publica din 06 februarie 2017


Citeşte mai multe despre:    Proiect contract finantare drepturi banesti incidenta legi nationale
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

In cat timp poate fi aplicata o sanctiune disciplinara unui salariat?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Concursul si perioada de proba. Modalitati diferite de verificare a aptitudinilor profesionale ale salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Executarea catre salariati a obligatiilor de plata ale institutiilor publice. Care sume pot fi esalonate?
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Conditiile speciale de munca presupun cote de contributii de asigurari sociale diferite
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Principiul non bis in idem in ceea ce priveste sanctiunile disciplinare
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Calculul termenului de preaviz in cazul concedierii salariatului
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Impiedicarea salariatului de a intra in incinta unitatii justifica absenta acestuia de la locul de munca. Sanctionare disciplinara abuzaiva
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti

Restituirea sumelor incasate de salariat ca urmare a interpretarii eronate a prevederilor legale privind salarizarea
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Neefectuarea coprespunzatoare a cercetarii disciplinare prealabile Comportamente inadecvate sau nedrepte la locul de munca
Pronuntaţă de: Tribunalul Bucuresti

Acordarea drepturilor salariale prevazute in contractul colectiv de munca
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti



Articole Juridice

Aspecte practice privind Cercetarea disciplinara a salariatilor
Sursa: MCP Cabinet avocati

Alocatia de stat pentru copii in anul 2024. Conditii de acordare si valoare alocatie
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de cresa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor culturale in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor cadou in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Valoarea Tichetelor de masa in anul 2024
Sursa: MCP Cabinet avocati

Model contract de munca 2024. CIM editabil 2024!
Sursa: EuroAvocatura.ro