Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii

  Publicat: 14 May 2019       114 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In Monitorul Oficial nr. 375 din 14.05.2019 a fost publicata Decizia nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 25 alin. (1), a sintagmei "cu valabilitate permanenta" cuprinsa in art. 52 cu referire la lit. a) si ale art. 63 lit. a) si b) din Legea privind sistemul public de pensii.

Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Specie de conditii ale actului juridic civil care, avand caracter esential, la incheierea lui trebuie strict indeplinite,
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Art. 1722 Cod civil - drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari
Termen generic pentru afectari/deficiente, limitari de activitate si restrictii de participare,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Denumire a Camerei inferioare a Parlamentului in unele tari
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Activitate prin care se realizeaza strangerea probelor necesare pentru descoperirea infractorilor si antecedentelor penale ale acestora.
Act adoptat de organele de stat,
Act adoptat de organele de stat,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Este modul de sesizare al organelor de urmarire penala facuta de catre o persoana sau organizatie publica, careia i s-a acuzat o vatamare prin infractiune.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Imprejurarea ce determina nasterea raportului juridic de aplicare a sanctiunii, respectiv a raportului de constrangere.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Specie de conditii ale actului juridic civil care, avand caracter esential, la incheierea lui trebuie strict indeplinite,
Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Fapta de a face, de a comite. Vezi si Fapt omisiv.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Suma care se plateste periodic de catre titulsrul unei obligatii legale de
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Potrivit legii nr 58/1998 privind activitatea bancilor comerciale, acestea (atat persoanele juridice romane, cat si sucursalele unor banci straine) pot desfasura, in limita autorizatiei primite de la BNR, urmatoarele activitati:
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Reprezinta membrii organizati ai colectivitatii locale, formele de asociere a acestora, institutiile administratiei publice locale,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
inseamna o persoana fizica sau juridica stabilita in Uniune, desemnata in scris de catre operator sau persoana imputernicita de operator in temeiul articolului 27 din GDPR,
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Orice mijloc ce poate fi utilizat pentru incheierea unui contract intre comerciant si consumator si care nu necesita prezenta fizica simultana a celor doua parti
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana fizica sau juridica, parte in contractul de asigurare, care, in temeiul acestui contract,
Una din masurile preventive privative de libertate reglementata in Codul de procedura penala si prevazuta si de Constitutia Romaniei, revizuita.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Puterile publice existente in stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Acea persoana pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, o impiedica total sau ii limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Acea persoana pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, o impiedica total sau ii limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Acea persoana pe care mediul social, neadaptat deficientelor lor fizice, senzoriale, psihice, mentale, o impiedica total sau ii limiteaza accesul cu sanse egale la viata sociala,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Act oficial prin care se confirma (de catre anumite organe de stat)
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Rezultat financiar pozitiv al unei activitati economice,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Incluziunea sociala se refera la asigurarea accesului persoanelor defavorizate la locuri de munca si integrarea lor in societate.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Intamplator; care depinde de un eveniment viitor si nesigur. Se are in vedere mai ales in cazul contractelor.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Cat timp lucrurile vor sta asa, expresie latina
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
(protectia persoanelor cu handicap). Reunifica absenta, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei functii (anatomica, fiziologica sau psihologica) a persoanei.
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Latura a capacitatii juridice, care consta in aptitudinea persoanei de a-si exercita singura drepturile
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Stare a unei persoane care si-a pierdut capacitatea de munca din cauza de accident de munca, boala profesionala sau boala obisnuita.
Perioada in care s-a platit contributia de asigurari sociale atat de catre asigurat, cat si de angajator sau, dupa caz, numai de catre asigurat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind sistemul public de pensii, obiectie formulata de 83 de deputati.


2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 10.713 din 21 decembrie 2018 si constituie obiectul Dosarului nr. 2.304A/2018.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se arata ca dispozitiile art. 25 din lege incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat norma criticata nesocoteste atat art. 3 alin. (1) lit. a) si art. 52 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii, care asigura conditii superioare privind stabilirea dreptului la pensie unor categorii sociale de cetateni romani, cat si dispozitiile art. 80 alin. (1) din Codul fiscal. In acest sens se mentioneaza faptul ca textul criticat impune salariatului, viitor titular al dreptului la pensie, plata contributiilor catre bugetul de asigurari sociale in conditiile in care, potrivit textelor legale antereferite, aceasta obligatie revine angajatorului. Efectuarea platii acestor contributii nu poate fi o conditie in nasterea si exercitiul dreptului constitutional la pensie . Impunerea unei noi conditii de validitate a dreptului la pensie, si anume ca salariatul sa realizeze plata efectiva a contributiilor sociale, constituie o incalcare a principiului legalitatii si a dreptului la pensie, prevazute de art. 1 alin. (5) si art. 47 alin. (2) teza intai din Constitutie . Noua reglementare legala este contrara si art. 7 pct. 10 si 46 si art. 80 alin. (1) din Codul fiscal.
4. Se mai apreciaza ca art. 53 din legea analizata incalca dispozitiile art. 16 si art. 50 din Constitutie, intrucat reglementeaza un privilegiu acordat de legiuitor unei singure categorii de cetateni cu nevoi speciale, fara o justificare cu caracter obiectiv. Se considera ca acest privilegiu poate intra sub umbrela dispozitiilor privind protectia speciala a persoanelor cu dizabilitati numai in masura in care este acordat tuturor categoriilor de persoane cu nevoi speciale, dintre care se mentioneaza, cu titlu exemplificativ, persoanele cu dizabilitate auditiva grava, persoanele cu dizabilitati locomotorii grave, persoanele cu dizabilitati mentale grave etc. Legiuitorul nu a adus niciun argument obiectiv care sa justifice excluderea acestor persoane de la dreptul de a li se reduce stagiul de cotizare cu cel putin o treime.
5. Se arata ca protectia speciala acordata prin dispozitiile art. 50 din Constitutie este efectiva numai prin respectarea art. 16 din Constitutie, ceea ce nu se realizeaza prin art. 53 din Legea privind sistemul public de pensii. Mai mult, se mentioneaza ca prin modalitatea de reglementare sunt incalcate si dispozitiile art. 50 teza a doua din Constitutie, referitor la obligatia statului de a asigura protectia speciala a persoanelor cu nevoi speciale "prin realizarea unei politici de egalitate a sanselor".
6. Se sustine ca art. 63 lit. a) din lege contravine art. 47 alin. (2) din Constitutie . Conform textului de lege criticat, una dintre conditiile pe care persoanele indreptatite trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ pentru a beneficia de pensia de invaliditate este aceea ca la data solicitarii pensiei de invaliditate sa fi realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani, celelalte fiind sa nu fi implinit varsta standard de pensionare si sa aiba capacitatea de munca diminuata din cauza unor accidente si boli, cu sau fara legatura cu munca . Or, prin conditionarea acordarii dreptului la pensie de invaliditate de realizarea stagiului minim de cotizare de 15 ani, se poate ajunge la situatia discriminatorie in care o persoana care si-a pierdut capacitatea de munca cu o luna inaintea indeplinirii acestei conditii, din motive ce nu ii sunt imputabile, sa nu mai beneficieze de pensia de invaliditate si nici macar de pensia pentru limita de varsta, la implinirea varstei standard de pensionare. Se mentioneaza importanta si valentele principiului contributivitatii pentru sistemul public de pensii, cu referire speciala asupra faptului ca contributiile realizate nu vizeaza numai pensia pentru limita de varsta, ci si toate celelalte pensii, iar obtinerea dreptului la pensie este conditionata doar de doua elemente - varsta standard de pensionare si intrunirea unui stagiu de cotizare minim sau complet . Cu privire la regimul juridic al pensiei de invaliditate se face trimitere la Decizia Curtii Constitutionale nr. 680 din 26 iunie 2012.
7. Prin Adresa Grupului parlamentar al Partidului National Liberal din Camera Deputatilor nr. 3b-15/08 din 10 ianuarie 2019, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 189 din 10 ianuarie 2019, a fost inaintata o "completare la sesizarea de neconstitutionalitate asupra Legii privind sistemul public de pensii (PL-x 725/2018), care formeaza obiectul Dosarului nr. 2.304AI/2018 din 21.12.2018". Aceasta completare este semnata de cei 83 de deputati care au semnat sesizarea de neconstitutionalitate initiala.
8. Cu privire la admisibilitatea completarii sesizarii de neconstitutionalitate se arata ca aceasta se poate realiza in interiorul termenului de promulgare a legii, termen in cadrul caruia Curtea poate fi sesizata pentru efectuarea controlului a priori de constitutionalitate. Se apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate poate fi formulata inainte de promulgarea legilor in cadrul termenului de 20 de zile prevazut de art. 77 alin. (1) din Constitutie, ca termen de promulgare a legilor, in interiorul caruia se situeaza completarea sesizarii de neconstitutionalitate.
9. In sustinerea admisibilitatii cererii de completare se arata ca motivele prezentate in aceasta privesc incalcarea art. 1 din Constitutie, a carui nerespectare a fost motivata in sesizarea de neconstitutionalitate care formeaza obiectul Dosarului nr. 2.304A/2018. Se reitereaza faptul ca legea criticata reprezinta un nou act normativ in domeniul sistemului public de pensii, care, potrivit initiatorilor, isi propune ca din sistemul de pensii din Romania sa fie eliminate inechitatile dintre beneficiarii sistemului, atat intre genuri, cat si pentru fiecare tip de gen, precum si dintre categorii de persoane care au desfasurat activitatea in aceleasi conditii de munca si cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionarii. Se subliniaza importanta dreptului la pensie si necesitatea ca legislatia din domeniu sa respecte toate garantiile si exigentele oferite de Constitutie cetatenilor, motiv pentru care se detaliaza o serie de alte dispozitii ce ridica probleme din punctul de vedere al conformitatii lor cu Constitutia, in special din perspectiva respectarii art. 1 din Constitutie, precum si a altor norme din Legea fundamentala.
10. Se arata ca art. 28 alin. (1) lit. d) si alin. (2) din legea analizata incalca art. 1 alin. (4) si (5) si art. 16 alin. (1) din Constitutie . Se arata ca, potrivit acestui text legal, printre categoriile de locuri de munca in conditii speciale se numara si cele din unitatile prevazute in anexa nr. 3, care cuprinde o lista cu 75 de unitati si datele lor de identificare . In conformitate cu art. 28 alin. (2) si (3) din lege, alte locuri de munca in conditii speciale se pot stabili prin lege, iar metodologia si criteriile de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale se stabilesc prin hotarare a Guvernului. Din 5 in 5 ani, locurile de munca in conditii speciale sunt supuse procedurii de reevaluare a incadrarii in conditii speciale, procedura stabilita prin hotarare a Guvernului. Se arata ca, in prezent, reevaluarea locurilor de munca in conditii speciale din unitatile la care face trimitere anexa nr. 3 se face conform dispozitiilor Hotararii Guvernului nr. 924/2017.
11. In privinta textului legal antereferit se sustine ca legiuitorul a instituit o masura discriminatorie fata de societatile si, implicit, fata de angajatii care desfasoara activitati in aceleasi conditii, dar carora locurile de munca nu le pot fi incadrate drept locuri de munca in conditii speciale. In conditiile in care, potrivit art. 28 alin. (2) din legea analizata, alte locuri de munca in conditii speciale pot fi stabilite prin lege, se concluzioneaza in sensul ca nu exista mecanisme care sa permita cetatenilor aflati in aceeasi situatie sa beneficieze de un tratament egal, drept care se incalca art. 16 alin. (1) din Constitutie . Se arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea nu s-a pronuntat asupra aspectului invederat, respectiv cu privire la situatia discriminatorie creata ca urmare a instituirii prin lege a unei liste cuprinzand unitati care au locuri de munca in situatii speciale, in conditiile in care alti angajati care presteaza o munca in conditii similare nu au posibilitatea legala a incadrarii similare a respectivelor locuri de munca .
12. Se mai indica faptul ca reevaluarea locurilor de munca in conditii speciale se realizeaza printr-un act administrativ, astfel ca eliminarea unei unitati din categoria celor cu locuri de munca in conditii speciale echivaleaza cu o modificare adusa anexei nr. 3 la lege. O atare prevedere este contrara principiului separatiei puterilor in stat prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie si principiului ierarhiei actelor normative, prevazut de art. 1 alin. (5) din Constitutie . De asemenea, dreptul Guvernului de a stabili metodologia si criteriile de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale, prevazut de art. 28 alin. (2) teza intai din lege, contravine art. 1 alin. (4) din Constitutie, pentru ca se ajunge la stabilirea de catre Guvern a altor locuri de munca in conditii speciale fata de cele prevazute de lege. Mai mult, se arata ca norma este neclara, deoarece prevede ca aceste alte locuri de munca in conditii speciale se stabilesc prin lege. Se apreciaza ca legiuitorul ar fi trebuit sa instituie un mecanism general de stabilire a locurilor de munca in conditii speciale sau sa reglementeze acest aspect de o maniera generala, in conditiile atribuirii competentei Guvernului de a stabili metodologia si criteriile de incadrare a acestora, fara a enumera in mod limitativ, intr-o anexa la lege, anexa care are aceeasi forta juridica cu cea a actului normativ cu care face corp comun, o lista in care sunt enumerate in mod limitativ unitati economice.
13. Se arata ca art. 98 alin. (2) din legea analizata incalca art. 1 alin. (5) si art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat stabileste ca, daca cererea pensionarului este considerata ca fiind neintemeiata, casa teritoriala de pensii nu emite o decizie de respingere a cererii de revizuire, ci solutioneaza aceasta cerere potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor. O atare reglementare este de neconceput din moment ce dreptul la pensie si, implicit, cuantumul acesteia reprezinta un drept fundamental prevazut de art. 47 din Constitutie, distinct de art. 51 din Legea fundamentala. Se ajunge la situatia in care actul emis de casa teritoriala de pensii sa fie sustras jurisdictiei asigurarilor sociale; se face referire in acest sens si la art. 141 din legea criticata. Prin urmare, avand in vedere natura cererii de emitere a unei decizii de revizuire, se impunea pastrarea competentei sectiilor specializate in solutionarea cauzelor privind conflicte de munca si asigurari sociale ale tribunalelor si curtilor de apel. Se mai indica faptul ca termenele de contestare a actelor casei teritoriale de pensii sunt diferite in legea criticata (30 de zile) si in Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 (45 de zile), fapt ce genereaza un tratament juridic diferit al pensionarilor in functie de aprecierea caselor teritoriale de pensii a cererilor de emitere a unor decizii de revizuire ca fiind intemeiate sau nu. Acest tratament juridic diferentiat, nejustificat obiectiv si rational, este contrar art. 16 alin. (1) din Constitutie . Totodata, lipsa de corelare a acestei dispozitii legale cu art. 141 lit. b) si f) din legea analizata este contrara art. 1 alin. (5) din Constitutie .
14. Se sustine ca art. 135 din lege incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat nu rezulta cu claritate daca legea analizata introduce un nou tip de sanctiune principala reprezentata de "punctul-amenda" sau aceasta sintagma reprezinta modalitatea de stabilire a cuantumului sanctiunii principale a amenzii. Se fac trimiteri la art. 8 alin. (4) si art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 si la Decizia Curtii Constitutionale nr. 405 din 15 iunie 2016.
15. Se sustine ca art. 139 din legea analizata incalca art. 1 alin. (5), art. 21 alin. (3) si art. 52 alin. (1) din Constitutie, intrucat nu reglementeaza posibilitatea justitiabilului de a se indrepta impotriva refuzului de solutionare a cererii de catre casele teritoriale de pensii a unei cereri pentru emiterea deciziei de pensie in sensul art. 2 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In conditiile in care legea criticata a eliminat procedura administrativa prealabila de examinare a deciziilor supuse contestarii, procedura obligatorie, fara caracter jurisdictional, norma este una lipsita de claritate in privinta instantei competente a solutiona actiunea formulata pentru depasirea termenului de raspuns la o cerere de pensionare sau pentru lipsa unui asemenea raspuns. Se face trimitere la art. 141 lit. f) din lege si se concluzioneaza in sensul ca nu rezulta cu claritate daca plangerea cu privire la lipsa unui raspuns la cererea de emitere a unei decizii de pensionare sau la depasirea termenului de raspuns este de competenta instantei de contencios administrativ sau de competenta sectiei specializate a tribunalului, potrivit art. 141 din lege.
16. Se mai arata ca dispozitiile art. 139 din legea analizata intra in vigoare in termen de 3 zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Acestea elimina procedura administrativa prealabila obligatorie, iar in lipsa unor masuri conexe de suplimentare a schemei de personal a instantelor judecatoresti competente in materia litigiilor de asigurari sociale, atat cu judecatori, cat si cu personal auxiliar, norma conduce la o aglomerare semnificativa a acestora, avand in vedere competenta stabilita prin art. 141 din aceeasi lege. O asemenea dispozitie aduce atingere dreptului la un proces echitabil, in componenta sa referitoare la solutionarea intr-un termen rezonabil a cauzei.
17. Se sustine ca art. 145 alin. (3) din legea analizata incalca art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1) si (3), art. 47 alin. (2) si art. 147 alin. (4) din Constitutie . Astfel, textul criticat dispune amanarea realizarii drepturilor beneficiarilor dreptului la pensie prin prelungirea termenului de solutionare a contestatiilor cu 3 ani de la data de intai a lunii urmatoare celei in care se publica legea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, moment de la care beneficiarii dreptului la pensie se pot adresa instantei de judecata, ceea ce afecteaza insasi substanta dreptului la pensie, contravenind astfel prevederilor art. 47 alin. (2) din Constitutie . Cu privire la scopul pensiei este invocata Decizia Curtii Constitutionale nr. 956/2012, apreciindu-se ca solutia legislativa criticata incalca jurisprudenta Curtii Constitutionale si, implicit, art. 147 alin. (4) din Constitutie . Se arata ca accesul la instanta devine unul iluzoriu, fiind afectata substanta acestuia; se incalca, astfel, art. 21 alin. (3) din Constitutie .
18. Se mai indica faptul ca titularii dreptului de pensie ale caror contestatii formulate impotriva deciziilor de pensie au ramas nesolutionate la data intrarii in vigoare a legii criticate sunt discriminati in raport cu cei ale caror contestatii au fost solutionate potrivit legii aflate in vigoare, printr-un criteriu nejustificat obiectiv si rational, cel al modalitatii de solutionare a contestatiilor. Astfel, potrivit art. 150 alin. (4) din legea aflata in vigoare, termenul de solutionare a unei contestatii de catre Comisia Centrala de Contestatii este de 45 de zile de la data inregistrarii acesteia, in timp ce termenul de solutionare a contestatiilor nesolutionate pana la intrarea in vigoare a legii criticate este de 3 ani. Se incalca, astfel, art. 16 alin. (1) din Constitutie .
19. Se sustine ca art. 165 din legea analizata incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat se aplica numai drepturilor stabilite. Or, litigiile cu privire la drepturile ce fac obiectul legii pot viza atat existenta sau inexistenta, cat si intinderea acestora. Neclaritatea sintagmei mentionate rezida in faptul ca nu se intelege fara echivoc faptul ca dispozitia vizeaza toate litigiile, atat cele cu privire la intinderea unui drept deja recunoscut, cat si cele care au ca obiect insasi recunoasterea dreptului. Se poate ajunge, astfel, si la interpretarea conform careia litigiile in care nu a fost stabilit un drept ce face obiectul legii deduse controlului de constitutionalitate, in sensul existentei acestuia, nu sunt vizate de art. 165, caz in care li se va aplica legea noua, aspect ce pune in discutie si incidenta art. 15 alin. (2) din Constitutie care consacra principiul neretroactivitatii legii.
20. Se sustine ca art. 182 lit. c) incalca art. 1 alin. (5) si art. 147 alin. (4) din Constitutie, intrucat se refera la texte legale [art. 148 alin. (2), art. 157 alin. (2) si (5)], care trimit la alte texte legale [art. 13 lit. a), art. 157 alin. (1) si art. 126 alin. (3)] care nu vor face parte din fondul activ al legislatiei la momentul intrarii in vigoare a textelor legale initial mentionate, ceea ce este de natura a incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie referitor la calitatea legii. De asemenea se fac trimiteri la art. 50 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 si la deciziile Curtii Constitutionale nr. 26 din 18 ianuarie 2012 si nr. 654 din 17 octombrie 2017, paragraful 40.
21. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectia de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere.
22. Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
23. In ceea ce priveste completarea sesizarii de neconstitutionalitate se considera ca cererea este inadmisibila, deoarece motivele detaliate in completare nu privesc, asa cum sustin autorii sesizarii, numai incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie a carui nerespectare a fost motivata in sesizarea initiala ce face obiectul Dosarului nr. 2.304A/2018, ci si alte prevederi constitutionale la care nu s-a facut referire initial, respectiv art. 1 alin. (4), art. 21, art. 52, art. 147 din Constitutie .
24. In ceea ce priveste prevederile art. 25, art. 28 alin. (1) lit. d) si alin. (2), art. 98 alin. (2), art. 135, art. 139 alin. (1), art. 145 alin. (3), art. 165, art. 182 lit. c) din Legea privind sistemul public de pensii se apreciaza ca acestea sunt precise, neechivoce si instituie norme clare a caror aplicare nu permite arbitrarul sau abuzul, cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. (4) din Constitutie .
25. Legea supusa controlului constitutionalitatii respecta si indeplineste cerintele de claritate, precizie si previzibilitate, prevazute de art. 1 alin. (5) din Constitutie, astfel incat destinatarii sa isi adapteze in mod corespunzator conduita . In acest sens se fac referiri la Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012.
26. In mod punctual, cu privire la dispozitiile art. 28 din lege, se arata ca acestea reglementeaza cadrul legislativ, precum si o noua procedura de incadrare a locurilor de munca in conditii speciale. In acest sens, prin mecanismul general de stabilire a locurilor de munca in conditii speciale, Comisia pentru reevaluarea locurilor de munca in conditii speciale verifica si avizeaza, in mod permanent, incadrarea locurilor de munca in conditii speciale. Principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie nu exclude lipsa unui mecanism de control intre puterile statului, ci, dimpotriva, presupune existenta unui control reciproc, precum si realizarea unui echilibru de forte intre acestea.
27. Potrivit art. 25 alin. (1) din legea criticata, "Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datoreaza si platesc, dupa caz, contributia de asigurari sociale, conform Codului fiscal", or, autorii sesizarii dau o interpretare eronata textului, deoarece prin sintagma "datoreaza si platesc" nu se intelege colectarea contributiilor si virarea acestora, ci se precizeaza subiectul obligatiei fiscale, deci textul vizat vine in completarea dispozitiilor Codului fiscal si nu incalca aceste dispozitii. Se mai indica faptul ca autorii sesizarii precizeaza, de asemenea, ca prin acest text se adauga "noi conditii de validitate a dreptului de pensie, in afara celor existente" prin introducerea "conditiei de plata efectiva" a contributiilor sociale. Or, textul se refera la subiectii obligatiei fiscale, si nu la platitorii de salarii, adica angajatorii care au obligatia de a calcula, retine si vira aceste contributii conform legislatiei in vigoare.
28. Cu privire la dispozitiile art. 98 alin. (2) din legea analizata se apreciaza ca acestea sunt constitutionale, prin prisma art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, fiind corelate cu dispozitiile art. 141 lit. f), respectiv: "Tribunalele solutioneaza in prima instanta litigiile privind: [...] f) alte drepturi si obligatii nascute in temeiul prezentei legi."
29. Cu privire la dispozitiile art. 53, art. 98 alin. (2) si art. 145 alin. (3) din lege se arata ca modificarile prevazute pentru sistemul de pensii din Romania au in vedere exact eliminarea inechitatilor dintre beneficiarii sistemului, respectiv atat intre genuri, cat si pentru fiecare tip de gen, precum si dintre categorii de persoane care au desfasurat activitatea in aceleasi conditii de munca si cu un nivel de salarizare relativ similar, indiferent de anul pensionarii. Totodata, se fac referi la Decizia Curtii Constitutionale nr. 139 din 19 noiembrie 1996 si la Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 23 iulie 1968, pronuntata in Cauza "Aspecte privind regimul lingvistic in scolile belgiene" impotriva Belgiei, mentionandu-se ca principiul general al egalitatii, reglementat de art. 16 din Constitutie, se refera la o egalitate juridica formala si nu la o egalitate de conditii, ca acesta nu inseamna eo ipso aplicarea aceluiasi regim juridic unor situatii care, prin specificul lor, sunt diferite si ca autoritatile nationale competente se gasesc adesea in fata unor situatii sau probleme a caror diversitate reclama solutii juridice diferite, iar unele inegalitati de drept nu urmaresc decat sa corecteze anumite ilegalitati de fapt .
30. Se concluzioneaza in sensul ca nu se poate retine critica privitoare la incalcarea dispozitiilor art. 16 si art. 50 din Constitutie .
31. Cu privire la critica de neconstitutionalitate adusa art. 63 lit. a), art. 145 alin. (3) din legea analizata se arata ca aceste dispozitii nu incalca art. 47 alin. (2) din Constitutie cu privire la dreptul la pensie . Se mentioneaza ca aceste prevederi constitutionale au fost interpretate in jurisprudenta Curtii Constitutionale in sensul ca acorda in exclusivitate legiuitorului atributia de a stabili conditiile si criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitatile de calcul al cuantumului lor. Legiuitorul, in considerarea unor schimbari intervenite in posibilitatile de acordare si dimensionare a drepturilor de asigurari sociale, poate modifica, ori de cate ori considera ca este necesar, criteriile de calcul al cuantumului acestor drepturi, dar cu efecte numai pentru viitor.
32. Noua lege redefineste gradele de invaliditate, pentru a da posibilitatea desfasurarii unor activitati profesionale si pentru a permite cumulul pensiei de invaliditate cu venituri din alte activitati . De asemenea, dreptul la pensie de invaliditate este recunoscut in exclusivitate numai persoanelor care au realizat cel putin stagiul minim de cotizare in sistem, urmand ca celor care nu indeplinesc aceasta conditie sa li se acorde beneficii in temeiul legislatiei din domeniul asistentei sociale. Totodata, pensia de invaliditate este o categorie de pensie care nu se acorda definitiv, aceasta fiind conditionata de afectarea temporara a capacitatii de munca a persoanei. Prin urmare, tine de optiunea libera a legiuitorului stabilirea conditiilor si criteriilor de acordare a acestor drepturi . In acest sens se fac referiri la hotararile Curtii Europene a Drepturilor Omului din 13 iunie 1979 si 6 decembrie 2007, pronuntate in cauzele Marckx impotriva Belgiei, paragraful 33, si Beian impotriva Romaniei, paragraful 59, in acceptiunea carora pe baza art. 14 din Conventie o distinctie este discriminatorie daca "nu are o justificare obiectiva si rezonabila", adica daca nu urmareste un "scop legitim" sau nu exista un "raport rezonabil de proportionalitate intre mijloacele folosite si scopul vizat". In acelasi sens sunt invocate deciziile Curtii Constitutionale nr. 736 din 24 octombrie 2006 si nr. 919 din 1 noiembrie 2012.
33. Cu privire la art. 139 alin. (1) si art. 145 alin. (3) din legea analizata se arata ca nu incalca art. 21 alin. (1) si (3) din Constitutie . Se sustine ca sub aspectul garantiilor pe care le consacra, dispozitiile art. 21 din Constitutie se coreleaza cu cele ale art. 1 alin. (4), referitoare la separatia puterilor in stat, art. 24, referitor la dreptul la aparare, art. 52, referitor la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 124-130, referitoare la instantele judecatoresti, precum si cu art. 142-146, referitoare la Curtea Constitutionala . Acest text constitutional, prin generalitatea formularii sale, permite oricarei persoane fizice sau juridice accesul la justitie pentru apararea oricarui drept sau oricarei libertati si a oricarui interes legitim, in mod concret si efectiv, in sensul ca justitiabilul sa beneficieze de posibilitatea clara si concreta de a contesta un act care aduce o atingere drepturilor sale, si fara ca vreo lege sa poata ingradi acest drept . Aceasta nu inseamna, insa, ca accesul liber la justitie este un drept absolut, ci, asa cum Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat in mai multe decizii (a se vedea Hotararea din 21 februarie 1975, pronuntata in Cauza Golder impotriva Regatului Unit, si Hotararea din 28 mai 1985, pronuntata in Cauza Ashingdane impotriva Regatului Unit), dreptul de acces la justitie poate face obiectul unor limitari. Aceste limitari sunt implicit permise, deoarece dreptul de acces la justitie necesita, prin insasi natura sa, o reglementare din partea statelor, care poate sa varieze in timp si spatiu, in functie de nevoile si resursele de care dispune comunitatea .
34. Gradul de acces permis de legislatia nationala trebuie sa fie, insa, suficient pentru a asigura accesul individual la instanta, in lumina principiului suprematiei dreptului intr-o societate democratica. In acest sens se fac referiri la Decizia nr. 894 din 5 decembrie 2006, prin care s-a statuat ca "dreptul de acces la justitie nu este un drept absolut, orice restrictie fiind admisa atat timp cat nu se aduce atingere dreptului de acces la un tribunal in substanta sa, statul dispunand in acest sens de o marja de apreciere".
35. Cu privire la pretinsa incalcare a dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie se arata ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a retinut, in mai multe cazuri, ca nu poate fi un legiuitor pozitiv; or, in speta de fata, se apreciaza ca nu sunt incalcate decizii ale Curtii si, implicit, prevederile art. 147 alin. (4) cu referire la efectele general obligatorii si pentru viitor ale deciziilor Curtii Constitutionale.
36. Prin urmare, se concluzioneaza in sensul ca dispozitiile Legii privind sistemul public de pensii sunt constitutionale prin raportare la prevederile art. 1 alin. (4) si (5), art. 16, art. 21 alin. (1) si (3), art. 47 alin. (2), art. 50, art. 52 alin. (1), precum si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie .
37. Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.
38. La dosarul cauzei, Asociatia Nevazatorilor din Romania, cu sediul in Bucuresti, a depus, in calitate de amicus curiae, un memoriu cu privire la critica de neconstitutionalitate adusa art. 53 din Legea privind sistemul public de pensii.
39. Curtea, la termenul de judecata din 13 februarie 2019, a amanat dezbaterile pentru data de 27 februarie 2019 si, ulterior, pentru data de 13 martie 2019, data la care a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
40. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.
41. Obiectul controlului de constitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie Legea privind sistemul public de pensii. Curtea, analizand obiectia de neconstitutionalitate, fara a lua in considerare completarea depusa la aceasta, inadmisibila in sine, astfel cum se va arata mai jos, constata ca sunt criticate din punctul de vedere al constitutionalitatii lor dispozitiile art. 25 alin. (1), art. 53, art. 63 lit. a) din Legea privind sistemul public de pensii. Curtea observa, insa, ca, in realitate, nu se contesta in mod direct art. 53 din lege, ci faptul ca beneficiul acordat de acesta nu este reglementat si in privinta altor persoane cu handicap grav; or, textul in cauza este art. 52 lit. a) din lege. De asemenea s-a indicat ca fiind obiect al controlului art. 63 lit. a) din lege, insa, in realitate, critica de neconstitutionalitate vizeaza stagiul de cotizare reglementat de art. 63 lit. b) din lege, si nu varsta de pensionare in cazul pensiei de invaliditate. Prin urmare, Curtea retine drept obiect al controlului de constitutionalitate dispozitiile art. 25 alin. (1), sintagma "cu valabilitate permanenta" cuprinsa in art. 52 cu referire la lit. a), precum si dispozitiile art. 63 lit. b) din lege, care au urmatorul cuprins:
- Art. 25 alin. (1): "(1) Contribuabilii la sistemul public de pensii sunt cei care datoreaza si platesc, dupa caz, contributia de asigurari sociale, conform Codului fiscal.";
- Art. 52 lit. a):
"Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap beneficiaza de reducerea varstelor standard de pensionare prevazute in anexa nr. 5, in functie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de incadrare in grad si tip de handicap cu valabilitate permanenta, in conditiile Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
a) indiferent de varsta, daca au realizat, in conditii de handicap grav, cel putin o treime din stagiul complet de cotizare.";
- Art. 63 lit. b):
"Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
b) au realizat, la data solicitarii pensiei de invaliditate, stagiul minim de cotizare de 15 ani.";
42. Textele constitutionale invocate in sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) in componenta sa privind calitatea legii, art. 16 privind egalitatea in fata legii, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 50 privind protectia persoanelor cu handicap si art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curtii Constitutionale, acest din urma text din Constitutie fiind retinut in motivarea sesizarii formulate ca urmare a invocarii Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012.
(1) Admisibilitatea obiectiei de neconstitutionalitate
43. Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate formulata indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie, atat sub aspectul obiectului sau, fiind vorba de o lege adoptata si nepromulgata, cat si sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulata de un numar de 83 de deputati.
44. Cu privire la termenul in care a fost sesizata, Curtea constata ca legea a fost adoptata, in procedura de urgenta, de Camera decizionala, Camera Deputatilor, la data de 19 decembrie 2018 si a fost depusa pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii la data de 20 decembrie 2018. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata si inregistrata la Curtea Constitutionala in data de 21 decembrie 2018. Asadar, Curtea, sub acest aspect, a fost legal sesizata, si anume in interiorul termenului de protectie prevazut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu referire la termenul de 2 zile .
45. Cu privire la "completarea" adusa obiectiei de neconstitutionalitate la data de 10 ianuarie 2019, Curtea retine ca aceasta a fost depusa direct la sediul Curtii Constitutionale de catre un reprezentant al deputatilor semnatari si ca a fost semnata de exact aceiasi deputati care au semnat obiectia de neconstitutionalitate din data de 21 decembrie 2018. Or, in procedura controlului a priori de constitutionalitate obiectia de neconstitutionalitate depusa nu poate fi ulterior completata, Curtea fiind investita in limitele sesizarii de neconstitutionalitate formulate. In consecinta, cererea formulata de completare a sesizarii initiale este inadmisibila. Mai mult, inscrisul depus nu cuprinde, in realitate, o veritabila completare a sesizarii de neconstitutionalitate, intrucat nu dezvolta criticile de neconstitutionalitate deja formulate, ci contine altele noi. In acest context, Curtea retine ca o noua obiectie de neconstitutionalitate putea fi formulata in termenul legal numai de deputatii care nu au semnat obiectia de neconstitutionalitate initial depusa [a se vedea si Decizia nr. 66 din 21 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 9 martie 2018, paragraful 40].
(2) Parcursul legislativ al legii analizate
46. Legea privind sistemul public de pensii a fost initiata de Guvernul Romaniei. La data de 26 noiembrie 2018, legea a fost adoptata de plenul Senatului [pentru = 81, impotriva = 12, abtineri = 8]. La data de 19 decembrie 2018, legea a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor [pentru = 193, impotriva = 1, abtineri = 14, nu au votat = 4]. La data de 20 decembrie 2018, legea a fost depusa la secretarul general al Camerei Deputatilor si Senatului si anuntata in plenul acestora, pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. La data de 21 decembrie 2018, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu prezenta obiectie de neconstitutionalitate.
(3) Analiza obiectiei de neconstitutionalitate
47. Examinand criticile de neconstitutionalitate formulate in privinta art. 25 alin. (1) din lege, Curtea constata ca pot fi contribuabili la sistemul public de pensii atat persoanele fizice, cat si cele juridice, avand in vedere ca, potrivit art. 3 lit. c) din lege, contribuabilul se defineste ca "persoana fizica sau juridica ce plateste contributii de asigurari sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi". Prin urmare, notiunile "plateste" sau "platesc" se refera la obligatia de plata in sensul ca aceasta contributie poarta asupra patrimoniului acelor persoane, si nu in sens de efectuare a platii, ca operatiune tehnica . Potrivit art. 146 alin. (1) din Codul fiscal, "Persoanele fizice si juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora au obligatia de a calcula si de a retine la sursa contributia de asigurari sociale datorata de catre persoanele fizice care obtin venituri din salarii sau asimilate salariilor".
48. Asadar, a datora si a plati, pe de o parte, iar a calcula si a retine la sursa, pe de alta parte, sunt notiuni diferite care indica faptul ca aceasta contributie este datorata de asigurat ("se datoreaza") si poarta asupra venitului realizat de acesta ("se plateste"), insa determinarea cuantumului contributiei, retinerea ei la sursa, care implica obligatia de a efectua plata in contul bugetului asigurarilor sociale de stat, revin angajatorului. Totusi, desi intentia legiuitorului poate fi inteleasa, limbajul folosit in legea supusa controlului de constitutionalitate este unul impropriu, in sensul ca notiunea de "plateste" este folosita atat in privinta subiectului de drept din venitul caruia se preleveaza contributia [art. 3 lit. c), art. 25 alin. (1)], cat si in privinta subiectului de drept care retine si vireaza contributia [art. 3 lit. a), art. 35 alin. (1)]. Prin urmare, avand in vedere domeniul atat de sensibil, cel al pensiilor publice, legiuitorul trebuie sa dea dovada de o rigoare mai mare si sa foloseasca termeni cu un contur juridic bine stabilit; acesta trebuie sa faca distinctia intre subiectul de drept titular al obligatiei de plata a contributiei si subiectul de drept care efectueaza plata propriu-zisa. De aceea, termenii nu trebuie folositi amalgamat, ci distinct, pentru ca fiecaruia i se ataseaza un anumit continut juridic. Prin urmare, fiecare operatiune juridica trebuie determinata prin termeni si notiuni distincte, pentru a nu exista o suprapunere intre sferele lor de cuprindere.
49. Chiar daca si dispozitiile in vigoare ale art. 3 lit. a) si d), art. 27 alin. (1) si ale art. 39 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, corespondente ale celor antereferite, folosesc o terminologie, de asemenea, inconstanta, aceasta nu constituie un motiv pentru a constata constitutionalitatea textului criticat; Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca legiuitorul trebuie sa se raporteze la reglementarile ce reprezinta un reper de claritate, precizie si previzibilitate, iar erorile de apreciere in redactarea actelor normative nu trebuie sa se perpetueze in sensul de a deveni ele insele un precedent in activitatea de legiferare; din contra, aceste erori trebuie corectate pentru ca actele normative sa contribuie la realizarea unei securitati sporite a raporturilor juridice (Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 532 din 17 iulie 2014, paragraful 32).
50. Cu privire la exigentele constitutionale referitoare la calitatea actelor normative, Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in Hotararea din 24 mai 2007, pronuntata in Cauza Dragotoniu si Militaru-Pidhorni impotriva Romaniei, paragraful 35, a statuat ca semnificatia notiunii de "previzibilitate" depinde intr-o mare masura de continutul normei juridice despre care este vorba, de domeniul pe care il acopera, precum si de numarul si calitatea destinatarilor sai. In acelasi sens este si jurisprudenta Curtii Constitutionale, din care se retine, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 316 din 9 mai 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 651 din 8 august 2017, paragraful 23.
51. Cu privire la deficientele redactionale ale actelor normative, Curtea a statuat ca in masura in care acestea vizeaza lipsa de acuratete a exprimarii nu sunt de natura sa imprime actului normativ in cauza un caracter imprevizibil, intrucat destinatarii acestuia, avand in vedere calitatea lor (parlamentari), pot cu usurinta determina sensul dispozitiei normative (Decizia nr. 828 din 13 decembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 185 din 28 februarie 2018, paragraful 47).
52. Or, in cazul de fata, pe de o parte, continutul normei juridice vizeaza titularul obligatiei de plata a contributiei de asigurari sociale, care se deosebeste in mod fundamental de titularul obligatiei de efectuare a platii/virare a contributiei de asigurari sociale, iar, pe de alta parte, domeniul in care intervine este cel al contributiei de asigurari sociale, un domeniu de o importanta deosebita, aflat in corelatie directa cu dreptul la pensie, prevazut de art. 47 alin. (2) din Constitutie, si cu bugetul asigurarilor sociale de stat, care, potrivit art. 138 din Constitutie, este parte a bugetului public national. Realizarea platilor acestei contributii asigura ritmicitatea incasarilor la acest buget, plata pensiilor, precum si alimentarea pilonului II de pensii [a se vedea art. 42 alin. (3) din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 482 din 18 iulie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit caruia "Contributia la fondul de pensii se constituie si se vireaza impreuna si in aceleasi conditii stabilite prin Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru contributia individuala de asigurari sociale"].
53. De asemenea, numarul destinatarilor legii este foarte mare, privind pe fiecare angajat si angajatorul acestuia, iar calitatea destinatarilor legii variaza, astfel incat si gradul lor de intelegere a prevederilor acesteia este diferit. Astfel, daca pentru un angajator aspectele criticate nu releva nicio dificultate, alti angajatori vor avea dificultati de interpretare si, in masura in care nu vor recurge la consultanta de specialitate, ar putea aplica norma in mod gresit. Avand in vedere ca textul criticat se adreseaza unui numar foarte mare de persoane fizice si juridice, trebuie sa se caracterizeze prin rigoare si acuratete. Or, norma, astfel cum este redactata, are un caracter interpretabil prin prisma calitatii destinatarilor sai si are potential ridicat de a crea o tulburare insemnata a intregului mecanism al incasarii contributiilor la bugetul de asigurari sociale. Astfel, legiuitorul trebuie sa clarifice aceste aspecte confuze din punct de vedere terminologic inca inainte de intrarea in vigoare a legii, pentru a se evita caracterul echivoc al legii; se impune, astfel, exigenta ca legiferarea sa fie realizata intr-un mod care sa imprime un plus de claritate, precizie si previzibilitate a textului. Prin urmare, avand in vedere importanta continutului textului criticat, a domeniului in care intervine si numarul/calitatea destinatarilor sai, art. 25 alin. (1) din lege incalca art. 1 alin. (5) din Constitutie .
54. Examinand criticile de neconstitutionalitate formulate cu privire la art. 52 lit. a) din lege, Curtea observa ca gradele de handicap, potrivit art. 86 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt: usor, mediu, accentuat si grav, iar conform art. 86 alin. (2) din aceeasi lege tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.
55. Art. 53 din lege stabileste ca titularul beneficiului acordat de legiuitor este persoana cu deficienta vizuala grava. Se observa ca sintagma "deficienta vizuala grava" nu vizeaza, in mod direct, un anumit grad de handicap, ci indica tipul de deficienta, precum si caracterul sau grav. Totusi, este evident ca nu este indeajuns o simpla constatare de acest gen, ci este necesara atestarea prin certificat emis de catre comisiile de evaluare in grad si tip de handicap . Astfel, sintagma analizata se refera la gradul de handicap grav si tipul de handicap vizual, atestate prin certificatul emis in mod corespunzator de catre autoritatile publice .
56. Cu privire la acordarea acestui beneficiu, Curtea constata ca art. 47 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare (abrogata in prezent, prin Legea nr. 263/2010), prevedea ca "Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege", iar art. 59 din Legea nr. 263/2010 prevede ca "Nevazatorii beneficiaza de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare". In raport cu aceasta ultima reglementare, Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 16 din 21 septembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 864 din 19 noiembrie 2015, pronuntata in cadrul solutionarii unui recurs in interesul legii, a statuat ca "notiunea de A«nevazatorA» se refera exclusiv la cecitatea absoluta". Prin urmare, in prezent, notiunea desemneaza numai persoana incadrata in gradul de handicap grav, tipul de handicap vizual, cu pierderea totala a vederii. In consecinta, prin noul text, legiuitorul a renuntat la notiunea de nevazator si a inlocuit-o cu o sintagma care vizeaza numai gradul de handicap grav si tipul de handicap vizual.
57. Legiuitorul a modificat si art. 52 lit. a) din lege, in sensul ca persoana avand gradul de handicap grav, indiferent de varsta, beneficiaza de pensie pentru limita de varsta daca certificatul de incadrare in grad si tip de handicap are valabilitate permanenta si daca a realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare. Prin urmare, diferentierea dintre persoana cu handicap vizual grav si cea cu handicap grav de alta natura pare, la o prima vedere, ca este data de termenul de valabilitate a certificatului de incadrare. Astfel, persoana cu handicap vizual grav poate beneficia de pensie pentru limita de varsta, indiferent de varsta, daca a realizat in aceste conditii cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, indiferent de termenul de valabilitate al certificatului, in timp ce persoana cu handicap grav de alta natura, indiferent de varsta, numai daca a realizat o treime din stagiul complet de cotizare, in conditiile existentei unui certificat de incadrare in grad si tip de handicap cu valabilitate permanenta.
58. Prin urmare, toate persoanele incadrate in gradul de handicap grav beneficiaza de un tratament juridic similar, in sensul ca pensia pentru limita de varsta nu este conditionata de o anumita varsta, ci numai de realizarea in aceste conditii a cel putin o treime din stagiul complet de cotizare. Legiuitorul a acordat aceasta facilitate tuturor persoanelor care detin un certificat de incadrare in grad de handicap grav, indiferent de tipul acestuia, cu valabilitate permanenta [art. 87 alin. (11) din Legea nr. 448/2006 prevede: "Pentru persoanele cu handicap a caror afectiune a generat deficiente functionale si/sau structural- anatomice intr-un stadiu ireversibil si care nu pot urma programe de recuperare, Comisia de evaluare va stabili un termen permanent de valabilitate a certificatului fara a fi necesara prezentarea acestora la reevaluarile periodice]. Desi la o prima vedere pare ca legiuitorul a acordat acest beneficiu persoanelor incadrate in grad si tip de handicap vizual grav independent de termenul de valabilitate si ca diferentierea intre cele doua categorii de persoane cu handicap grav este data de termenul de valabilitate a certificatului, in realitate, se constata ca handicapul vizual grav este, de principiu, ireversibil, ceea ce implica un termen permanent de valabilitate a certificatului. Prin urmare, legiuitorul a aplicat acelasi tratament juridic persoanelor cu handicap grav, care a generat deficiente ireversibile.
59. Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale, principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Art. 16 alin. (1) din Constitutie si art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale interzic tratamentul discriminatoriu, definit in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de exemplu, in Hotararea din 13 noiembrie 2007, pronuntata in Cauza D.H. si altii impotriva Republicii Cehe, paragraful 175, drept tratament diferentiat, fara o justificare obiectiva si rezonabila, al persoanelor aflate in situatii relevant similare. Cu alte cuvinte, verificarea conformitatii actiunii statale cu cele doua standarde, art. 16 alin. (1) din Constitutie si art. 14 din Conventie, presupune, in mod necesar, ca respectivele categorii de subiecte se afla in situatii analoage sau relevant similare (a se vedea, exemplificativ, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 13 iulie 2010, pronuntata in Cauza Clift impotriva Regatului Unit, paragraful 66). Cu referire la semnificatia acestor termeni, Curtea Europeana a mai aratat, in hotararea precitata, ca "cerinta de a demonstra existenta unei A«pozitii analoageA» nu implica faptul ca trebuie sa existe identitate intre ceea ce se compara. Autorul plangerii trebuie sa demonstreze ca, avand in vedere natura specifica a acesteia, se afla intr-o situatie similara cu a altora, care au fost tratati in mod diferit" (a se vedea in sensul celor aratate, Decizia Curtii Constitutionale nr. 632 din 9 octombrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 995 din 26 noiembrie 2018, paragraful 26).
60. Curtea a aratat ca art. 50 din Constitutie consacra dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de o protectie speciala, sens in care statul trebuie sa asigure realizarea unei politici nationale de egalitate a sanselor, de prevenire si de tratament al handicapului, in vederea participarii efective a persoanelor cu handicap la viata comunitatii. Pentru a da eficienta acestei norme constitutionale, legiuitorul a reglementat un ansamblu de drepturi si masuri puse la dispozitia persoanelor cu handicap pentru a facilita integrarea si incluziunea sociala a acestora, avand in vedere tocmai statutul lor special (a se vedea Decizia nr. 681 din 13 noiembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21). Totodata, prin Decizia nr. 632 din 9 octombrie 2018, paragraful 23, Curtea a subliniat ca dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie nu sunt incompatibile cu cele ale art. 50 din Constitutie care ofera o protectie speciala unei anumite categorii de titulari de drepturi fundamentale, respectiv persoanele cu handicap .
61. In aceste conditii, Curtea retine, raportat la cauza de fata, ca legiuitorul a tinut cont de dispozitiile art. 50 din Constitutie cu referire la protectia speciala de care persoanele cu handicap trebuie sa se bucure si in privinta dreptului la pensie, precum si de art. 16 alin. (1) din Constitutie in sensul ca persoanele cu handicap grav, care a generat deficiente ireversibile, beneficiaza de acelasi tratament juridic, indiferent de tipul handicapului.
62. Avand in vedere cele expuse, Curtea constata ca sintagma "cu valabilitate permanenta" cuprinsa in art. 52 cu referire la lit. a) nu incalca art. 16 din Constitutie prin raportare la art. 50 din aceasta.
63. Examinand criticile de neconstitutionalitate formulate in privinta art. 63 lit. b) din lege, Curtea constata ca, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, a statuat ca "Pierderea totala sau cel putin a jumatate din capacitatea de munca din cauza bolilor obisnuite si a accidentelor care nu au legatura cu munca este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana in cauza, astfel incat stabilirea unei varste si a unui stagiu minim de cotizare de la care poate fi acordata pensia de invaliditate nu se justifica. Conditiile pe care legiuitorul trebuie sa le impuna in acest caz trebuie sa vizeze strict stagiul de cotizare deja realizat, astfel incat, indiferent de varsta asiguratului, acesta sa poata beneficia de o pensie de invaliditate potrivit contributiei realizate. In acest fel, pensia de invaliditate isi pastreaza natura juridica a unei prestatii de asigurari sociale, nefiind transformata intr-una sociala". Prin aceeasi decizie, Curtea a statuat ca "legiuitorul nu poate impune conditii nerezonabile pentru persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca din cauza bolilor obisnuite si a accidentelor care nu au legatura cu munca in privinta acordarii pensiei de invaliditate. De altfel, de principiu, in materie de pensii legiuitorul este tinut de o conditie de rezonabilitate (a se vedea Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010) - est modus in rebus . Or, in cazul de fata, conditionand acordarea pensiei de invaliditate de implinirea unei anumite varste, dublata de realizarea unui anumit stagiu de cotizare, legiuitorul a incalcat aceasta conditie de rezonabilitate si a afectat in mod direct dreptul la pensie al persoanelor prevazute la art. 68 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 263/2010".
64. Conform art. 64 alin. (1) din legea analizata,
"(1) In raport cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:
a) de gradul I, caracterizata de deficienta functionala grava, capacitate de munca si autoservire diminuate;
b) de gradul II, caracterizata de deficienta functionala accentuata, capacitate de munca diminuata si capacitate de autoservire pastrata;
c) de gradul III, caracterizata de deficienta functionala medie, capacitate de munca diminuata si capacitate de autoservire pastrata".
65. Conform paragrafului 2 alin. (5) din anexa la Hotararea Guvernului nr. 155/2011 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 si 224 bis din 31 martie 2011,
"Invaliditatea este cuantificata in raport cu posibilitatea desfasurarii activitatilor legate de viata cotidiana si/sau profesionala, astfel:
1. invaliditate de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti etc.), necesitand asistenta permanenta din partea altei persoane;
2. invaliditate de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu conservarea capacitatii de autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti etc.);
3. invaliditate de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, acest statut fiind compatibil cu prestarea unei activitati profesionale cu program redus si in conditii adecvate de solicitare".
66. Prin urmare, in acceptiunea deciziei antereferite a Curtii Constitutionale, ca principiu, in privinta pensiei contributive de invaliditate nu se justifica existenta unui stagiu de cotizare sau a unei varste standard de pensionare in lipsa unui sistem eficient si coerent de compensatii sociale de stat, care sa garanteze un nivel de trai decent. In consecinta, Curtea constata ca art. 63 lit. b) si, prin extindere conform art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, lit. a) din lege incalca art. 147 alin. (4) din Constitutie raportat la art. 47 alin. (2) din aceasta.
67. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


1. Admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 25 alin. (1) si art. 63 lit. a) si b) din Legea privind sistemul public de pensii sunt neconstitutionale.
2. Respinge, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate si constata ca sintagma "cu valabilitate permanenta" cuprinsa in art. 52 cu referire la lit. a) din Legea privind sistemul public de pensii este constitutionala in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 13 martie 2019


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Obiectie de neconstitutionalitate    Decizia C.C.R. 138/2019



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 54/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 51/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutI.alitate a unor dispozitii din Codul Silvic
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu