Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Penal » Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala

Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala

  Publicat: 06 May 2019       276 citiri        Secţiunea: Drept Penal  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Publicata in Monitorul Oficial nr. 347 din 06.05.2019

A fost promulgat la 11.09.1865
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Actul de sesizare a instantei de judecata de catre procuror, in cazul cand din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Persaoana care are calificarea profesionala si cunostinte de specialitate si are dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Prevazuta in cap. VI, t. I, C. proc. pen., partea speciala,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este actul procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Hotarare prin care instanta rezolva unele probleme ridicate in cursul judecatii,
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
A fost promulgat la 11.09.1865
Unul dintre modurile de sesizare a organelor de urmarire penala,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Modalitate de intrerupere a urmaririi penale prevazuta in art.11 Cod Procedura Penala.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
A fost promulgat la 11.09.1865
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana fizica sau juridica care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala si nu participa ca parte in procesul penal.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Asezate in cap. I, t. VI, art. 111-112, C. pen., partea generala,sanctiuni de drept penal care au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii de noi infractiuni,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Reprezinta o faza a procesului penal, constand in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. (ca probe noi in apel si recurs) orice inscrisuri avand legatura cu obiectul litigiului si fiind de natura sa lamureasca anumite aspecte ale raporturilor dintre impricinati, dar pe care partea interesata, indiferent din ce motive, nu le-a infatisat primei instante pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare cu ocazia solutionarii pricinii.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in cap. IV, t. I, C. proc. pen.,partea speciala, activitatea procedurala prin care urmarirea penala este intrerupta,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului penal.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de P. G. in Dosarul nr. XXXXX/245/2016 al Judecatoriei Iasi - Sectia penala si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. YYYYD/2017.


2. La apelul nominal se prezinta personal autorul exceptiei si se constata lipsa celorlalte parti, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
3. Magistratul-asistent refera asupra faptului ca autorul exceptiei a depus la dosar un memoriu de completare a acesteia.
4. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul autorului exceptiei, care releva aspecte de fapt si, in final, solicita admiterea exceptiei.
5. Reprezentantul Ministerului Public arata ca autorul exceptiei sustine ca prevederile art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala ar permite procurorului sa infaptuiasca justitia prin pronuntarea solutiilor de clasare sau renuntare la urmarirea penala.
6. Fata de imprejurarea ca in cauza nu s-a dat nicio solutie de renuntare la urmarirea penala, prevederile referitoare la aceasta institutie nu au legatura cu solutionarea cauzei. De asemenea, atunci cand dispune o solutie de clasare, procurorul nu stabileste vinovatia si nu aplica pedepse, drept urmare, nu infaptuieste un act de justitie. In plus, cu referire la critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate potrivit careia solutia legiuitorului care ii permite procurorului ca, in situatia in care isi insuseste argumentele organului de cercetare penala, sa arate acest lucru fara a mai motiva solutia, sustine ca nu incalca Constitutia, intrucat este firesc ca, daca aceste argumente sunt insusite, sa fie comunicate odata cu solutia si propunerea organului de cercetare penala, nefiind problema de constitutionalitate copierea acestor argumente ale organului de cercetare penala. Mai arata ca instanta de contencios constitutional s-a mai pronuntat asupra acestor aspecte prin Decizia nr. 477 din 10 mai 2012, care isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
7. Prin Incheierea din 6 aprilie 2017, pronuntata in Dosarul nr. XXXXX/245/2016, Judecatoria Iasi - Sectia penala a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala, exceptie ridicata de P. G. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei plangeri formulate impotriva unei solutii de neurmarire/netrimitere in judecata .
8. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile legale mentionate incalca dispozitiile constitutionale ale art. 126 alin. (1) referitor la infaptuirea justitiei prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, deoarece procurorul, prin solutiile pe care le dispune, efectueaza o veritabila judecata si infaptuieste justitia in cauzele pe care le solutioneaza prin ordonanta . Pronuntarea de catre procuror a solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala reprezinta o activitate care se circumscrie celor specifice instantelor de judecata, fiind atributul exclusiv al acestora de a se pronunta cu privire la existenta faptei, savarsirea cu vinovatia prevazuta de lege, aprecierea probelor, precum si cu privire la intrunirea celorlalte conditii prevazute de art. 16 din Codul de procedura penala.
9. De asemenea, potrivit art. 315 alin. (5) din Codul de procedura penala, mentionarea motivelor de fapt si de drept este obligatorie numai daca procurorul nu isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala ori daca a existat un suspect in cauza. Cu alte cuvinte aceasta activitate este lasata in aprecierea efectiva a organelor de cercetare penala.
10. In concluzie, posibilitatea procurorului de a efectua cercetarea penala, de a administra probe, de a stabili vinovatia, de a stabili incadrarea juridica, de a sustine acuzarea si, in final, de a dispune solutia este un atribut al justitiei.
11. Judecatoria Iasi - Sectia penala opineaza ca dispozitiile legale criticate nu instituie o ingerinta in activitatea derulata de instantele judecatoresti, ci reglementeaza solutiile care pot fi date de procuror, activitatea procurorului fiind cea prevazuta de art. 131 si art. 132 din Constitutie . Totodata, in procedura plangerii impotriva solutiilor de neurmarire/netrimitere in judecata, judecatorul de camera preliminara verifica solutia data de procuror conform art. 341 alin. (51) din Codul de procedura penala.
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
13. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Astfel, potrivit dispozitiilor art. 131 alin. (1) si (3) din Constitutie, in activitatea judiciara, Ministerul Public "reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor" si, prin procurori constituiti in parchete, conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare.
14. Dezvoltand aceste prevederi constitutionale, art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara si Codul de procedura penala atribuie procurorului competenta de a efectua urmarirea penala, de a conduce, controla si supraveghea activitatea de cercetare penala a politiei judiciare si a organelor de cercetare penala speciale, precum si de a exercita actiunea penala, inclusiv prin sesizarea instantei de judecata prin rechizitoriu.
15. Avand competenta de a exercita actiunea penala, este firesc ca procurorul sa poata aprecia daca sunt intrunite conditiile pentru aceasta si, in caz contrar, sa dispuna clasarea. De asemenea, recunoscand Ministerului Public rolul de aparator al ordinii de drept, precum si al drepturilor si libertatilor cetatenesti, legiuitorul, prin art. 314 alin. (1) lit. b) si art. 318 din Codul de procedura penala a conferit procurorului competenta de a stabili daca exista un interes public in urmarirea faptei, iar in cazul in care constata ca un asemenea interes nu exista, de a renunta la urmarirea penala.
16. Pentru a nu lasa la decizia arbitrara a procurorului solutiile de clasare, respectiv de renuntare la urmarirea penala, Codul de procedura penala prevede expres conditiile in care pot fi dispuse acestea, instituie in sarcina procurorului obligatia de a motiva solutia adoptata si, nu in ultimul rand, pune sub controlul judecatorului de camera preliminara legalitatea si temeinicia acestor solutii fie din oficiu, in cazul renuntarii la urmarirea penala, care trebuie confirmata de judecator, fie la sesizarea persoanei interesate - cazul solutiei de clasare, care poate fi contestata prin plangere la judecatorul de camera preliminara, de catre persoanele care au suferit o vatamare prin aceasta.
17. Pe de alta parte, solutiile procurorului nu se bucura de autoritate de lucru judecat, astfel ca, in cazul clasarii, ordonanta procurorului - chiar confirmata prin incheierea judecatorului de camera preliminara - nu impiedica redeschiderea urmaririi penale daca au aparut fapte sau imprejurari noi, din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeiaza clasarea, iar in cazul renuntarii la urmarirea penala, nu ordonanta procurorului, ci incheierea definitiva prin care judecatorul de camera preliminara o confirma este cea care impiedica redeschiderea urmaririi penale. Mai mult, in ambele situatii, redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara sub sanctiunea nulitatii - art. 335 alin. (4) din Codul de procedura penala.
18. Asa fiind, Guvernul apreciaza ca, solutionand cauzele penale prin clasare sau renuntare la urmarirea penala, reprezentantii Ministerului Public nu realizeaza justitia in sensul art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, ci exercita atributiile prevazute de art. 131 din Constitutie si dezvoltate de reglementarile infraconstitutionale mentionate.
19. In ceea ce priveste dispozitiile art. 315 alin. (5) din Codul de procedura penala, interpretate per a contrario, stabilesc ca, daca este de acord cu argumentele prezentate de organul de cercetare penala in referatul continand propunerea de clasare, procurorul nu mai este obligat sa isi motiveze solutia. Asadar, ori de cate ori solutia clasarii este dispusa la propunerea organului de cercetare penala, iar procurorul nu o motiveaza in fapt si in drept, legea prezuma ca acesta si-a insusit argumentele prezentate de organul de cercetare penala. In asemenea situatii, pentru a permite celor interesati cunoasterea temeiurilor clasarii, teza a doua a art. 316 alin. (1) din Codul de procedura penala prevede expres ca impreuna cu ordonanta procurorului se va comunica acestora si o copie a referatului organului de cercetare penala.
20. Intrucat dispozitia de clasare este supusa controlului judecatorului de camera preliminara in ceea ce priveste legalitatea si temeinicia sa, nu se poate sustine ca in ipoteza vizata de art. 315 alin. (5) din Codul de procedura penala, justitia este realizata de organul de cercetare penala.
21. Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, deoarece impotriva solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala, confirmata ca urmare a respingerii plangerii de catre conducatorul parchetului ori procurorul ierarhic superior, se poate formula plangere la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni competenta, potrivit legii, sa judece cauza in prima instanta. Ca atare, nu se poate afirma ca in cazul celor doua solutii de neurmarire si netrimitere in judecata, justitia se infaptuieste de procuror.
22. Primind ordonanta de renuntare la urmarirea penala, judecatorul de camera preliminara va stabili termenul de solutionare si va dispune citarea persoanei care a facut sesizare, a partilor, a suspectului, a persoanei vatamate, precum si a altor persoane interesate. Judecatorul de camera preliminara hotaraste prin incheiere motivata, in camera de consiliu, cu participarea persoanei care a facut sesizarea, precum si cu participarea procurorului, asupra legalitatii si temeiniciei solutiei de renuntare la urmarirea penala. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica solutionarea cererii de confirmare. Judecatorul de camera preliminara este obligat sa verifice legalitatea si temeinicia solutiei de renuntare la urmarirea penala pe baza lucrarilor si a materialului probator din dosarul de urmarire penala si a inscrisurilor noi prezentate. Incheierea prin care se pronunta judecatorul de camera preliminara este definitiva, iar in cazul in care acesta respinge cererea de confirmare a solutiei de renuntare la urmarirea penala, o noua renuntare nu mai poate fi dispusa, indiferent de motivul invocat.
23. In privinta clasarii, Avocatul Poporului mentioneaza ca potrivit art. 340 alin. (1) din Codul de procedura penala, persoana a carei plangere impotriva solutiei de clasare, dispusa prin ordonanta sau prin rechizitoriu, a fost respinsa poate face plangere, in termen de 20 de zile de la comunicare, la judecatorul de camera preliminara de la instanta careia i-ar reveni, potrivit legii, competenta sa judece cauza in prima instanta. Prin urmare, din economia prevederilor precitate rezulta faptul ca pot face obiect al plangerii ordonanta de clasare ca solutie de neurmarire penala, precum si rechizitoriul care poate cuprinde si o solutie de clasare .
24. In plus, legiuitorul poate institui reguli speciale de procedura, ca modalitati de exercitare a drepturilor procedurale, fapt ce nu constituie o ingerinta a puterii legiuitoare in activitatea judecatoreasca si nici nu contravine prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitutie (Decizia nr. 100 din 1 februarie 2011). Asadar, prin lege se poate stabili competenta instantelor de judecata, cu conditia implicita de a nu contraveni altor norme si principii fundamentale (Decizia nr. 436 din 26 octombrie 2004).
25. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, sustinerile autorului exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
26. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
27. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 314, cu denumirea marginala Solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata si art. 315, cu denumirea marginala Clasarea, ambele din Codul de procedura penala, care au urmatorul continut:
- Art. 314:
"(1) Dupa examinarea sesizarii, cand constata ca au fost stranse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunand:
a) clasarea, cand nu exercita actiunea penala ori, dupa caz, stinge actiunea penala exercitata, intrucat exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1);
b) renuntarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public pentru continuarea urmaririi penale.
(2) Procurorul intocmeste o singura ordonanta chiar daca lucrarile dosarului privesc mai multe fapte ori mai multi suspecti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite conform alin. (1)."
- Art. 315:
"(1) Clasarea se dispune cand:
a) nu se poate incepe urmarirea penala, intrucat nu sunt intrunite conditiile de fond si forma esentiale ale sesizarii;
b) exista unul dintre cazurile prevazute la art. 16 alin. (1).
(2) Ordonanta de clasare cuprinde mentiunile prevazute la art. 286 alin. (2), precum si dispozitii privind:
a) ridicarea sau mentinerea masurilor asiguratorii; aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile, in termen de 30 de zile de la comunicarea solutiei;
b) restituirea bunurilor ridicate sau a cautiunii;
c) sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de luare a masurii de siguranta a confiscarii speciale;
d) sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de desfiintare totala sau partiala a unui inscris;
e) sesizarea judecatorului de camera preliminara cu propunerea de luare ori, dupa caz, de confirmare, de inlocuire sau de incetare a masurilor de siguranta prevazute de art. 109 sau 110 din Codul penal, dispozitiile art. 246 alin. (13) aplicandu-se in mod corespunzator;
f) cheltuielile judiciare.
(3) Daca in cursul urmaririi penale s-a luat una dintre masurile de siguranta prevazute de lege, se va face mentiune despre aceasta.
(4) In ordonanta se va face mentiune si cu privire la incetarea de drept a masurii preventive dispuse in cauza.
(5) Mentionarea motivelor de fapt si de drept este obligatorie numai daca procurorul nu isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala ori daca a existat un suspect in cauza."
28. Autorul exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 126 alin. (1) referitor la infaptuirea justitiei prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
29. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorul acesteia este nemultumit de solutia legislativa consacrata de dispozitiile legale criticate, potrivit careia pronuntarea de catre procuror a solutiei de clasare sau renuntare la urmarirea penala reprezinta o activitate care se circumscrie celor specifice instantelor de judecata si, pe cale de consecinta, este in contradictie cu art. 126 alin. (1) din Legea fundamentala, potrivit caruia infaptuirea justitiei se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
30. Desi Curtea Constitutionala nu s-a pronuntat asupra unei exceptii identice, solutia legislativa criticata a existat si in reglementarea anterioara, respectiv la art. 230 - Neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire cand fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, art. 249 - Cazurile si procedura scoaterii de sub urmarire, art. 242 - Cazuri de incetare, art. 228 alin. 6 - Inceperea urmaririi penale, toate din Codul de procedura penala din 1968, si a fost contestata din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronuntarii Deciziei nr. 1.227 din 29 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 727 din 27 octombrie 2009, Curtea Constitutionala a statuat ca prevederile art. 230 si art. 249 din Codul de procedura penala din 1968, care reglementau posibilitatea procurorului de a dispune prin ordonanta scoaterea de sub urmarire penala, nu echivaleaza cu o incalcare a dreptului la un proces echitabil ori a infaptuirii justitiei, deoarece astfel de rezolutii sau ordonante de netrimitere in judecata sunt acte supuse cenzurii instantei judecatoresti la plangerea persoanei interesate, potrivit procedurii instituite prin art. 2781 din Codul de procedura penala din 1968.
31. De asemenea, prin Decizia nr. 477 din 10 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 442 din 3 iulie 2012, Curtea Constitutionala a mai statuat ca prevederile art. 228 alin. 6 din Codul de procedura penala din 1968 sunt constitutionale, deoarece, pe de o parte, in cazul in care procurorul este de acord cu propunerea organului de cercetare penala de a nu se incepe urmarirea penala si isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea respectiva, nu se impune o noua motivare a rezolutiei, tocmai pentru ca argumentele prezentate de organul de cercetare penala au fost apreciate de procuror ca valabile si suficiente, in caz contrar ele fiind suplimentate de acesta din urma, iar, pe de alta parte, in procedura plangerii in fata judecatorului impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale, petentul, potrivit art. 2781 alin. 7 din Codul de procedura penala din 1968, are deplina libertate de a demonstra nelegalitatea actului atacat in raport cu lucrarile si materialul din dosarul cauzei, precum si posibilitatea prezentarii unor probe suplimentare fata de cele deja administrate, respectiv inscrisuri noi. Prin urmare, la solutionarea plangerii, judecatorul verifica legalitatea rezolutiei atacate tocmai pe baza lucrarilor si a materialului existente in dosarul cauzei, care au fost avute in vedere de procuror la emiterea rezolutiei, inclusiv motivarea propunerii organului de cercetare penala de neincepere a urmaririi penale.
32. Asa fiind, astfel de reglementari reprezinta expresia Deciziei nr. 486 din 2 decembrie 1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 105 din 6 martie 1998, prin care Curtea Constitutionala a statuat ca dispozitiile art. 278 din Codul de procedura penala din 1968 sunt neconstitutionale in masura in care inchid calea persoanei nemultumite de solutia data plangerii sale de catre Ministerul Public de a se adresa justitiei. Astfel, intrucat impotriva solutiei date de catre prim-procurorul sau de procurorul ierarhic superior plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata legea nu prevedea nicio cale de atac, Curtea Constitutionala a statuat ca persoana nemultumita de solutia data plangerii sale in cadrul Ministerului Public are dreptul, potrivit art. 21 din Constitutie, de a se adresa justitiei, pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
33. Acest drept era evident, in cazul actelor prin care procurorul punea capat conflictului de drept penal, real sau aparent, astfel cum erau rezolutia de neincepere a urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale, deoarece, fiind vorba de acte emise in legatura cu activitatea judiciara, era firesc ca acestea sa fie verificate, confirmate ori infirmate de instantele judecatoresti, singurele autoritati prin a caror activitate se realizeaza justitia.
34. Intrucat pana in prezent nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea acestei jurisprudente, considerentele si solutia care au fundamentat deciziile mai sus mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata. Astfel, solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata reglementate de art. 314 din Codul de procedura penala sunt supuse controlului judecatorului de camera preliminara potrivit art. 318 si art. 340 din acelasi cod, dupa caz. Acest fapt nu contravine, ci, dimpotriva, da expresie prevederilor constitutionale ale art. 126 alin. (1) referitor la infaptuirea justitiei prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
35. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de P. G. in Dosarul nr. XXXXX/245/2016 al Judecatoriei Iasi - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 22 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Exceptie de neconstitutionalitate    Decizia CCR 52/2019    Codul de Procedura Penala    Infaptuirea justitiei    Actele procurorului    Ordonanta



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala
Alte Speţe

Decizia nr. 417/2019 - conflict juridic constitutional intre Parlament si ICCJ
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 504/2019 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala intre prim-ministru, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 388/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea 115/1996 si din Legea 176/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 398/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 506 din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 293/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 40 alin. (3) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 282/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 22 alin. (3) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 271/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr 467/2016 - Legea pentru modificarea Codului Penal si a Legii Organizarii judiciare este neconstitutionala.
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 335/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Aplicarea unui spor obligatoriu la pedeapsa principala a inchisorii – pedeapsa echitabila sau asuprire neconstitutionala
Sursa: Irina Maria Diculescu

Respectarea principiului contributivitatii in sistemul public de pensii si aplicarea in timp a legii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu