Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia CCR nr. 139/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

Decizia CCR nr. 139/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

  Publicat: 03 May 2019       398 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 336 din 03.05.2019

Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Persoana care a implinit varsta de 18 ani.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Veriga organizatorica, compartiment in structura organizatorica a ministerelor si a celorlalte organe ale autoritatii centrale de stat,
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Legatura de cauzalitate sau raportul cauzal, nereglementat expres in legea penala, unul din elementele laturii obiective ale infractiunii, care consta in legatura dintre fapta (actiune-inactiune)si rezultatul sau urmarea imediata (ex. la infractiunea de dare de mita, activitatea de promitere, oferire sau dare a creat rezultatul constand in starea de pericol).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Dobanda care se schimba periodic in functie de conjunctura.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(Legea 8 din 1996). Imprumutul public consta in punerea la dispozitia unei persoane, cu titlu gratuit, pentru utilizare, a originalului sau a copiei unei opere pentru o perioada de timp determinata, prin intermediul unei institutii care permite accesul publicului in acest scop.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Depasire a legalitatii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Dobanda aplicata in perioada constructiei investitiei finantata pe baza de credit.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Politica monetara este reglementata de Articolele 105?111 (fostele Articole 105-109)din Tratatul de constituire a Comunitatii Europene. Este fundamentala pentru uniunea economica si monetara (UEM).
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Lucratorii salariati precum si cei independenti din statele membre ale UE au dreptul de a se stabili si lucra in oricare alt stat membru decat cel ai carui cetateni sunt, beneficiind de avantajele sociale ale tarii de resedinta in aceleasi conditii ca si resortisantii acelei tari, fara nici o discriminare bazata pe nationalitate.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Reglementata in cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Contract incheiat intre un cumparator si un vanzator, prin care primul accepta sa cumpere, de la cel de-al doilea, o cantitate determinata dintr-un produs, la un pret dat, intr-o anumita perioada.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Persoana fizica sau juridica care garanteaza cu veniturile sau cu bunurile sale o obligatie a unui debitor fata de creditorul sau.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Se aseaza asupra unui bun imobil, iar daca la scadenta debitorul nu plateste suma datorata, creditorul in favoarea caruia a fost constituita ipoteca e indreptatit sa ceara vanzarea bunului respectiv la licitatie.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Denumire data monedei unice europene.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Plata efectuata din eroare de catre o persoana pentru o datorie inexistenta sau de care nu era tinuta sa raspunda, avand ca urmare obligatia beneficiarului de a restitui cee ce a primit in mod necuvenit.
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Pierdere a unor drepturi, ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Conventiile trebuie sa fie respectate, adagiu latin care consacra un principiu deopotriva valabil in dreptul civil si in dreptul international,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Rezultatul activitatii de creatie a oamenilor in domeniul literar, artistic, stiintific, valorificat si proteguit, in conditiile legii, prin intermediul dreptului de autor asupra operelor create.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(BNR)Este banca centrala a statului roman si are drept obiectiv principal asigurarea stabilitatii monedei nationale, pentru a contribui la stabilitatea preturilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Folosirea bunurilor corporale si incorporale, folosire care antreneaza pierderea imediata sau treptata a utilitatilor lor.
Denumire data monedei unice europene.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu de conditii si elemente naturale qle Terrei: aerul, apa, solul si subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale în interactiune cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale si spirituale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, formulata de un numar de 83 de deputati apartinand Grupului parlamentar al Partidului National Liberal si al Uniunii Salvati Romania.


2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie art. 11 alin. (1) lit. A.a) si al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 10.781 din 27 decembrie 2018 si constituie obiectul Dosarului nr. 2.359A/2018.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate au fost invocate deopotriva motive de neconstitutionalitate extrinseca si intrinseca.
4. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca se sustine, mai intai, neconstitutionalitatea legii in raport cu art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie, referitoare la statul de drept si democratic si calitatea legii, precum si in raport cu art. 141 din Constitutie, toate coroborate cu prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
5. Astfel, invocand jurisprudenta instantei de contencios constitutional privind incidenta art. 1 alin. (5) din Constitutie prin prisma incalcarii Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative (Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Decizia nr. 681 din 27 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, Decizia nr. 447 din 29 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013, sau Decizia nr. 448 din 29 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 5 din 7 ianuarie 2014, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, sau Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014), autorii sesizarii sustin ca actul normativ criticat nu corespunde ideii de dreptate, ca valoare constitutionala, a carei premisa o constituie legile drepte. Aceasta presupune ca reglementarea sa nu fie rezultatul unei majoritati care isi impune vointa de legiferare in mod discretionar si arbitrar, fara nicio motivare a noilor obligatii legale instituite pentru sectorul privat, respectiv sectorul bancar, cu atat mai mult cu cat sanctiunile impuse pentru nerespectarea acestor obligatii sunt foarte grave, astfel cum este sanctiunea pierderii totale a dreptului de a percepe dobanzile pentru imprumuturile banesti acordate, in cazul nerespectarii plafoanelor instituite de lege. Se sustine in acest sens ca nu exista o motivare reala a solutiilor legislative adoptate, care nu reiese nici din expunerea de motive, nici din rapoartele comisiilor de specialitate referitoare la amendamentele adoptate, astfel incat simpla majoritate politica nu poate fundamenta o lege care afecteaza grav sistemul financiar-bancar din Romania si economia de piata . Se conchide ca "aceasta lege se plaseaza de plano in afara statului de drept si a valorilor pe care acesta este cladit, in special pe valoarea dreptatii."
6. In motivarea neconstitutionalitatii extrinseci se invoca si neconstitutionalitatea procedurala in raport cu art. 141 din Constitutie privind Consiliul Economic si Social, coroborate cu art. 1 alin. (3) privind statul de drept si alin. (5) privind principiul securitatii juridice, determinata de lipsa avizului Consiliului Economic si Social.
7. Se sustine in acest sens ca, desi are un rol consultativ, Consiliul Economic si Social este un organ ale carui atributii sunt instituite printr-o norma constitutionala, ce trebuie respectata in procesul de legiferare. Prin urmare, desi avizul este consultativ, acest aviz trebuie sa existe in procesul de legiferare, in domeniile prevazute de legea organica a Consiliului Economic si Social. Lipsa avizului constituie un viciu de neconstitutionalitate al actului normativ criticat, dat fiind faptul ca rolul Consiliului Economic si Social este acela de a garanta, in cadrul unui proces democratic de legiferare, ca legile nu instituie solutii arbitrare, mai ales atunci cand au un impact economic major.
8. Incadrata pe componenta criticilor de neconstitutionalitate extrinseca se afla si sustinerea referitoare la neconstitutionalitatea legii in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie si art. 13-15 din Legea nr. 24/2000, inclusiv prin contradictia interna creata in corpul Ordonantei Guvernului nr. 13/2011.
9. Se arata ca actul normativ criticat creeaza o contradictie in cuprinsul ordonantei modificate, respectiv Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar. In acest sens se sustine ca plafonarea dobanzii anuale efective (denumita, in continuare, DAE) si a dobanzii penalizatoare, in cadrul contractelor de credit acordate de institutiile de credit sau de institutiile financiare nebancare, nu constituia si nu trebuie sa constituie obiect de reglementare al Ordonantei Guvernului nr. 13/2011, care avea ca obiect initial plafonarea dobanzii curente (remuneratorii) in cazul contractelor de credit incheiate de profesionisti cu consumatorii. Astfel, actul normativ criticat intra in contradictie cu art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, care prevede ca dobanzile percepute sau platite, precum si modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementari specifice. Mai mult, se arata ca atat DAE, cat si dobanzile penalizatoare in cazul contractelor de credit incheiate cu consumatorii sunt reglementate in alte acte normative speciale, respectiv in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care sunt reglementari speciale in domeniul protectiei consumatorilor.
10. In mod punctual este criticata si neclaritatea art. 51 alin. (2) lit. a) din aceeasi lege, in ceea ce priveste procentul de plafonare a dobanzilor la creditele ipotecare sau imobiliare, aratandu-se ca aceasta neclaritate afecteaza chiar intelegerea actului normativ, cu incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie . Astfel, autorii sustin ca formularea textului de lege criticat este incompleta, lipsind elementul la care se adauga cele 3 puncte procentuale mentionate in text. In forma legii adoptata de Senat, baza de referinta la care se adaugau cele 3 puncte procentuale era dobanda legala, insa in cadrul modificarilor succesive suferite de textul de lege, prin amendamentele adoptate, in versiunea finala nu se mai poate determina cum se stabileste plafonul maxim al DAE. Se sustine ca doar din analiza procesului legislativ, precum si din corelarea cu intregul cuprins al ordonantei modificate se poate determina ca baza de referinta la care se aplica procentajul de 3% este dobanda legala.
11. Referitor la criticile de neconstitutionalitate extrinseca se conchide in sensul ca "legea, in integralitatea sa, este neconstitutionala, in raport cu prevederile art. 1 alin. (3) si (5), ale art. 141 din Constitutie si ale Legii nr. 24/2000, neexistand nicio motivare si fundamentare economica, sociala si juridica a solutiilor care au fost adoptate pe calea amendamentelor in Senat si care au devenit lege. Lipsa de motivare si fundamentare economica, sociala si juridica a solutiilor a determinat o reglementare contradictorie, incoerenta si ininteligibila, care altereaza grav chiar intelegerea si aplicarea legii si incalca drepturi fundamentale din Constitutie ."
12. Cat priveste motivele de neconstitutionalitate intrinseca se sustine, mai intai, ca dispozitiile art. 51 alin. (2) referitor la cuantumul DAE sunt neconstitutionale, deoarece incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5), art. 44 alin. (1), art. 45, art. 53 si ale art. 135 alin. (1) din Constitutie .
13. In opinia autorilor sesizarii, daca aceasta lege ar fi din punct de vedere constitutional validata, s-ar crea un precedent extrem de periculos, care va permite si va incuraja instituirea de plafoane si tarife in oricare alte sectoare economice care apartin pietei libere, doar pe baza unor pretexte de "presiuni sociale", fara nicio justificare economica, legala sau sociala. Plafonarea DAE nu poate fi justificata per se de conceptul de protectie a consumatorului, pentru ca, in caz contrar, se ajunge la anihilarea chiar a economiei de piata . Se mai arata ca, anterior anului 1989, au existat asemenea mecanisme de control al pietei, respectiv Decretul Consiliului de Ministri nr. 311/1954 privind stabilirea dobanzii legale, insa prin Legea nr. 7/1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative s-a constatat ca acestea sunt contrare noii ordini juridice constitutionale, instituita prin Constitutia din 1991. Rezulta astfel neconstitutionalitatea actului normativ care fixeaza preturi pe piata, iar "o lege care, in anul 2018, reinvie asemenea mecanisme de control al pietei constituie un grav derapaj constitutional, care trebuie sanctionat de Curtea Constitutionala ."
14. Se mai sustine ca nevoia de protectie a consumatorilor nu se poate realiza prin anihilarea conceptelor economiei de piata in cadrul sectorului financiar-bancar, iar la nivelul Uniunii Europene nu exista nicio reglementare care sa impuna o asemenea directie. Mai mult, Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii "prevede expres ca pretul contractului nu poate fi supus controlului instantelor de judecata, in masura in care este exprimat in mod clar si inteligibil". In acelasi sens se mai sustine ca pretul este rezultatul legilor pietei, al cererii si al ofertei si nu poate fi cenzurat, o asemenea cenzura intrand in sfera de control etatic al pietei.
15. Autorii obiectiei mai sustin ca plafonarea DAE la creditele "ipotecare sau imobiliare" in raport cu dobanda legala (in cazul in care aceasta ar fi fost intentia legiuitorului) este neconstitutionala, dat fiind faptul ca, in realitate, potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, dobanda legala este dobanda de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei, care reprezinta un indicator exogen economiei de piata libera, compatibil cu raporturile juridice civile intre neprofesionisti, dar incompatibil cu piata libera, neexistand o legatura de cauzalitate intre dobanda de politica monetara a Bancii Nationale a Romaniei si dobanda practicata de institutiile financiare in activitatea de creditare. Criteriul matematic aplicabil dobanzii legale nu are nicio justificare economica sau juridica, fiind expresia unei pure vointe politice, a unei estimari care, in lipsa oricarui studiu de impact, a oricarei fundamentari economice transparente, ramane in sfera subiectivitatii. De altfel, aceasta a si variat de la o forma la alta a proiectului legislativ, fara nicio explicatie sau justificare. In opinia autorilor sesizarii, nu exista o justificare economica sau juridica in instituirea criteriilor de plafonare a DAE si, mai mult, nu exista niciun mecanism legal care sa permita revizuirea plafonului maxim al DAE, in conditiile in care, spre exemplu, dobanzile variabile depind de un indicator de piata (indicele de referinta ROBOR) si, in consecinta, cunosc fluctuatii independente de creditor .
16. Se mai sustine ca plafonarea dobanzilor reduce drastic libera concurenta si inhiba procesul de creditare, ceea ce, pe termen lung, are un impact economic negativ, in sensul ca limitarea costurilor pentru unii operatori economici ar putea insemna fie ca isi reduc gama de produse disponibile, fie ca isi modifica substantial activitatea, astfel incat sa isi permita economic sa continue activitatea in conditii de profitabilitate. In temeiul art. 4 din Legea concurentei nr. 21/1996, statul are un mecanism legal si constitutional de a dispune masuri asupra preturilor, cu avizul Consiliului Concurentei, dar o asemenea masura trebuie sa fie bine fundamentata si limitata in timp . Or, in lipsa oricarui studiu de impact si a oricarei fundamentari economice, legea examinata nu intruneste niciuna dintre conditiile constitutionale si legale care sa permita o asemenea interventie a statului pentru a stabili pretul maxim al creditului (DAE) si a anihila libera concurenta in cadrul economiei de piata .
17. Invocand jurisprudenta Curtii Constitutionale in aplicarea dispozitiilor art. 135 alin. (1) din Constitutie, referitoare la economia de piata, inclusiv din perspectiva protectiei consumatorilor (Decizia nr. 498 din 10 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 428 din 28 iunie 2012), autorii obiectiei arata ca, in conditiile in care in Constitutie exista un text referitor la economia de piata si care obliga legiuitorul ca orice masura generala de protectie a consumatorilor sa fie adoptata cu respectarea regulilor de functionare a economiei de piata, un asemenea act normativ nu poate intruni rigorile constitutionale. De asemenea se sustine ca imprejurarea ca in alte state membre ale Uniunii Europene ratele dobanzii sunt mai mici decat in Romania nu constituie un argument in plafonarea dobanzilor, din moment ce pietele si nivelul economic nu sunt comparabile. Nu exista un cadru legislativ general aplicabil la nivelul Uniunii Europene, referitor la limitarea costurilor creditelor, iar fiecare stat membru are propria legislatie, raportata la particularitatile sistemului de drept respectiv.
18. De asemenea, tot in legatura cu prevederile art. 51 alin. (2) din legea criticata, se sustine ca sunt lipsite de claritate si predictibilitate, contravenind in acest mod dispozitiilor art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, coroborate cu art. 13, 23 si 37 din Legea nr. 24/2000, dat fiind faptul ca fac trimitere la definitia DAE din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, desi o astfel de definitie se mai regaseste si in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010. In schimb, o definitie a DAE nu se regaseste in Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar/pentru investitii imobiliare. Analizand definitiile diferitelor tipuri de credite in legislatia speciala si in noua lege, se retine o grava necorelare, care afecteaza insasi intelegerea si aplicarea textului de lege criticat.
19. Se mai arata ca, pentru a generaliza plafonarea DAE, legea porneste de la o distinctie intre creditele ipotecare si imobiliare, pe de o parte, si creditele de consum, pe de alta parte, si, in scopul plafonarii DAE, introduce doua definitii noi, care nu se regasesc in legislatie, desi trimite la definitiile din legislatie. Din cuprinsul legii noi rezulta ca sunt considerate credite ipotecare sau imobiliare creditele definite de Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, desi acest act normativ nu reglementeaza decat creditele ipotecare, iar, pe de alta parte, textul de lege criticat reglementeaza o noua definitie a creditelor ipotecare si imobiliare, care nu corespunde nici definitiei creditului ipotecar, nici definitiei creditului pentru investitii imobiliare, astfel cum aceasta din urma este reglementata de art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016. Intrucat tot ce nu este considerat credit ipotecar sau imobiliar, asa cum este definit la art. 51 alin. (2) lit. a), devine credit de consum, in lumina definitiei de la art. 51 alin. (2) lit. b), rezulta ca se ajunge la situatia anormala, contrara reglementarilor existente si la care face trimitere chiar legea noua, in care vor fi calificate drept credite de consum nu numai creditele care nu au avut drept scop realizarea unei investitii imobiliare, ci si toate creditele ipotecare sau de investitii imobiliare care sunt acordate pe o durata mai mica de 10 ani. In concluzie, definitiile creditului ipotecar sau imobiliar sunt in contradictie flagranta cu definitiile corespunzatoare cuprinse in Legea nr. 190/1999 si in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, apreciindu-se ca, in realitate, "rezultatul obtinut este o mare confuzie conceptuala".
20. In legatura cu incalcarea dreptului de proprietate privata prin prevederile art. 51 alin. (2) din actul normativ criticat se arata ca DAE nu este echivalenta cu dobanda remuneratorie, care este doar o componenta a DAE, alaturi de alte costuri ale creditului (comisioane). DAE este un indicator calculat pe baza unei formule matematice complexe si in temeiul unor ipoteze teoretice care presupun ca elementele luate in calcul raman neschimbate pe durata creditului si exprima pretul total al creditului. DAE nu cuprinde numai dobanda remuneratorie, ci toate costurile aferente creditului, respectiv comisioane expres permise prin reglementarile speciale in materia protectiei consumatorului. Dobanda curenta este o componenta a DAE. In consecinta, in opinia autorilor obiectiei, prin plafonarea DAE, care este chiar pretul total al creditului, respectiv fructul civil al sumei de bani imprumutate, implicit este limitat dreptul de proprietate al institutiei de credit care acorda imprumutul . Mai mult, prin raportare la dispozitiile constitutionale cuprinse in art. 53, o asemenea masura nu este nici necesara si nici proportionala, pentru ca protectia consumatorului nu se confunda cu protectia sociala si nu se poate realiza prin incalcarea dreptului de proprietate . Daca statul doreste sa stimuleze un anumit sector de creditare, o poate face prin diverse programe, cum este cel intitulat "Prima casa", caracterizat printr-un nivel redus al dobanzilor, subventionate de stat, iar nu prin generalizarea plafonarii dobanzilor pe piata creditelor acordate consumatorilor. In opinia autorilor sesizarii, a generaliza plafonarea nivelului dobanzilor pe piata creditelor acordate consumatorilor, la nivelul unor dobanzi subventionate, inseamna practic ca statul sa transfere profesionistului integral obligatia de a asigura protectia sociala, in conditiile economiei de piata, ceea ce este inadmisibil.
21. In cadrul criticilor de neconstitutionalitate intrinseca se mai sustine ca dispozitiile art. 51 alin. (3) din lege, referitoare la plafonarea dobanzii penalizatoare, coroborat cu art. 51 alin. (1), sunt neconstitutionale in raport cu art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie si art. 11 si 14 din Legea nr. 24/2000.
22. In opinia autorilor sesizarii, textul din noua lege instituie un paralelism legislativ, in raport cu prevederile art. 53-55 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, care cuprind dispozitii exprese privind dobanda penalizatoare in materia creditelor imobiliare sau dispozitii similare cuprinse in art. 38 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010. In acest sens se sustine ca dobanda penalizatoare nu intra in calculul DAE, nefiind un cost al creditului, astfel incat nu se intelege cum se aplica plafonarea DAE in cazul dobanzii penalizatoare, textul de lege criticat fiind astfel neclar, neinteligibil si necorelat cu celelalte prevederi legale in materie.
23. Se sustine, de asemenea, ca dispozitiile art. 51 alin. (4) din lege, referitoare la sanctiunile aplicabile, sunt neconstitutionale in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie si art. 13 din Legea nr. 24/2000, precum si cu art. 44 alin. (1) si art. 53 din Constitutie .
24. Astfel, textul de lege mentionat instituie sanctiunea nulitatii de drept a dobanzii prevazute in contract, precum si sanctiunea decaderii creditorului din dreptul de a mai percepe dobanda legala, prin trimiterea pe care o face la dispozitiile art. 5 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011. Se sustine ca acesta este neclar, echivoc si necorelat cu dispozitiile legale pe care le completeaza. In versiunea initiala a propunerii legislative, care se referea la dobanda remuneratorie, iar nu la DAE, textul din noua lege se corela cu art. 5 alin. (2), pentru ca se intelegea ca legiuitorul a extins solutia sanctionatorie cuprinsa in art. 5 alin. (1), aplicabila in raporturile care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, si in materia raporturilor juridice dintre institutiile de credit si institutiile financiare nebancare (profesionisti si consumatori). In forma finala a legii insa textul devine neinteligibil, lipsa de claritate fiind evidenta, data de dubla trimitere, la art. 5 alin. (2) din lege, care retrimite la art. 5 alin. (1) care plafoneaza dobanda remuneratorie. Interpretarea literala a retrimiterii ar conduce la situatia absurda in sensul ca noua lege nu numai ar plafona direct DAE, ci ar plafona, implicit, si dobanda remuneratorie, ca element de structura al DAE, prin trimiterea indirecta pe care o face art. 5 alin. (2) la art. 5 alin. (1). Or, alin. (1) al art. 5 nu poate deveni aplicabil in aceasta materie, fara o prevedere legala expresa derogatorie, in conditiile in care este mentinut in vigoare si art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, care exclude din sfera ei de aplicare imprumuturile acordate de institutiile de credit si institutiile financiare nebancare. Prin urmare, chiar art. 5 alin. (1), coroborat cu art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, se autoexclude de la aplicare. Cu referire la aceeasi trimitere se mai sustine ca, in masura in care este inteleasa ca o trimitere doar partiala la sanctiunea pe care acest text o instituie, fara a fi luata in considerare si retrimiterea mai departe pe care art. 5 alin. (2) o face la alin. (1) al art. 5, atunci ar rezulta ca devine aplicabila sanctiunea nulitatii de drept a clauzei contractuale care instituie DAE al carei nivel depaseste plafonul instituit de noua lege. Dar chiar si in aceasta varianta de lecturare a textului, acesta este viciat si neinteligibil, pentru ca nu este clar care sunt clauzele contractuale nule de drept: clauza referitoare la DAE sau si toate clauzele referitoare la diferitele costuri care intra in structura DAE. Presupunand ca sanctiunea nulitatii de drept s-ar aplica insa clauzei care se refera la DAE, consecinta la care se ajunge este una absurda, si anume ca va rezulta un contract de credit incheiat cu un consumator, in care nu exista DAE. Or, o asemenea situatie este incompatibila cu reglementarea nationala si europeana. Legiuitorul a ignorat faptul ca DAE nu este o dobanda remuneratorie, ci un indicator in contract, care exprima sintetic pretul creditului, calculat pe baza unei formule matematice complexe, bazata pe ipoteze de lucru si prezumtii, fiind tocmai o garantie pentru consumator a transparentei pretului, calculat la momentul incheierii contractului. Astfel, daca DAE exprima pretul contractului, eliminarea completa a acestuia conduce la lipsirea totala a contractului de obiectul sau principal, adica pretul. Prin urmare, sanctiunea nulitatii de drept nu poate fi aplicabila DAE, pentru ca in caz contrar ar conduce la existenta unui contract abuziv sau a unui contract lipsit de cauza juridica pentru profesionist. Pe de alta parte, in ipoteza in care insasi clauza referitoare la dobanda ar deveni nula de drept, atunci practic contractul ar fi lipsit de obiectul principal, astfel incat nulitatea acestei clauze esentiale in contract, care asigura chiar validitatea contractului, ar atrage nulitatea de drept a contractului in integralitatea sa, cu consecinta rambursarii imediate de catre consumator a intregii sume imprumutate. Nulitatea de drept a clauzei si decaderea creditorului din dreptul de a mai percepe orice dobanda remuneratorie echivaleaza cu lipsirea contractului de credit de orice cauza juridica pentru profesionist. Mai mult, o asemenea solutie este chiar contrara scopului protectiei consumatorului, care va fi pus in situatia de a rambursa imediat integral suma imprumutata, contractul fiind desfiintat de drept .
25. Totodata, prevederile art. 51 alin. (4) din actul normativ criticat contravin prevederilor art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate coroborat cu art. 1 - Protectia proprietatii cuprins in Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si cu art. 53 din Constitutie, dat fiind faptul ca orice limitare a dreptului de a percepe dobanzi la sumele de bani imprumutate constituie o imixtiune in dreptul de proprietate privata, iar o asemenea sanctiune nu este proportionala cu scopul urmarit de legiuitor, nefiind doar o restrangere a dreptului, in sensul art. 53 din Constitutie, ci chiar o pierdere a acestuia.
26. O alta categorie de critici de neconstitutionalitate intrinseca se refera la faptul ca norma juridica cuprinsa la art. 52 din lege, referitoare la aplicarea noilor dispozitii si contractelor aflate in derulare la data intrarii lor in vigoare, este neconstitutionala in raport cu art. 1 alin. (5) si art. 15 alin. (2) din Constitutie, coroborat cu prevederile art. 13-15 din Legea nr. 24/2000.
27. Astfel, se sustine ca nu este clar care este intelesul sintagmei "in vederea echilibrarii riscurilor contractuale", cuprinsa in textul de lege criticat, in contextul in care aceeasi sintagma a fost utilizata in cuprinsul art. 11 din Legea nr. 77/2016 privind darea in plata a unor bunuri imobile in vederea stingerii obligatiilor asumate prin credite, iar Curtea Constitutionala s-a pronuntat in legatura cu aceasta, statuand ca sintagma este constitutionala in masura in care instanta judecatoreasca verifica conditiile referitoare la existenta impreviziunii. Prin urmare, arata autorii obiectiei, potrivit instantei de contencios constitutional, sintagma "in vederea echilibrarii riscurilor contractuale" expliciteaza existenta unei clauze de impreviziune, astfel incat cele doua sintagme nu pot coexista in cadrul aceluiasi text normativ. Mai mult, impreviziunea este incompatibila cu materia reglementata prin actul normativ criticat, dat fiind faptul ca acesta prevede sanctiunea nulitatii dobanzii care depaseste plafonul instituit de lege. Se sustine ca nulitatea este incompatibila cu impreviziunea, care prin ipoteza presupune un contract valid, pentru care opereaza adaptarea sau incetarea acestuia, cazul de impreviziune intervenind ulterior incheierii contractului. Or, nulitatea presupune incalcarea unei dispozitii legale la momentul incheierii contractului, astfel incat, prin ipoteza, exclude impreviziunea. Pe de alta parte, presupunand ca impreviziunea este fundamentul aplicarii plafonarii dobanzilor pentru contractele in derulare, atunci este evident neconstitutionala sanctiunea nulitatii. Mai mult, se mai arata ca tot impreviziunea ar trebui sa fie fundamentul juridic al plafonarii dobanzilor in contractele care vor fi incheiate dupa intrarea in vigoare a legii criticate, astfel incat, in aceasta situatie, se ajunge la o contradictie flagranta de regim juridic intre aceste din urma contracte, pe de o parte, si contractele aflate in derulare, pe de alta parte, ceea ce face ca reglementarea sa fie lipsita de claritate, logica si coerenta. De asemenea se sustine ca plafonarea DAE, in cazul contractelor in derulare, in temeiul impreviziunii, este incompatibila cu insusi conceptul de DAE, care este un indicator ce se calculeaza si se determina in contract la incheierea acestuia, facand parte din etapa precontractuala, si, prin urmare, nu este compatibila o modificare a acestuia pe parcursul derularii contractului.
28. Totodata, se sustine ca prevederile art. 52 din actul normativ criticat contravin principiului constitutional al neretroactivitatii legii civile, dat fiind faptul ca instituie plafoane ale DAE inexistente anterior in activitatea de creditare, plafoane care sunt aplicabile imediat tuturor contractelor de credit in derulare. Aplicarea impreviziunii in acest caz este lipsita de semnificatie juridica, dat fiind caracterul judiciar al constatarii impreviziunii, respectiv aplicarea acesteia la fiecare caz concret, in functie de criteriul echitatii, astfel incat solutia adaptarii sau incetarii contractului nu se poate raporta la plafoanele abstracte instituite de legea criticata pentru nivelul dobanzii.
29. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, sesizarea a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere.
30. Presedintele Camerei Deputatilor a transmis punctul sau de vedere cu Adresa nr. 2/891 din 4 februarie 2019, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 781 din 4 februarie 2019, prin care apreciaza ca sesizarea este neintemeiata si propune respingerea acesteia.
31. In ceea ce priveste motivele de neconstitutionalitate extrinseca se apreciaza ca nu pot fi retinute, intrucat expunerea de motive privitoare la Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 este foarte clara in ceea ce priveste reglementarea care se urmareste prin adoptarea sa. Astfel, se arata ca libertatea de cuantificare a dobanzii legale, asa cum era reglementata de forma in vigoare a ordonantei, se aplica nu numai in contractele dintre profesionisti, ci si in contractele dintre simplii particulari (consumatori) si profesionisti. Libertatea de cuantificare a dobanzii, desi considerata a fi rezonabila in raporturile dintre profesionisti, bazandu-se pe egalitatea dintre ei, in ceea ce priveste raporturile dintre particulari si profesionisti, aceasta devine "nerezonabila si inechitabila", conducand in timp la un grav dezechilibru al raporturilor juridice dintre acestia, raporturi ce ar fi fost "prezumate a fi conforme cu interesele originare ale ambelor parti". De aceea, tocmai prin aceasta libertate contractuala, astfel cum se arata si in motivarea legii, ca urmare a abuzului de putere economica a profesionistului, se ajunge la o vadita "practica inselatoare si contracte toxice, de ruina" utilizate de profesionistul-creditor in relatia cu debitorul, simplu particular. Dobanda de referinta este stabilita periodic de Banca Nationala a Romaniei, fiind asadar una "volatila si schimbatoare", in functie de diverse evenimente, avute in vedere de profesionist, si introduce in relatiile contractuale "o marja de hazard". Aceasta practica era insa "incompatibila cu principiul stabilitatii si predictibilitatii legii", astfel s-a urmarit, in virtutea legislatiei speciale a protectiei consumatorului, ca si in legislatia privitoare la dobanzile legale sa existe un plafon care sa prezinte "avantajul stabilitatii si predictibilitatii", in raporturile juridice guvernate de un abuz de putere economica al profesionistului in raport cu consumatorul. Completarea adusa legii criticate, prin plafonarea DAE este una imbunatatita, avand drept scop sistematizarea si unificarea legislatiei in domeniul financiar-bancar, domeniu in care protectia speciala acordata consumatorilor in contractele cu profesionistii nu avea aplicabilitate. In fapt, stabilirea dobanzilor legale era guvernata de o falsa libertate de cuantificare, ramasa in polul de putere al profesionistului.
32. In ceea ce priveste argumentul privind lipsa motivarii amendamentelor admise se apreciaza ca nu este in concordanta cu realitatea, intrucat in raportul comun al Comisiei pentru buget, finante si banci si al Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor sunt cuprinse motivarile amendamentelor, printre care: "plafonul propus (50% pentru creditele de consum) este inspirat din practica europeana, vine din Bulgaria (o tara cu un profil si un sistem economic similar Romaniei), exista si in alte tari europene (Finlanda) si este inferior celor existente in alte tari (Lituania, Estonia, Marea Britanie etc.). In plus, un prag de 50% pentru creditele de consum respecta intentia initiatorilor de a elimina abuzurile din piata, permitand totusi existenta in continuare a activitatii de creditare de catre institutii financiare nonbancare". Se apreciaza ca fiind gresita sustinerea autorilor sesizarii in sensul ca se poate ajunge la "pierderea totala a dreptului de a mai incasa orice dobanda, daca nu vor fi respectate plafoanele instituite". In cazul in care DAE depaseste plafoanele instituite prin prezenta lege, sanctiunea aplicabila este reducerea DAE astfel incat sa nu depaseasca aceste plafoane, doar daca sunt indeplinite conditiile impreviziunii, si, in niciun caz, nu conduce la pierderea dreptului de a incasa orice dobanda .
33. Prin urmare, Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie si art. 30-32 din Legea nr. 24/2000, deoarece ratiunea avuta in vedere la initierea propunerii legislative este una clara, dorindu-se protejarea consumatorului si in legislatia specifica dobanzilor legale, iar motivarea amendamentelor admise se regaseste in raportul comisiilor de specialitate din cadrul Camerei Deputatilor.
34. Referitor la critica vizand lipsa avizului Consiliului Economic si Social se arata ca nu poate fi primita, intrucat Parlamentul nu este tinut de avizul pozitiv sau negativ al acestei autoritati, insa este tinut de solicitarea acestuia in procesul de legiferare. In acest sens se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 383 din 23 martie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 281 din 21 aprilie 2011. Neindeplinirea de catre Consiliul Economic si Social a atributiei sale de a emite avizul consultativ prevazut in legea sa de organizare, ca urmare a adresei emise de Senatul Romaniei, prin care se solicita acest aviz, constituie o intelegere gresita a rolului sau consultativ obligatoriu, fara a fi insa afectata constitutionalitatea legii asupra careia nu a fost dat avizul Consiliului Economic si Social.
35. Cat priveste criticile vizand incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie si a art. 13-15 din Legea nr. 24/2000, deoarece "aceste norme reprezinta un corp strain in cadrul Ordonantei Guvernului nr. 13/2011", se precizeaza ca prin legea supusa controlului de constitutionalitate s-a urmarit protectia unei categorii de particulari, si anume consumatorii. Avand in vedere acest aspect, legiuitorul a considerat oportun sa reglementeze maximul dobanzii anuale efective pe care acestia pot fi obligati sa o suporte pentru anumite categorii de credite, in Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, care reprezinta cadrul normativ general in materie de dobanzi. Prin aceasta, legiuitorul a urmarit sistematizarea si unificarea legislatiei in materia dobanzilor. Cat priveste pretinsa lipsa de claritate a acelorasi norme se arata ca nu poate fi retinuta, intrucat, avand in vedere cadrul normativ in care se realizeaza plafonarea DAE - Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, reiese cu claritate faptul ca cele 3 puncte procentuale se aplica dobanzii legale. Se conchide in sensul ca Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 13-15 din Legea nr. 24/2000, deoarece prin plafonarea DAE legiuitorul a urmarit unificarea si sistematizarea legislatiei in materia dobanzilor si, totodata, reiese cu claritate faptul ca cele 3 puncte procentuale se aplica dobanzii legale.
36. Potrivit punctului de vedere transmis de presedintele Camerei Deputatilor, nu pot fi retinute nici criticile de neconstitutionalitate intrinseca. Astfel, primul argument adus de autori in sustinerea sesizarii, si anume ca dobanda de politica monetara a BNR este un indicator exogen economiei de piata libera si nu poate fi folosit ca referinta adecvata in scopul stabilirii plafonului, nu poate fi primit. Comisia Europeana a elaborat un studiu - Final Report on interest rate restrictions in the EU - care arata ca majoritatea statelor membre UE au adoptat un sistem de plafonare a dobanzilor. Conform acestui studiu, la nivelul Uniunii Europene exista deja 4 state care folosesc ca referinta in scopul stabilirii plafonului DAE rata dobanzii legale. Se observa astfel ca indicatorul de referinta constand in rata dobanzii legale nu va fi utilizat pentru prima oara in Romania pentru a putea sustine argumentul ca nu este un indicator adecvat si ca este incompatibil cu piata libera . Folosirea acestuia in tari precum Spania, Olanda, Belgia si Irlanda, anterior intrarii in vigoare a legii supuse controlului de constitutionalitate, nu face decat sa confirme eficienta sa.
37. Nu poate fi retinut nici argumentul potrivit caruia aplicarea unui plafon de 3 puncte procentuale asupra dobanzii legale pentru a stabili limita maxima a dobanzii anuale efective este expresia unei vointe politice, subiective, fara a avea la baza un studiu de impact sau o justificare economica. Stabilirea celor 3 puncte procentuale a avut la baza Metodologia de stabilire a unor limite maxime ale DAE in cazul contractelor de credit incheiate intre institutiile de credit si consumatori, elaborata de Banca Nationala a Romaniei. In Metodologie sunt prevazute plafonul maxim pentru rata DAE (valabil in trimestrul al II-lea 2018) de 8,69% si rata medie DAE (decembrie 2017) de 4,83.
38. Se mai arata ca art. 4 din Legea concurentei nr. 21/1996, invocat de autorii sesizarii, nu are legatura cu situatia din speta prezenta . Plafonarea DAE nu reprezinta o masura exceptionala, cu caracter temporar, ci urmareste stabilitatea economica pe termen lung si, totodata, protectia consumatorilor. Impunerea de catre stat a unor conditii pentru desfasurarea anumitor activitati economice pentru protejarea intereselor nationale nu este de natura sa aduca ingradiri economiei de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta, sens in care se invoca si jurisprudenta Curtii Constitutionale, respectiv Decizia nr. 91 din 13 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 20 martie 2007. Pentru identitate de ratiune se considera ca argumentele Curtii din decizia citata anterior se aplica si in cazul de fata deoarece prin instituirea in sarcina profesionistilor a obligatiei de a nu depasi un prag in ceea ce priveste cuantumul dobanzii se urmareste protejarea interesului general al societatii. Interesul protejat este reprezentat de echitatea care trebuie sa existe in materie contractuala, de echilibrul dintre obligatiile asumate de profesionisti si cele asumate de consumatori, categorie prezumata de lege a fi dezavantajata fata de profesionisti. Totodata, Curtea Constitutionala s-a mai pronuntat asupra impunerii de catre stat a unor masuri restrictive in sensul ca "functionarea economiei de piata si aplicarea principiilor care ii sunt proprii nu exclud, ci, dimpotriva, presupun stabilirea si respectarea anumitor reguli de natura sa protejeze pe toti participantii la circuitul economic, precum si viata cetatenilor. Obligatii pentru stat, in acest sens, sunt prevazute, de exemplu, in dispozitiile constitutionale ale art. 135 alin. (2) lit. b) si f), potrivit carora statul trebuie sa asigure AA«protejarea intereselor nationale in activitatea economicaAA», precum si AA«crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietiiAA»" (a se vedea Decizia nr. 211 din 4 mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 8 iunie 2004).
39. Se mai arata ca autorii sesizarii sustin ca prin legea supusa controlului de constitutionalitate se urmareste "inghetarea" pretului contractului. Termenul non-juridic folosit in mod plastic de catre acestia a fost intens utilizat in presa in legatura cu contractele de credit in franci elvetieni. Consumatorii, parti ai unor astfel de contracte, au dat in judecata profesionistii, solicitand instantelor ca prin hotararea pe care o vor pronunta sa stabileasca cursul de schimb de la momentul incheierii contractului pentru plata tuturor sumelor din contract, practic sa "inghete" cursul de schimb. Dupa cum lesne reiese din redactarea Legii pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011, nu suntem in prezenta unei "inghetari" a pretului creditului deoarece institutiile de credit au in continuare posibilitatea de a-si stabili nivelul dobanzilor, cu conditia ca acesta sa nu depaseasca plafonul maxim instituit, iar prin aceasta libertatea economica si libera concurenta nu sunt afectate in niciun fel. Se invoca in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale vizand interpretarea art. 45 din Constitutie, respectiv Decizia nr. 362 din 25 martie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 328 din 18 mai 2010.
40. Se conchide in sensul ca art. 51 alin. (2) referitor la cuantumul dobanzii efective anuale nu incalca dispozitiile art. 135 alin. (1) si ale art. 45 din Constitutia Romaniei, republicata, deoarece: indicatorul de referinta constand in rata dobanzii legale exista deja la nivel european, eficacitatea lui fiind dovedita; stabilirea celor 3 puncte procentuale a avut la baza Metodologia de stabilire a unor limite maxime ale DAE in cazul contractelor de credit incheiate intre institutiile de credit si consumatori, elaborata de Banca Nationala a Romaniei; la nivelul Uniunii Europene, plafonarea dobanzilor a fost adoptata de alte 14 state, prin aceasta urmarindu-se stabilitatea economica pe termen lung si protectia consumatorilor, fara a afecta libertatea economica si concurenta .
41. In ceea ce priveste pretinsa incalcare, prin dispozitiile art. 51 alin. (2) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011, a dispozitiilor art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, si art. 37 din Legea nr. 24/2000, deoarece "se ajunge la situatia anormala, contrara reglementarilor existente si la care face trimitere legea noua, in care vor fi calificate drept credite de consum nu numai creditele care au avut drept scop realizarea unei investitii imobiliare, ci si toate creditele ipotecare sau de investitii imobiliare care sunt acordate pe o durata mai mica de 10 ani", se apreciaza ca autorii sesizarii nu au luat in considerare o serie de aspecte, expuse in continuare. Astfel, Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare reprezinta cadrul general de reglementare a creditelor ipotecare pentru investitii imobiliare, iar definitia cuprinsa in aceasta se aplica tuturor acestor contracte . Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar reprezinta cadrul general de reglementare a dobanzilor aplicate tuturor categoriilor de credite. Definitia din cadrul art. 51 alin. (2) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 data creditului imobiliar sau ipotecar, si anume ca acesta este "orice credit contractat de consumatori pe o perioada mai mare de 10 ani, garantat cu ipoteca asupra imobilului, cumparat, construit, reabilitat, extins sau consolidat, ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui tert garant", reprezinta o norma speciala prin care este restransa sfera contractelor de credit ipotecare sau imobiliare.
42. Din cele prezentate rezulta ca, prin modificarea legii- cadru de reglementare a dobanzilor, legiuitorul a instituit plafonarea DAE doar pentru creditele contractate de consumatori pe o perioada mai mare de 10 ani, garantate cu ipoteca asupra imobilului cumparat, construit, reabilitat, extins sau consolidat ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui tert garant. Astfel, definitia cuprinsa in art. 51 alin. (2) reprezinta o norma de clarificare, prin care se arata expres ce conditii trebuie sa indeplineasca creditele ipotecare sau imobiliare pentru a fi aplicata plafonarea DAE.
43. Se conchide in sensul ca dispozitiile art. 51 alin. (2) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 37 din Legea nr. 24/2000, deoarece din interpretarea normei rezulta cu claritate faptul ca legiuitorul a instituit plafonarea DAE doar pentru contractele ipotecare sau imobiliare astfel cum sunt definite expres de legea supusa controlului de constitutionalitate.
44. In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia dispozitiile art. 51 alin. (2) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 incalca dispozitiile art. 44 alin. (1) si ale art. 53 din Constitutie se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale privitoare la continutul si limitele dreptului de proprietate, respectiv Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014, Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993, Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004. In continuare, se arata ca plafonarea DAE nu reprezinta nici pe departe suprimarea dreptului de proprietate al institutiilor de credit asupra pretului total al creditului. Acestea au in continuare un drept de proprietate asupra dobanzilor si a tuturor celorlalte costuri ale creditelor, insa totalitatea acestora nu poate depasi plafonul instituit prin lege. Se observa ca dreptul de proprietate nu este ingradit in niciun fel, insa trebuie exercitat in limitele stabilite de lege, aceasta masura fiind intru totul in acord cu Legea fundamentala.
45. In ceea ce priveste sustinerea potrivit careia masura nu este nici necesara, nici proportionala si de aceea incalca art. 53 din Constitutie, se invoca din nou jurisprudenta instantei constitutionale in sensul ca exercitiul unui drept nu poate fi absolutizat, respectiv Decizia nr. 587 din 8 noiembrie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.159 din 21 decembrie 2005. Astfel, dreptul de proprietate al institutiilor de credit nu poate fi exercitat in dauna consumatorilor, categorie prezumata a fi vulnerabila in raport cu profesionistii. Masura de plafonare a DAE este atat necesara, cat si proportionala cu scopul urmarit de lege, acela de a proteja consumatorii. Aceasta masura si-a aratat deja eficienta la nivelul altor state membre ale Uniunii Europene care au implementat-o anterior adoptarii legii supuse controlului de constitutionalitate.
46. Se conchide in sensul ca dispozitiile art. 51 alin. (2) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 nu incalca dispozitiile art. 44 alin. (1) si art. 53 din Constitutia Romaniei, republicata, deoarece nu este suprimat dreptul de proprietate al institutiilor de credit asupra DAE, iar plafonarea DAE reprezinta o masura necesara si proportionala cu scopul urmarit de lege, acela de a proteja categoria consumatorilor care este vulnerabila in raport cu profesionistii.
47. Potrivit punctului de vedere transmis de presedintele Camerei Deputatilor, nu poate fi primita nici sustinerea potrivit careia dispozitiile art. 51 alin. (3) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si alin. (5) din Constitutie, precum si de art. 11 si 14 din Legea nr. 24/2000 cu motivarea ca "instituie un paralelism [...], textul este neinteligibil, nefiind corelat cu prevederile legale in materie". Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 reprezinta cadrul normativ general privind toate contractele de credit incheiate de consumatori, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 reprezinta cadrul normativ doar pentru contractele de credit pentru bunuri imobile incheiate de consumatori, iar Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar- fiscale in domeniul bancar reprezinta cadrul general de reglementare a dobanzilor aplicate tuturor categoriilor de credite. Legea supusa controlului de constitutionalitate reglementeaza plafonarea DAE doar pentru 3 categorii de contracte de credit contractate de consumatori: creditul ipotecar sau imobiliar pe o perioada mai mare de 10 ani, garantat cu ipoteca asupra imobilului cumparat, construit, reabilitat, extins sau consolidat, ori cu un alt imobil, proprietatea debitorului sau a unui tert garant; creditul de consum care nu indeplineste criteriile pentru a fi considerat credit ipotecar sau imobiliar in sensul in care este definit mai sus; creditele, imprumuturile sau orice alte forme de finantare a consumatorilor, a caror valoare in lei la data contractarii sau a perfectarii contractelor nu depaseste echivalentul sumei de 3000 de euro. Se observa ca dispozitiile art. 51 alin. (3) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 instituie un regim derogatoriu (plafonare DAE) de la regimul general al contractelor de credit incheiate de consumatori (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010) si de la contractele de credit pentru bunuri imobile incheiate de consumatori (Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016), deoarece acesta se aplica doar celor trei categorii de contracte prevazute expres de legea supusa controlului de constitutionalitate. Prin urmare, reglementand un regim derogatoriu, care se aplica doar in cazurile limitativ si expres prevazute de art. 51 alin. (3) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011, nu se poate retine ca acesta instituie un paralelism cu dispozitiile din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 si din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, care se vor aplica in continuare celorlalte tipuri de contracte de credit incheiate cu consumatorii.
48. In ceea ce priveste sustinerea referitoare la lipsa de claritate a normei juridice ca urmare a dublei trimiteri, se arata ca nu poate fi retinuta, cata vreme chiar autorii sesizarii interpreteaza corect norma instituita. Astfel, din coroborarea art. 51 alin. (4) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 cu art. 5 alin. (2) si art. 5 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, orice clauza prin care dobanda remuneratorie depaseste dobanda legala cu mai mult de 50% pe an este nula de drept si, in acest caz, creditorul din oricare dintre cele 3 tipuri de contracte expres si limitativ prevazute de art. 51 alin. (2) este decazut din dreptul de a pretinde dobanda legala. Aceasta decadere din dreptul de a pretinde dobanda legala nu se confunda cu decaderea din dreptul de a pretinde dobanda anuala efectiva, care contine pe langa dobanda legala si costurile utilizarii unui mijloc de plata atat pentru tranzactii, cat si pentru trageri din acel cont, precum si alte costuri legate de operatiunile de plata . Legiuitorul a extins solutia sanctionatorie cuprinsa in art. 5 alin. (1), aplicabila in raporturile care nu decurg din exploatarea unei intreprinderi cu scop lucrativ, in sensul art. 3 alin. (3) din Legea 287/2009 privind Codul civil, si in materia raporturilor juridice dintre profesionisti si consumatori.
49. Se conchide in sensul ca dispozitiile art. 51 alin. (4) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie si ale art. 13 din Legea nr. 24/2000, deoarece din interpretarea acestora coroborata cu normele la care se face trimitere, reiese cu claritate modul de aplicare al normei.
50. Se mai arata ca sustinerea potrivit careia dispozitiile art. 51 alin. (4) din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 incalca dispozitiile art. 44 alin. (1) si art. 53 din Constitutie se bazeaza pe un argument eronat, rezultat al unei interpretari gresite a acestui text de lege care, in conceptia autorilor sesizarii, prevede decaderea din dreptul de a pretinde DAE si nu dobanda legala remuneratorie. Or, astfel cum s-a aratat la punctul precedent, art. 51 alin. (4) reglementeaza decaderea din dreptul de a pretinde dobanda legala remuneratorie, creditorul avand dreptul de a pretinde in continuare toate celelalte costuri ale creditului.
51. Cat priveste sustinerea potrivit careia dispozitiile art. 52 din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie si art. 13-15 din Legea nr. 24/2000 prin lipsa de claritate, cu referire la sintagma "in vederea echilibrarii riscurilor contractuale", se invoca doctrina in care s-a aratat ca impreviziunea reprezinta o exceptie de la principiul pacta sunt servanda a "anumitor acte juridice din cauza ruperii echilibrului contractual in urma schimbarii imprejurarilor avute in vedere de parti in momentul incheierii actului juridic, deoarece se ajunge ca efectele actului juridic sa fie altele decat cele pe care partile, in momentul incheierii actului, au inteles sa le stabileasca si care sa fie obligatorii pentru ele". Totodata, art. 1271 din Codul civil prevede conditiile care trebuie indeplinite pentru ca impreviziunea sa poata opera . Rezulta ca scopul aplicarii impreviziunii este echilibrarea riscurilor contractuale daca sunt respectate conditiile impreviziunii. Astfel, sintagma "pentru echilibrarea riscurilor contractuale" aduce un plus de claritate normei juridice atacate prin precizarea scopului aplicarii impreviziunii.
52. Potrivit punctului de vedere transmis de presedintele Camerei Deputatilor, nu poate fi retinut nici argumentul in sensul ca "norma tranzitorie este irationala pentru ca face aplicabila o lege care instituie sanctiunea nulitatii DAE, respectiv a pretului contractului (dobanzi, comisioane), daca sunt indeplinite conditiile impreviziunii, care, prin ipoteza exclude nulitatea". Legea supusa controlului de constitutionalitate nu reglementeaza nulitatea DAE, ci nulitatea clauzei prin care dobanda remuneratorie depaseste dobanda legala cu mai mult de 50% pe an. Nulitatea clauzei cu privire la dobanda remuneratorie nu atrage implicit si nulitatea clauzei cu privire la DAE, contractul continuand sa produca efecte juridice chiar daca creditorul este decazut din dreptul de a pretinde dobanda legala.
53. Tot astfel, nu poate fi retinuta sustinerea potrivit careia "cum noua lege plafoneaza DAE, este evident ca, prin ipoteza, are in vedere momentul incheierii contractului, iar nu un moment ulterior, al adaptarii contractului, in temeiul impreviziunii, fiind evidenta contradictia dintre norma tranzitorie si plafonarea DAE din cuprinsul noii legi, respectiv sanctiunea nulitatii absolute/decaderii creditorului din dreptul de a mai percepe dobanzi". Se arata in acest sens ca, potrivit art. 1.271 alin. (2) din Codul civil, cauza care sta la baza aplicarii teoriei impreviziunii este reprezentata de o schimbare exceptionala a imprejurarilor avute in vedere la momentul incheierii contractului, care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei. In contractele de credit, acest lucru este foarte posibil, un exemplu elocvent in acest sens fiind creditele acordate in franci elvetieni. In plus, din dispozitiile legii supuse controlului de constitutionalitate, reies foarte clar conditiile si efectele aplicarii teoriei impreviziunii.
54. Se conchide in sensul ca dispozitiile art. 52 din Legea pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 nu incalca dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie si ale art. 13-15 din Legea nr. 24/2000, deoarece sintagma "pentru echilibrarea riscurilor contractuale" aduce un plus de claritate normei juridice atacate prin precizarea scopului aplicarii impreviziunii; nulitatea clauzei cu privire la dobanda remuneratorie nu atrage implicit si nulitatea clauzei cu privire la DAE, contractul continuand sa produca efecte juridice chiar daca creditorul este decazut din dreptul de a pretinde dobanda legala; in temeiul impreviziunii, contractul poate fi adaptat, iar DAE va fi redusa astfel incat sa nu depaseasca plafonul instituit prin legea supusa controlului de constitutionalitate, cu consecinta adaptarii tuturor clauzelor contractuale in legatura cu aceasta.
55. Referitor la pretinsa incalcare a principiului neretroactivitatii legii, este amintita jurisprudenta Curtii Constitutionale aratandu-se ca, chiar daca nu era consacrata in terminis, din punct de vedere normativ, impreviziunea rezulta din insasi reglementarea de principiu relativa la contracte, ea fiind justificata prin elementele de buna-credinta si echitate ce caracterizeaza executarea contractelor. Conditiile privind aplicarea impreviziunii au fost decelate in jurisprudenta si preluate in mare parte in Codul civil actual, intr-o forma aproximativ identica (art. 1.271). Indiferent de textul legal specific in baza caruia au fost incheiate contractele pana la data de 1 octombrie 2011, ele se supun reglementarii de drept comun, Codul civil din 1864, care, in mod evident, permitea aplicarea teoriei impreviziunii, in temeiul art. 969 si art. 970 (a se vedea in acest sens Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016).
56. Pentru toate aceste considerente, se apreciaza ca sesizarea de neconstitutionalitate este neintemeiata si se propune respingerea acesteia.
57. Presedintele Senatului si Guvernul nu au transmis Curtii Constitutionale punctele lor de vedere.
58. In baza art. 47 din Regulamentul de organizare si functionare a Curtii Constitutionale, adoptat prin Hotararea Plenului Curtii Constitutionale nr. 6/2012, s-a solicitat punctul de vedere al Bancii Nationale a Romaniei cu privire la legea ce formeaza obiectul sesizarii. Cu Adresa inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 1.202 din 19 februarie 2019, a fost transmis punctul de vedere solicitat, sub semnatura prim- viceguvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, domnul Florin Georgescu.
59. In cuprinsul punctului de vedere se precizeaza, mai intai, ca prin scrisoarea nr. 8.161U din 11 septembrie 2017, Ministerul pentru Relatia cu Parlamentul a solicitat opinia motivata a Bancii Nationale a Romaniei cu privire la sustinerea sau respingerea propunerii legislative. Fata de forma initiatorilor insa, Banca Nationala a Romaniei a transmis, cu Scrisoarea nr. 872/FG din 26 septembrie 2017, raspunsul conform caruia aceasta propunere legislativa nu priveste domeniile in care Banca Nationala a Romaniei are atributii, in considerarea faptului ca nu aduce atingere prevederilor art. 9 care excepteaza creditorii profesionisti. Cu toate acestea, forma adoptata de Senat cuprinde art. 51 alin. (2) ale carui prevederi sunt aplicabile, prin formularea textelor, "creditelor ipotecare", "creditelor imobiliare" si "creditelor de consum" si introduce astfel norme contradictorii exceptiei prevazute la art. 9, ramasa nemodificata. Ca urmare, fata de forma adoptata de Senat, Banca Nationala a Romaniei a transmis punctul sau de vedere Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, Ministerului Finantelor Publice si Camerei Deputatilor, respectiv Comisiei pentru politica economica, reforma si privatizare, Comisiei pentru buget, finante si banci, precum si Comisiei juridice, de disciplina si imunitati. Analiza realizata a concluzionat faptul ca "stabilirea unui regim de limitare a dobanzii anuale efective (DAE) la creditele destinate consumatorilor, in mod arbitrar, nediferentiata pe categorii de produse si fara o fundamentare a plafoanelor respective in functie de produsele de creditare este de natura a produce dezechilibre in piata creditului si a afecta stabilitatea financiara". Se mai arata ca Banca Nationala a Romaniei si-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare si autoritatile relevante pentru o reglementare judicioasa a problematicii in discutie, sens in care s-a transmis si o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborata la nivelul Bancii Nationale a Romaniei, pornind de la modele aplicate de alte state europene si adaptata specificului sectorului financiar- bancar romanesc.
60. Acest punct de vedere subzista fata de legea adoptata de Parlament, sens in care in punctul de vedere se mentioneaza ca se reitereaza "precizarile indicate anterior". Suplimentar, se evidentiaza o serie de aspecte referitoare la legea criticata si anume faptul ca aceasta cuprinde dispozitii contradictorii si lacunare, incalca principii fundamentale de drept si poate afecta grav stabilitatea financiara. Astfel, cat priveste caracterul contradictoriu si lacunar, se precizeaza ca art. 51 alin. (2) trimite la definitia DAE dintr-un act normativ care reglementeaza doar creditele oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, in timp ce limitele DAE prevazute la lit. a)-c) vizeaza inclusiv creditele de consum. In acelasi text de lege lipseste referinta la care se adauga cel mult 3 puncte procentuale, iar, in lipsa unei clarificari, norma nu se poate aplica. Se face trimitere la definitia creditelor imobiliare din Legea nr. 190/1999, privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, desi aceasta lege nu defineste creditele imobiliare. Textul de lege cuprinde doua definitii ale "creditelor ipotecare sau imobiliare", respectiv trimiterea la definitia din Legea nr. 190/1999, precum si o definitie de sine- statatoare, diferita de cea la care face trimitere. In ceea ce priveste art. 51 alin. (2) lit. c) se apreciaza ca prevederile se suprapun si pot ajunge sa fie contradictorii cu cele de la lit. a) si b), care nu circumstantiaza limita DAE in functie de valoarea creditului. Se mai arata ca, in opinia Bancii Nationale a Romaniei, creditorii profesionisti aflati sub supravegherea acesteia sunt exceptati de la aplicarea dispozitiilor actului normativ supus modificarii prin art. 9 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011, astfel incat nu este clar cum poate fi aplicat acestor creditori art. 51 din legea adoptata. Se invoca si necorelarea dintre titlul Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 si continutul legii modificatoare, inclusiv necorelarea cu alte reglementari in materie. Principiile de drept invocate ca fiind incalcate sunt principiul neretroactivitatii legii si principiul fortei obligatorii a contractului, prin faptul ca legea se aplica si contractelor in derulare, fiind expuse pe larg argumente in acest sens, cu trimitere si la jurisprudenta Curtii Constitutionale referitoare la institutia impreviziunii. Cat priveste afectarea stabilitatii financiare, se apreciaza ca adoptarea unor astfel de initiative legislative "are ca efect cresterea incertitudinii legislative, care poate afecta mediul de afaceri prin reconsiderarea deciziei agentilor economici de a ramane pe piata romaneasca." Se arata ca "legea propune plafoane stabilite in mod arbitrar, fara o fundamentare bazata pe un studiu de impact si contrar acelor practici europene care au instituit plafoane ale dobanzii, dar au tinut cont de trasaturile specifice pietei, si care pot conduce la materializarea unor efecte nedorite." Se detaliaza in continuare impactul maxim preconizat in privinta acestei legi, respectiv: in cazul institutiilor de credit, o pierdere anuala de aproximativ 625 milioane lei, din care aferenta persoanelor juridice romane - 590 milioane de lei; in cazul institutiilor financiare nebancare (IFN) veniturile din dobanzi sunt asteptate sa se diminueze cu 245 milioane lei anual, cea mai mare parte a impactului provenind din plafonarea dobanzii aferente creditelor de consum cu valori sub 3.000 euro, iar ca urmare a pierderilor inregistrate capitalul este asteptat sa scada de la 915 milioane lei la 670 milioane lei, 4 IFN-uri vor avea capitaluri negative, pe cand alte 3 institutii financiare nebancare vor scadea sub pragul minim reglementat de 200.000 euro.
61. In final, se subliniaza ca "este dificil de cuantificat impactul pe termen mediu si lung al implementarii prevederilor proiectului de lege, intrucat masura de plafonare reprezinta o interferenta in cadrul unor contracte de credit incheiate in mod liber intre parti, accelerand incertitudinea legislativa." Anexate punctului de vedere formulat, au fost transmise Curtii Constitutionale propunerea de Metodologie de stabilire a unor limite maxime ale DAE in cazul contractelor de credit incheiate intre institutiile de credit si consumatori si studiul referitor la Practica plafonarii ratei dobanzii in UE.
62. La dosar a fost atasat si Memoriul Amicus curiae adresat Curtii Constitutionale de Asociatia Romana a Bancilor, inregistrat cu nr. 1.286 din 22 februarie 2019, in care se prezinta argumente economice si juridice vizand "impactul profund negativ al Legii pentru completarea Ordonantei Guvernului nr. 13/2011 asupra stabilitatii sistemului bancar din Romania, precum si viciile de neconstitutionalitate ale acestei legi."
63. La termenul de judecata stabilit pentru data de 27 februarie 2019, Curtea a amanat pronuntarea pentru data de 13 martie 2019, data la care a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,

Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    OG 13/2011    CCR    Obiectie de neconstitutionalitate    Dobanzi penalizatoare    Fundamentare economica    CES



Comentează: Decizia CCR nr. 139/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a Legii pentru completarea OG 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu