Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere » Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010

Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010

  Publicat: 14 May 2019       147 citiri        Secţiunea: Control de constitutionalitate ale CC. Decizii de admitere  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 377 din 14.05.2019.

Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
1. Modalitate de transmitere conventionala sau legala a dreptului de creanta, cu toate garantiile si accesoriile sale, catre o terta persoana care, platind in locul debitorului pe creditorul initial, se substituie acestuia din urma.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Art. 1402 C. civ. - in prima faza are loc cesiunea dreptului litigios, urmata de o instrainare prin cumpararea de catre adversarul cedentului
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Infractine care face parte din grupul infractiunilor la regimul stabilit pentru anumite activitati economice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Principiu moral si juridic de importanta fundamentala, care impune egalitatea in drepturi si indatoriri a membrilor unei colectivitati umane,
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Art. 1402 C. civ. - in prima faza are loc cesiunea dreptului litigios, urmata de o instrainare prin cumpararea de catre adversarul cedentului
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Conform art. 301 Cod Penal, fabricarea ori punerea in circulatie a produselor care poarta denumiri de origine ori indicatii de provenienta false,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
(al unitatii de protectie speciala). Gestionarea activitatilor si resurselor (materiale, umane, financiare) la nivelul unitatilor de protectie speciala, efectuata de conducerea unitatii, in baza prerogativelor legale.
Comisia Europeana este organul executiv al Uniunii Europene. Este o institutie independenta politic de guvernele statelor membre si reprezinta interesele Uniunii in ansamblu. In cadrul orientarilor politice generale stabilite de Consiliul European, pregateste si implementeaza deciziile Consiliului Uniunii Europene si ale Parlamentului European.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Timpul de munca reprezinta timpul pe care salariatul il foloseste pentru indeplinirea sarcinilor de munca.
Componentele structurale ale actului juridic civil, adica elementele sale constitutive, care pot fi comune tuturor actelor civile
Expresie baneasca a valorii marfii ori suma care se plateste pentru un bun transmis, o lucrare sau o prestare de servicii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Ansamblul unitar de reglementari avand ca obiect o anumita activitate, drepturile si obligatiile
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ceea ce este ingaduit de lege,
Calificativ care exprima neconcordanta unui fapt sau act, a unei conduite, cu prevederile legii si cu celelalte norme de convietuire sociala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Paguba pe care o sufera una din partile contractante ca urmare a dezechilibrului grav de valoare care intervine intre prestatiile sale si contraprestatiile celeilalte parti, in cursul executarii contractului, determinat de fluctuatiile monetare,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
In cadrul grupurilor de societati, consta in impartirea puterii de decizie la o societate exploatata in comun, in virtutea unui acord intre asociati sau actionari.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Modalitate de plata des utilizata in decontarea platilor interne si internationale, intrucat ofera suficiente garantii, atat vanzatorului cat si cumparatorului:
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Prestatia la care partile sau numai una din ele se obliga.
Transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit de catre o persoana (cedent)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Foaie care evidentiaza sistematic un mijloc economic, un proces economic, o suma.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Sunt participanti in procesul penal, alaturi de parti si organele judiciare. Persoanele sunt martorii, experti, interpretii, traducatorii, substituitii procesuali etc.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Art. 945 Cod Civil prevede: \"Contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si procura un avantaj\".
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
A fost promulgat la 11.09.1865
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Calitate a unui act juridic sau a unui drept subiectiv, de a produce efecte intre partile raportului juridic si de a impune respectarea lui si de catre alte persoane.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Data calendaristica a unui inscris sub semnatura privata, care nu poate fi contestata de terti.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Totalitatea cheltuielilor care se fac pentru cumpararea bunurilor de capital.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Mijloace de proba, prevazute in cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala.Potrivit legii, inscrisurile pot servi ca mijloace de proba, daca in continutul lor se arata fapte sau imprejurari de natura sa contribuie la aflarea adevarului.
Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
In cazul in care legislatia unei anumite ramuri de drept nu acopera toate situatiile posibile din practica, acestora din urma li se aplica legislatia dreptului comun.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Lucruri utile omului, cu valoare economica si susceptibile de apropiere.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de principii si norme juridice in baza carora se stabileste domeniul de aplicare a unor acte normative, atunci cand anumite raporturi, acte sau fapte au legatura cu doua sau mai multe legi din state diferite.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Depasire a legalitatii,
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Definirea pietei relevante este un instrument in vederea identificarii si a definirii perimetrului in interiorul caruia se desfasoara concurenta dintre firme.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Venit al societatilor comerciale, al comerciantilor a carui marime se determina ca diferenta dintre pretul de vanzare
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Este dreptul persoanelor fizice sau juridice, al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale asupra bunurilor mobile sau imobile, bunuri asupra carora proprietarul exercita atributele dreptului de proprietate in interes propriu, dar in limitele legii.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Constituţia României - Intrare in vigoare: 31/10/2003
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care beneficiaza de un contract de cesiune.
Termen ce desemneaza pe debitorul indatorat sa execute prestatia formand obiectul uni raport juridic obligational cu referire la care creditorul (numit cedent)
Conventiile trebuie sa fie respectate, adagiu latin care consacra un principiu deopotriva valabil in dreptul civil si in dreptul international,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Act administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului, care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Denumire generica data creditorului care isi transmite dreptul sau de creanta izvorat dintr-un anumit raport juridic obligational,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Suma de bani sau alte valori care trebuie platite de catre un debitor unei alte persoane,
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Costuri suportate de o intreprindere, care intentioneaza sa inceapa o activitate economica pe un segment de piata dat.
Ceea ce poate fi realizat cu usurinta.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Organ legislativ compus din doua camere si care poarta denumiri diferite (Adunarea Nationala si Senat in Franta, Bundestag si Budesrat in Germania, Camera Comunelor si Camera Lorzilor in Anglia, Congres in S.U.A.etc.).
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Puterile publice existente in stat. Potrivit Constitutiei Romaniei autoritatile publice sunt:
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Suma de bani sau alte valori pe care o persoana numita creditor o acorda unei alte persoane, numita debitor,

1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, obiectie formulata de 83 de deputati.


2. Obiectia de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 10.782 din 27 decembrie 2018 si constituie obiectul Dosarului nr. 2.360A/2018.
3. In motivarea obiectiei de neconstitutionalitate se arata ca legea criticata incalca art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, intrucat solutiile legislative impuse nu sunt motivate. Se arata ca noile obligatii instituite prin lege limiteaza in mod grav drepturile entitatilor din sectorul privat, fara a fi motivate sau fundamentate. Sustinerile din expunerea de motive a legii sunt neconforme realitatilor economice, sociale si juridice; totodata, acestea pornesc de la o prezumtie absoluta si vadit eronata de specula, cauza ilicita si abuzuri asupra consumatorilor. Or, art. 30-33 din Legea nr. 24/2000 impun obligatia ca proiectele de act normative sa fie insotite de instrumentele de prezentare si motivare, autorii obiectiei de neconstitutionalitate insistand asupra lipsei unui studiu de impact.
4. Se sustine ca legea criticata incalca art. 1 alin. (3) si (5) si art. 141 din Constitutie, precum si art. 31 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, apreciindu-se ca in domeniul de referinta era obligatorie consultarea Consiliului Economic si Social. Lipsa avizului acestui Consiliu constituie un viciu de neconstitutionalitate.
5. Se sustine ca legea criticata incalca principiul legalitatii raportat la art. 1 alin. (5) din Constitutie si art. 13 din Legea nr. 24/2000, fiind in contradictie cu Codul civil si cu legile speciale in materia protectiei consumatorului. In acest sens se arata ca legea nu se incadreaza organic in sistemul legislatiei, nefiind corelata cu niciuna dintre institutiile juridice din sistemul de drept . Se mentioneaza ca nu exista nicio institutie juridica corespondenta care sa o valideze si sa permita calificarea ei ca o reglementare speciala si, astfel, sa se completeze cu dreptul comun pentru a permite o corecta interpretare si aplicare.
6. Se fac referiri la prevederile art. 1.566-1.586 din Codul civil referitoare la cesiunea de creanta, mentionandu-se ca functia esentiala a cesiunii de creanta este aceea de a transmite o creanta de la cedent la cesionar, asa cum aceasta se regaseste in patrimoniul cedentului, cu transmiterea inclusiv a accesoriilor creantei si a eventualelor garantii insotitoare. Efectele cesiunii de creanta se produc, intre cedent si cesionar, chiar inainte de notificarea debitorului cedat, motiv pentru care cedentul este obligat sa predea cesionarului tot ceea ce primeste de la debitor, ulterior cesiunii. Notificarea poate fi efectuata de catre cedent sau cesionar, in acest ultim caz fiind necesara, la solicitarea debitorului, si transmiterea dovezii scrise a cesiunii. Rezulta ca in temeiul cesiunii de creanta se transmite creanta de la cedent la cesionar fara nicio modificare, astfel cum aceasta exista in patrimoniul cedentului, iar pretul cesiunii, in cazul cesiunii cu titlu oneros, nu are nicio relevanta in raporturile dintre cesionar si debitorul cedat. Pretul cesiunii este stabilit doar in raporturile dintre cedent si cesionar si este un element al cesiunii de creanta independent, ca natura juridica, de valoarea creantei cedate. Cesiunea de creanta cu titlu oneros este practic un contract de vanzare a unei creante, privita ca bun, iar pretul cesiunii de creanta este chiar pretul acestei vanzari, pe care cedentul si cesionarul il stabilesc in mod liber pe piata . Prin cesiunea de creanta se schimba doar titularul dreptului de creanta, iar din momentul in care cesiunea a devenit opozabila debitorului cedat, prin notificarea sau prin acceptarea cesiunii, debitorul cedat devine debitor al cesionarului, putand opune acestuia toate apararile pe care le putea opune si cedentului. Asadar, prin cesiunea de creanta nu se schimba, nu se agraveaza cu nimic situatia juridica a debitorului cedat, obligatia lui, care decurge din contractul initial cu cedentul, ramanand intacta. Rezulta ca prevederile noii legi, care limiteaza dreptul cesionarului de a pretinde de la debitorul cedat (care are calitatea de consumator) plata doar pana la cel mult dublul pretului cesiunii, precum si dreptul debitorului cedat de a-si stinge integral datoria prin plata partiala catre cesionar a cel mult dublului pretului cesiunii contravin reglementarilor din Codul civil in materia cesiunii de creanta . Se realizeaza referiri la jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia cesiunii de creanta, mentionandu-se Decizia nr. 174 din 6 mai 2003 si Decizia nr. 727 din 16 decembrie 2014.
7. Se fac referiri la dispozitiile art. 1.315-1.320 si ale art. 1.593-1.598 din Codul civil referitoare, pe de o parte, la cesiunea de contract, care presupune ca o parte isi substituie un tert in raporturile nascute dintr-un contract, daca prestatiile nu au fost inca executate integral, iar cealalta parte consimte la aceasta, iar, pe de alta parte, la subrogatie, care presupune ca cel care face plata sa se subroge in drepturile creditorului, in limita platii facute, si, in aceasta limita a platii, poate recupera ceea ce a platit de la debitor, aspecte care fac de neinteles forma preconizata a noului art. 713 alin. (2) in sensul trimiterii la subrogatie.
8. In ceea ce priveste reglementarea cesiunii de creanta in legile speciale privind protectia consumatorilor se fac referiri la capitolul VI din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, aratandu-se ca ele sunt aplicabile si cesiunii de contract . O atare cesiune se poate realiza numai in favoarea entitatilor prevazute de lege, respectiv cele prevazute la art. 7 pct. 5 si 17 din acelasi act normativ. Se mai arata ca entitatile care desfasoara activitati de recuperare a creantelor trebuie sa fie inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, conform art. 128 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016.
9. Se arata ca cesiunea este opozabila consumatorului in conditii speciale fata de dreptul comun, tocmai pentru a se asigura informarea completa si corecta a consumatorului cu privire la drepturile pe care le are, precum si protectia juridica a acestuia. Aceasta notificare nu cuprinde nicio informatie cu privire la pretul cesiunii, pentru ca aceasta nu constituie un element esential pentru consumator si nu are niciun impact asupra situatiei lui juridice ca debitor cedat. Se mai sustine ca atat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010, cat si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 cuprind multiple garantii pentru protectia consumatorilor in cazul cesiunilor de creanta si de contract .
10. Se sustine ca principala problema a noii legi este calificarea juridica a noului drept al consumatorului instituit prin art. 713 alin. (1) in oglinda cu obligatia cesionarului din art. 712 de a nu putea pretinde de la debitorul consumator mai mult decat dublul pretului cesiunii platit de cesionar cedentului. Se face referire la faptul ca initiatorii legii au considerat acest mecanism ca fiind un retract litigios similar cu cel reglementat de art. 1.402 din Codul civil din 1864. Or, retractul litigios nu mai este reglementat de noul Cod civil, iar obiectul sau il constituia un drept litigios care face obiectul unei contestatii judiciare, ceea ce inseamna ca se specula cu privire la solutia eventuala pe care instanta judecatoreasca o va pronunta. Retractul litigios presupunea faptul material al platii integrale a pretului real al cesiunii, precum si a tuturor spezelor, respectiv dobanzi aferente din ziua platii si cheltuieli facute de cesionar. Asadar, Codul civil nu plafona suma pe care o platea debitorul cedat cesionarului, ci textul se referea la o suma, determinabila de la caz la caz, care constituia o justa si prealabila despagubire pentru cesionar. Mai mult, retractul litigios nu s-a aplicat in materie comerciala, ci exclusiv in raporturile civile dintre neprofesionisti (art. 45 din fostul Cod comercial). Retractul litigios a fost amplu calificat ca fiind o "expropriere intr-un interes privat si in contradictie flagranta cu principiul libertatii civile, care caracterizeaza societatile moderne". Mai mult decat atat, retractul litigios nu confera satisfactie morala si de echitate niciuneia dintre parti. Daca cesionarul era considerat, in raporturile civile, necomerciale, un "speculant", pentru ca, avand in vedere caracterul litigios al dreptului, plateste un pret mai mic decat valoarea reala a bunului, sperand ca va obtine o hotarare judecatoreasca favorabila si astfel un castig material, nu mai putin, debitorul este un oportunist care, de asemenea, profita de aceasta situatie si iese din proces platind pe cesionar. Daca debitorul ar considera ca nu exista creanta litigioasa si ca dreptatea este de partea lui, evident s-ar judeca pana la final in proces, fara sa plateasca nimic nici cedentului, nici cesionarului.
11. Or, reglementarea analizata se indeparteaza esential de cea a retractului litigios din Codul civil din 1864. Calificarea data noului mecanism juridic instituit de lege ca fiind un retract litigios sui generis nu poate fi acceptata din moment ce nu exista in Codul civil o asemenea institutie si nu exista dispozitii legale generale care sa se aplice in completare si care sa faca inteligibila reglementarea, ceea ce duce la concluzia ca noua reglementare nu se integreaza in sistemul legislativ, contrar art. 1 alin. (5) din Constitutie .
12. Cu privire la art. 713 alin. (1) si art. 714 se arata ca sunt contrare art. 135 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta .
13. Se sustine ca art. 135 alin. (1) teza intai din Constitutie se refera la "libera initiativa", ceea ce inseamna ca statul nu poate impune si nici controla direct sau indirect pretul produselor si al serviciilor, atunci cand acestea sunt rezultatul liberei initiative private. Textul se coreleaza cu art. 45 din Constitutie care garanteaza libertatea economica.
14. Astfel cum rezulta din expunerea cadrului legislativ existent, cesiunile de contracte, respectiv de creanta si, mai ales, cesiunile avand ca obiect portofoliile de creante/contracte constituie operatiuni firesti de mobilizare a creantelor pe care le detin institutiile de credit . Cesiunile sunt incheiate intre profesionisti, iar ratiunile care stau la baza acestora sunt specifice unei economii de piata, neavand niciun fundament afirmatiile referitoare la operatiuni speculative, cu o cauza ilicita sau imorala. Noua reglementare nu se refera la interese privite ut singuli si sporadic, in cadrul unui eventual proces punctual in care s-ar disputa dreptul de creanta al bancii, ci instituie o regula fara niciun fundament economic pentru un intreg sector economic, ceea ce este inadmisibil.
15. Elementul esential al reglementarii il constituie stingerea fortata a creantei de catre consumator la un pret plafonat la cel mult dublul pretului cesiunii. Or, in cazul cesiunii de creanta/contract intervin criterii economice, precum valoarea nominala a creantei, pretul cesiunii, valoarea recuperabila estimata de cesionar si incasarile nete din recuperarea creantelor, iar reglementarea unui mecanism fortat de stingere a creantei la un pret maxim prestabilit face ca pretul cesiunii sa nu mai fie liber stabilit. Altfel spus, la formarea pretului cesiunii, cesionarul va trebui sa ia in calcul exercitarea dreptului de retract al consumatorului, ceea ce inseamna ca va stabili pretul cesiunii la o valoare cat mai apropiata de jumatate din valoarea nominala a creantei, pentru ca valoarea estimata recuperabila, reprezentand cel mult dublul pretului cesiunii, sa se apropie de valoarea nominala a creantei. Or, din perspectiva economica, oferirea unui asemenea pret ar putea duce la asumarea unor riscuri pentru stabilitatea economica a companiei, inclusiv prin asumarea de pierderi din tranzactia respectiva.
16. Rezulta ca, prin acest mecanism, practic, se intervine in regulile economiei libere, in jocul cererii si al ofertei si se instituie pe piata secundara a creditelor neperformante un pret artificial la care debitorul cedat poate dobandi/stinge el insusi fortat creanta de la cesionar, iar acest pret legal maximal la care debitorul poate exercita retractul devine criteriul principal in functie de care se va stabili pretul cesiunii. In aceste conditii, efectul economic firesc va fi cel de restrangere si de blocare a pietei secundare a creditelor neperformante, pentru ca raportul intre costuri si venitul net realizat ar deveni vadit dezavantajos din punct de vedere economic pentru entitatile de recuperare a creantelor.
17. Se arata ca la nivel european este incurajat procesul de reducere a creditelor neperformante din portofoliile institutiilor de credit, astfel incat sistemele financiare din cadrul Uniunii Europene sa poata sprijini in continuare dezvoltarea economica. In acest sens, Consiliul European, la data de 11 iulie 2017, a adoptat un plan care cuprinde directii precum dezvoltarea si reglementarea unei piete secundare a creditelor neperformante, prin eliminarea pana in vara anului 2018 a impedimentelor de transfer al creditelor neperformante catre entitati de recuperare, cu protejarea drepturilor consumatorilor; emiterea unor ghiduri de management al creditelor neperformante; reglementarea unui nou cadru de management centralizat al creditelor neperformante la nivelul statelor membre. De asemenea, Comisia Europeana a lansat si un prim proiect de Directiva europeana pentru cesionarea "NPL-urilor" (creditelor neperformante).
18. Asadar, piata secundara a creditelor neperformante este o componenta esentiala a pietei creditelor si in legatura in directa cu aceasta, tendinta fireasca fiind aceea de dezvoltare a acesteia pentru ca asigura o recuperare mai rapida a creantelor de catre institutiile de credit, ceea ce este de natura sa faciliteze creditarea si dezvoltarea economica.
19. Interventia asupra pretului cesiunilor legate de creditele acordate consumatorilor va afecta in mod direct si grav piata creditelor si sectorul bancar in ansamblu, constituind o interventie statala brutala si inacceptabila in raporturile dintre profesionisti, adica cedent si cesionar, si, prin ricoseu, dintre acestia si debitorii cedati.
20. In ceea ce priveste incalcarea art. 135 alin. (1) teza a doua din Constitutie, cu referire la libera concurenta, se arata ca se reduce libera concurenta intre entitatile care desfasoara activitati de recuperare din moment ce in mecanismul de formare a pretului cesiunii va intra cu rol determinant un element exogen economiei de piata, respectiv riscul retractului exercitat de consumator la pretul de cel mult dublul pretului cesiunii. Or, libera concurenta intre entitatile de recuperare este in mod evident afectata, deoarece formarea pe piata a pretului cesiunii nu mai este influentata decisiv de performantele economice, administrative si manageriale de recuperare ale entitatilor respective, ci pretul cesiunii este influentat in primul rand de pretul maximal instituit de lege ce poate fi recuperat de la un debitor subiect al unei cesiuni de creanta . Noua reglementare nu stimuleaza, in mod evident, concurenta pe piata intre entitatile de recuperare, ci, dimpotriva, reduce semnificativ concurenta pe aceasta piata si chiar anuleaza motivatia acestor investitori specializati de a ramane pe piata, din moment ce, prin efectul legii, tendinta este aceea de crestere, iar nu de scadere a pretului cesiunilor pe care ei ar urma sa-l plateasca institutiilor de credit, corelativ cu diminuarea incasarilor nete. Se mai invoca art. 4 din Legea concurentei nr. 21/1996, in considerarea caruia statul, in conditii exceptionale, cu avizul Consiliului Concurentei, poate dispune asupra preturilor in anumite sectoare, dar o asemenea masura trebuie sa fie bine fundamentata si limitata in timp . Or, legea criticata nu intruneste aceste conditii .
21. Se mai arata ca reglementarea nu tine seama de faptul ca obiectul cesiunilor il constituie practic portofoliile de creante, iar nu creantele privite ut singuli astfel incat, in practica, nici nu este determinat un pret real, special pentru fiecare creanta, ceea ce face ca aplicarea reglementarii sa devina extrem de dificila.
22. Se fac referiri la jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la interpretarea art. 45 si art. 135 alin. (1) din Constitutie, si anume Decizia nr. 498 din 10 mai 2012.
23. Cu privire la art. 713 alin. (1) si art. 714 se arata ca acestea contravin art. 44 si art. 53 din Constitutie . Se arata ca dreptul de creanta este un bun incorporal, iar valoarea sa nominala constituie insasi substanta dreptului de creanta, care este, in mod vadit, diminuata prin legea criticata. Aceasta il priveaza pe cesionar de dreptul de a recupera creanta in totalitate pentru a permite ca diferenta de valoare sa se regaseasca in patrimoniul debitorului. Cesionarul sufera o pierdere valorica a creantei, constand in diferenta dintre valoarea nominala a creantei si valoarea la care se exercita retractul, ceea ce echivaleaza cu o privare partiala de proprietate asupra creantei legal dobandite, ceea ce este contrar art. 44 alin. (1) din Constitutie .
24. Avand in vedere ca cesiunea de creanta sau cesiunea de contract au doar efect translativ, in sensul inlocuirii titularului creantei cu un alt titular, fara a schimba conditiile si efectele contractului initial dintre parti si fara ca situatia juridica a debitorului cedat sa sufere modificari, rezulta ca dispozitiile legale care limiteaza dreptul cesionarului de a recupera integral creanta de la debitorul cedat, doar in considerarea calitatii de cesionar, sunt neconstitutionale, pentru ca incalca principiul ocrotirii si al garantarii proprietatii in mod egal, indiferent de titular.
25. Se mai arata ca, intrucat in aceasta materie, in mod frecvent, cesiunile se fac tot catre creditori institutii de credit si institutii financiare, rezulta ca se incalca principiul egalitatii. Calitatea de cesionar nu poate justifica limitarea exercitarii dreptului de recuperare a creantei de catre persoanele juridice care dobandesc creantele prin cesiune, in conditiile legii. Dimpotriva, calitatea de cesionar fundamenteaza dreptul acestuia de a dobandi creanta astfel cum aceasta era detinuta de cedent, cu toate prerogativele pe care acesta le avea, in special dreptul de a primi integral plata de la debitorul cedat. Nu exista, asadar, nicio ratiune pentru a stabili un regim juridic diferit pentru institutia de credit cesionara care dobandeste creanta fata de institutia de credit cedenta. Aceeasi trebuie sa fie solutia si in cazul in care cesionar este o entitate de recuperare a creantelor, deoarece regimul juridic al proprietatii asupra creantei nu depinde de titular. Se incalca, astfel, dispozitiile art. 44 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 16 din Constitutie .
26. Se arata ca ceea ce poate legiuitorul sa faca - si a facut deja prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 si Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 - este sa reglementeze obligatia pentru cesionari de a respecta drepturile consumatorilor, ceea ce constituie o sarcina normala a proprietatii asupra creantei dobandite prin cesiune in aceasta materie.
27. Se mai arata ca, potrivit art. 44 alin. (8) teza a doua din Constitutie, caracterul licit al dobandirii averii se prezuma. Or, reglementarea criticata prezuma caracterul ilicit al scopului urmarit la dobandirea proprietatii, cand, in realitate, acesta trebuie dovedit in justitie pentru ca proprietarul sa sufere eventualele consecinte patrimoniale ale dobandirii ilicite a proprietatii. O prezumtie absoluta de cauza ilicita sau imorala, speculativa a dobandirii creantei de catre cesionar, care sa indreptateasca debitorul sa exercite retractul antereferit incalca textul constitutional al art. 44 alin. (8) teza a doua.
28. Se arata ca din cuprinsul expunerii de motive rezulta ca necesitatea acestei reglementari ar fi impusa de nevoia de a asigura protectia drepturilor consumatorilor in cazul in care se cesioneaza creanta, fata de masuri de executare abuziva, de lipsire de libertate a debitorului captiv, fata de abuzurile intalnite in practica. Se arata ca propunerea legislativa ar viza "cazuri sociale, dar mai ales exploatarea tragica a unor persoane care sunt pe cale de a fi evacuate din locuinta de familie". Or, aceasta pretinsa ratiune a legii nu se regaseste nicaieri in corpul acesteia sub forma unor conditii speciale in care sa se opereze limitarea drepturilor cesionarului de a recupera integral creanta . Mai mult, in masura in care dreptul de creanta al cesionarului/cedentului este contestat sau in masura in care procedurile de recuperare si de executare silita sunt nelegale sau abuzive, debitorul cedat are deschisa calea la instanta de judecata . Mai mult, in anumite conditii, consumatorul persoana fizica se poate prevala de drepturile conferite de Legea nr. 77/2016 sau Legea nr. 151/2015. Prin urmare, masura nu este necesara. Se mai arata ca plafonarea creantei nu este proportionala, intrucat nu exista nicio justificare a stergerii datoriei si deci a stingerii dreptului de creanta printr-o plata partiala. Simplul fapt ca s-a realizat o cesiune de creanta nu justifica o asemenea masura de stingere a datoriei debitorului prin plata partiala a creantei. Asadar, se apreciaza ca se incalca art. 44 alin. (1), art. 53 si art. 135 din Constitutie .
29. Se mai arata ca sunt incalcate prevederile art. 44 din Constitutie coroborate cu art. 21 si art. 124, pentru ca: (i) legea nu reglementeaza conditiile in care se poate exercita de catre consumator acest drept, respectiv daca exista o motivatie si o nevoie reala a consumatorului si (ii) nici nu confera acces la justitie cesionarului pentru a se verifica daca o asemenea stingere fortata a creantei prin vointa unilaterala a consumatorului este sau nu temeinic motivata.
30. Se mai arata ca legea nu face nicio distinctie intre debitorii care nu vor si cei care nu pot sa plateasca. Se fac referiri la Decizia Curtii Constitutionale nr. 623 din 25 octombrie 2016. O asemenea reglementare care stimuleaza o conduita a debitorilor contrara bunei-credinte in executarea obligatiilor nu poate sa fie necesara intr-o societate democratica. Similar celor retinute de Curtea Constitutionala prin decizia antereferita, un asemenea drept care confera unui consumator puterea unilaterala de a modifica o situatie juridica, de a stinge fortat datoria, printr-o operatiune fortata in care lipseste total vointa creditorului, nu poate fi admis in sistemul de drept si oricum nu poate fi realizat decat sub controlul strict al instantelor de judecata .
31. Cu privire la art. II din legea criticata se arata ca sintagma "pentru echilibrarea riscurilor contractuale" din cuprinsul acestuia este neclara, intrucat din cuprinsul legii nu rezulta o asemenea cauza de natura sa conduca la dezechilibrul contractual, din moment ce atat cesiunea de creanta, cat si cesiunea de contract nu pot genera un astfel de dezechilibru, fiind doar moduri de transmitere a creantei. Este adevarat ca aceasta sintagma este folosita in corpul Legii nr. 77/2016, insa in contextul respectiv aceasta are un inteles specific, cu adaptarile care au fost date de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 623 din 25 octombrie 2016. Or, in legea analizata nimic nu sugereaza existenta unui caz de impreviziune. Avand in vedere caracterul judiciar al aplicarii impreviziunii, in contextul cesiunii de creanta nu se poate da un asemenea inteles aceleiasi sintagme, din moment ce asa-zisul retract se exercita de consumator extrajudiciar, fara a presupune existenta unui proces in curs de judecata vizand fondul dreptului, si, mai mult, legea nici nu instituie vreo procedura judiciara de control . Prin urmare, textul nu este inteligibil, pentru ca nu se intelege despre ce riscuri este vorba, de natura sa genereze un dezechilibru contractual, intre drepturile si obligatiile partilor, respectiv intre cesionar si debitorul cedat. Intrucat insasi ipoteza normei tranzitorii este neclara, practic textul in integralitate incalca exigentele art. 1 alin. (5) din Constitutie in raport cu art. 36 si art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000.
32. De asemenea se apreciaza ca art. II din legea criticata are un caracter de noutate in dreptul pozitiv si ca reglementeaza aspecte de drept substantial. In aceste conditii, textul analizat este retroactiv, pe de o parte, in privinta contractelor de credit si cesiune incheiate inainte de intrarea in vigoare a legii si, pe de alta parte, in privinta contractelor de credit incheiate inainte de intrarea in vigoare a legii, cu contracte de cesiune incheiate dupa intrarea in vigoare a legii, intrucat legea aplicabila acestora este legea in vigoare la data nasterii creantei deoarece determinarea legii aplicabile in timp se face prin raportare la momentul incheierii contractului.
33. Se mai arata ca este irelevant faptul ca executarea contractului se face in timp si intra partial sub imperiul noii legi, pentru ca obligatia debitorului de a rambursa integral creditul este o obligatie cu caracter unic, care s-a nascut la momentul la care s-a incheiat contractul de credit, chiar daca aceasta obligatie de plata a fost esalonata in timp sub forma unor rate. In mod corespunzator, obiectul cesiunii il constituie creanta corespunzatoare acestei obligatii si care are de asemenea un obiect unic, fixat in raport cu momentul incheierii contractului de credit . Pe cale de consecinta, aceasta creanta a dobandit regimul juridic dat de legea in vigoare la data la care s-a nascut, din punctul de vedere al transmisiunii ei.
34. Asadar, creanta fiind nascuta fie sub imperiul Codului civil din 1864, fie sub cel al noului Cod civil, isi pastreaza regimul juridic prevazut de legea in vigoare la data la care s-a nascut si poate sa fie transmisa, in mod liber, fara ingradiri sau limitari care ar fi ulterior impuse prin legislatie. Astfel, autorii obiectiei de neconstitutionalitate fac o distinctie intre contractul de cesiune dintre cedent si cesionar, inclusiv formalitatile de opozabilitate fata de terti, care sunt supuse legii in vigoare la data la care s-a incheiat cesiunea, si regimul juridic al creantei care face obiectul contractului de cesiune . Or, creanta s-a nascut la data la care s-a incheiat contractul de credit, avand regimul juridic al unui bun de care creditorul poate dispune liber, fara nicio ingradire legala, si pe care il poate transmite in vederea recuperarii la valoarea lui nominala. In consecinta, se apreciaza ca, si in aceasta ipoteza, chiar daca cesiunea se incheie dupa intrarea in vigoare a noii legi, regimul juridic al creantei este cel prevazut de legea veche. Intrucat legea veche nu instituia o limitare a valorii recuperabile a creantei si nici vreun drept al debitorului cedat de a stinge datoria doar prin plata partiala a dublului pretului cesiunii, aplicarea legii noi creantelor nascute sub legea veche ar conduce la o schimbare a regimului juridic al creantei ca bun care poate circula, prin vanzare-cumparare. In concluzie, se arata ca, si in ipoteza contractelor de credit incheiate inainte de intrarea in vigoare a noii legi, aplicarea acesteia din urma este contrara principiului neretroactivitatii, chiar daca contractul de cesiune se incheie sub imperiul legii noi. In acest sens se face trimitere mutatis mutandis la art. 135 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016.
35. Se concluzioneaza in sensul ca art. II din lege incalca art. 15 alin. (2) din Constitutie in masura in care se aplica contractelor de credit incheiate inainte de intrarea in vigoare a legii noi.
36. In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, obiectia de neconstitutionalitate a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum si Guvernului, pentru a-si exprima punctele lor de vedere.
37. Presedintele Camerei Deputatilor apreciaza ca obiectia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
38. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie si art. 30-33 din Legea nr. 24/2000 se arata ca principiul legalitatii impune obligatia ca normele adoptate sa fie precise, clare si previzibile. Prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 733 din 10 iulie 2012 s-a statuat ca aceste aspecte "nu reprezinta o veritabila critica de neconstitutionalitate, ci vizeaza in fapt probleme de aplicare a legii", iar solutionarea acestora nu intra in sfera de competenta a Curtii Constitutionale, ci in cea exclusiva a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificari, completari sau abrogari. Se fac largi referiri la jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la calitatea legii.
39. Asadar, se considera ca normele de tehnica legislativa au fost respectate in ceea ce priveste expunerea de motive, propunerea legislativa fiind avizata favorabil de Consiliul Legislativ, in calitatea acestuia de organ consultativ de specialitate al Parlamentului. De asemenea se precizeaza ca expunerea de motive nu este parte din lege si nu poate conduce la neconstitutionalitatea legii. Parlamentul, in calitate de unica putere legiuitoare, a adoptat actul normativ in mod legitim si asumat, conform Constitutiei, principiul legalitatii stand la baza oricaror acte adoptate de acest organ reprezentativ.
40. In concluzie, se apreciaza ca legea criticata a fost adoptata cu respectarea art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, precum si a Legii nr. 24/2000.
41. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 141 din Constitutie coroborat cu art. 1 alin. (3) din Constitutie si art. 31 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 se arata ca faptul ca avizul acestui organ consultativ nu exista nu inseamna ca el nu a fost cerut. Din fisa legii supuse criticii de neconstitutionalitate existenta la Senat se poate remarca faptul ca in data de 6 septembrie 2017 s-au cerut avize si puncte de vedere de la toate institutiile implicate in procesul de legiferare. Neindeplinirea de catre Consiliul Economic si Social a atributiei sale de a emite avizul consultativ prevazut in legea sa de organizare, ca urmare a adresei emise de Senatul Romaniei, prin care se solicita acest aviz, constituie o intelegere gresita a rolului sau consultativ obligatoriu, fara a fi insa afectata constitutionalitatea legii asupra careia nu a fost dat avizul Consiliului Economic si Social. Lipsa avizului acestui organ consultativ nu poate constitui un motiv de neconstitutionalitate a legii, astfel cum nici expunerea de motive nu poate fi o cauza de neconstitutionalitate. Niciunul dintre cele doua documente nu face parte din textul legii, ci doar completeaza procesul de legiferare.
42. In concluzie, legea criticata a fost adoptata cu respectarea art. 141 din Constitutie si art. 30-32 din Legea nr. 24/2000, deoarece Parlamentul a solicitat avizul Consiliului Economic si Social, iar faptul ca acesta nu l-a emis nu este de natura sa aduca atingere constitutionalitatii legii.


43. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 1 alin. (5) din Constitutie si art. 13 din Legea nr. 24/2000 se apreciaza ca reglementarile actului normativ contestat sunt in deplina concordanta atat cu prevederile dreptului comun, cat si cu legile speciale. Se arata ca, in Codul civil din 1864, definitia, conditiile si efectele cesiunii de creanta erau reglementate de dispozitiile art. 1.391-1.398 si, respectiv, art. 1.402-1.404. Conform prevederilor mentionate, cesiunea de creanta era reprezentata de conventia prin care un creditor transmite o creanta a sa unei alte persoane . Cesiunea de creanta era caracterizata ca fiind un contract cu titlu oneros sau uneori gratuit, consensual, al carui obiect il putea constitui orice creanta (nu doar cea reprezentata de o suma de bani). Ulterior intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, institutia cesiunii de creanta a fost reconfigurata, comportand o reglementare mai specifica si detaliata. Astfel, in ceea ce priveste efectele cesiunii de creanta, prevederile art. 1.570 din Codul civil instituie in mod expres o clauza de inalienabilitate, stabilind ca cesiunea care este interzisa sau limitata prin conventia cedentului nu opereaza fata de debitor decat daca "debitorul a consimtit la cesiune". Ca si in vechea reglementare, conform art. 1.573, cesiunea de creanta produce efecte intre cedent si cesionar prin simpla realizare a acordului de vointa in sensul transmiterii creantei. Fata de debitorul cedat, cesiunea va produce efecte juridice de la data acceptarii acesteia prin inscris cu data certa sau de la data notificarii in scris a cesiunii pe suport hartie sau in format electronic cu referire la identitatea cesionarului si individualizarea creantei alaturi de precizarea ca plata se va face cesionarului. Odata creanta cedata si formalitatile prevazute de lege realizate, debitorul se poate apara impotriva cesionarului prin toate mijloacele legale de care ar fi putut uza impotriva creditorului.
44. Sintetizand cele expuse, se arata ca, fata de Codul civil din 1864, noul Cod civil defineste mai clar limitele de incidenta ale institutiei cesiunii de creanta, conditiile de opozabilitate ale acesteia fata de debitor si fata de terti fiind nu neaparat mai severe (in noua reglementare fiind suficient ca acceptarea debitorului sa detina data certa si nu forma autentica), dar mai detaliate (noua reglementare stabilind inclusiv continutul notificarii cesiunii).
45. Punctual, dispozitiile normelor de drept comun se completeaza cu prevederile Legii nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare, cu cele ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori si eventual cu reglementarea oferita de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, respectiv Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara. Astfel, din analiza textelor legale citate, se constata ca, pe langa conditiile generale reglementate de normele de drept comun, conventiile de cesiune a unor credite bancare trebuie sa indeplineasca cerinte si formalitati suplimentare.
46. Prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori au fost reasezate obligatiile si conduita institutiilor bancare cu referire la acordarea creditelor si s-au suplimentat cerintele prudentiale in materie. Referitor la efectele cesiunii de creanta in materia creditelor bancare, ca si legislatia anterioara, prevederile art. 58 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 reconfirma posibilitatea debitorului cedat de a opune cesionarului orice mijloc de aparare pe care l-ar fi putut invoca in fata creditorului cedent. Una dintre cele mai importante noutati introduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016 o reprezinta regula prevazuta la art. 58 alin. (5), potrivit careia: "contractele de credit, contractele de ipoteca, precum si orice alte inscrisuri care au caracter de instrumente de garantare a respectivelor credite, incheiate la solicitarea creditorilor, nu reprezinta titluri executorii in cazul in care cesionarul este o entitate ce desfasoara activitati de recuperare creante ."
47. Fata de legislatia anterioara, in beneficiul consumatorului titular de credite bancare sunt consfintite noi drepturi, acesta avand posibilitatea contestarii debitului pe cale necontencioasa sau direct in fata instantei de judecata, conform normelor de drept comun. Tot in sensul suplimentarii drepturilor debitorului si al protectiei acestuia, vin si prevederile art. 60 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, acestea introducand o serie de restrictii si interdictii in conduita cesionarului recuperator de creante si a institutiilor bancare. Se mentioneaza ca reglementarea aspectelor de mai sus a rezultat sine die din transpunerea Directivei 2014/17/UE, insa aceasta a fost reclamata si de realitatea din plan socio-juridic.
48. Prin comparatie cu perioada anterioara intervenirii Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2016, se considera ca, in lumina acestui act normativ, cel putin in ceea ce priveste categoria conventiilor de credit guvernate de aceasta, institutia cesiunii de creanta a unui credit bancar este reglementata mult mai punctual, cu cerinte si obligatii suplimentare atat pentru creditorul cedent, cat si pentru cesionar.
49. Se apreciaza ca actul normativ vine sa echilibreze interesele dintre consumatorii titulari ai conventiilor de credit si cesionarii creditorilor principali, cei dintai beneficiind de cai suplimentare prin care se pot apara, cum ar fi posibilitatea contestarii creantei in fata cesionarului sau a instantei de judecata, dreptul de a fi notificati atat de catre creditorul cedent, cat si de catre cesionar, dreptul de a fi supusi procedurilor de recuperare a sumelor datorate exclusiv de catre entitatile inregistrate la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor in acest scop.
50. Se concluzioneaza in sensul ca, prin introducerea art. 713 si 714, se completeaza Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 cu prevederi noi, in deplin acord cu legislatia si contextul socio-juridic existent, cu scopul clar exprimat de a proteja consumatorul.
51. Se invoca art. 2 alin. (1) din Directiva 2014/17/UE din 4 februarie 2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale si de modificare a Directivelor 2008/48/CE si 2013/36/UE si a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, potrivit caruia "prezenta directiva nu impiedica statele membre sa mentina sau sa introduca dispozitii mai stricte in scopul de a proteja consumatorii, cu conditia ca dispozitiile respective sa fie coerente cu obligatiile acestora in temeiul dreptului Uniunii". Se mentioneaza ca art. 1 alin. (5) din Constitutie presupune asigurarea unui cadru legislativ flexibil. Interventia legislativa este necesara atat pentru a adapta actele normative la realitatile economice si sociale, dar si pentru a asigura un cadru legislativ unitar, care sa asigure o mai buna aplicare a legii si pentru indepartarea oricaror situatii echivoce sau inechitati in aplicarea legii . In acest cadru, se mentioneaza Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.237 din 6 octombrie 2010.
52. In aceste conditii, se apreciaza ca noua lege se integreaza organic in sistemul legislatiei si este in deplina concordanta cu dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ale protocoalelor aditionale la aceasta, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, si nu incalca dispozitiile art. 13 din Legea nr. 24/2000.
53. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 713 alin. (1) si art. 714 privind limitarea cuantumului creantei pe care cesionarul o poate opune debitorului cedat se mentioneaza ca interventia statului este in scopul de a proteja consumatorul. Libertatea contractuala este exercitata de pe pozitii de putere si poate aluneca spre abuz de putere economica. Acest domeniu impune o reglementare atent motivata de faptul ca sunt cazuri sociale si pot exista situatii tragice. Modificarea legislativa vine ca o solutie la o problema a societatii romanesti. Pe rolul instantelor de judecata sunt inregistrate numeroase cauze in care sunt semnalate abuzuri ale institutiilor bancare. Prin introducerea dispozitiilor criticate se limiteaza cuantumul creantei pe care cesionarul o poate opune debitorului cedat. Interventia statului este constitutionala, nu incalca principiile economiei de piata . Se arata ca, prin introducerea art. 713 si 714, legiuitorul a avut in vedere ocrotirea drepturilor consumatorului si prevenirea specularii drepturilor cesionate de catre cesionar.
54. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 135 alin. (1) din Constitutie, cu referire la libera initiativa, se arata ca, potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, statul nu mai este detinatorul exclusiv al tuturor parghiilor economice, rolul sau fiind limitat la crearea cadrului general, economic, social, politic, necesar pentru derularea activitatii operatorilor economici, ceea ce implica adoptarea unor reglementari restrictive, dar in limitele impuse de asigurarea respectarii drepturilor si intereselor legitime ale tuturor (Decizia nr. 15 din 22 ianuarie 2004). Asadar, functionarea economiei de piata si aplicarea principiilor care ii sunt proprii nu exclud, ci, dimpotriva, presupun stabilirea si respectarea anumitor reguli de natura sa ii protejeze pe toti participantii la circuitul economic, precum si viata cetatenilor (Decizia nr. 211 din 4 mai 2004).
55. In aceste conditii, se arata ca limitarea plafonului sumei pe care cesionarul o va putea pretinde debitorului cedat, respectiv cel mult dublul pretului cesiunii, nu contravine prevederilor art. 135 alin. (1) din Constitutie .
56. Se mentioneaza ca in ultimii ani au fost si sunt inca numeroase litigii pe rolul instantelor judecatoresti prin care consumatorii s-au plans de existenta clauzelor abuzive din contractele de creditare, de modalitatea in care au fost preluati de firmele recuperatoare de creante si ca exista foarte multe situatii in care instantele judecatoresti din Romania au constatat abuzuri. In acest context sociojuridic se apreciaza ca interventia statului este necesara. Astfel, statul, prin mijloace specifice, poate interveni asupra pretului prin stabilirea preturilor maximale. Atunci cand realitatea socioeconomica a cerut-o, statul a intervenit limitand adaosurile comerciale si obligand comerciantii sa afiseze aceste adaosuri . Exemplificativ se mentioneaza Hotararea Guvernului nr. 547/1995, cu referire la interventia statului prin luarea de masuri de coordonare si de reglementare a preturilor, indiferent de tipul de proprietate si forma de organizare juridica, prin aplicarea unui adaos comercial limitat aplicat la pretul liber stabilit.
57. Se arata ca instanta constitutionala s-a mai pronuntat asupra aspectului care vizeaza impunerea de catre stat a unor masuri restrictive in sensul ca functionarea economiei de piata si aplicarea principiilor care ii sunt proprii nu exclud, ci, dimpotriva, presupun stabilirea si respectarea anumitor reguli de natura sa ii protejeze pe toti participatii la circuitul economic, precum si viata cetatenilor. Obligatii pentru stat, in acest sens, sunt prevazute, de exemplu, in dispozitiile constitutionale ale art. 135 alin. (2) lit. b) si f) (a se vedea Decizia nr. 211 din 4 mai 2004).
58. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 135 alin. (1) din Constitutie, cu referire la concurenta loiala, se arata ca aceasta desemneaza comportamentul comerciantului conform regulilor de comert, statul garantand libera concurenta prin adoptarea unui cadru legislativ adecvat. Astfel, art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie instituie obligatia statului de a proteja concurenta loiala. Scopul acestei reglementari il reprezinta nu numai stimularea progresului prin incurajarea imbunatatirii propriei afaceri, dar si protectia consumatorului.
59. Prin introducerea noilor prevederi nu este afectata libera concurenta, nu se creeaza situatii diferentiate intre entitatile de recuperare. Se sustine ca autorii sesizarii nu semnaleaza o incalcare concreta a liberei concurente, ci reclama faptul ca prin introducerea noilor prevederi nu ar mai fi stimulat mediul concurential, ceea ce este o simpla supozitie, lipsita de argumente clare.
60. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate raportate la art. 44 coroborat cu art. 53 din Constitutie se arata ca textul normativ contestat nu afecteaza proprietatea asupra bunului dobandit. Acest bun, in speta creanta, intra in patrimoniul cesionarului cu valoarea nominala de achizitie. Conform legii, creanta poate fi recuperata de la debitor intr-un cuantum care reprezinta dublul valorii achitate pentru aceasta. Prin urmare, prin interventia actului normativ se limiteaza doar profitul obtinut. Nu poate fi vorba de o pierdere ori de o afectare a proprietatii bunului cumparat. Interesul protejat este reprezentat de echitatea care trebuie sa existe in materie contractuala, de echilibrul dintre obligatiile asumate de profesionisti si cele asumate de consumatori, categorie prezumata de lege a fi dezavantajata fata de profesionisti.
61. Fata de cele sustinute anterior se invoca Decizia Curtii Constitutionale nr. 270 din 7 mai 2014, potrivit careia legiuitorul este in drept sa stabileasca continutul si limitele dreptului de proprietate, esential fiind ca prin aceasta sa nu fie anihilat complet dreptul de proprietate . Totodata, limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confunda cu insasi suprimarea dreptului de proprietate . Se apreciaza ca dreptul de proprietate privata nu este ingradit in niciun fel prin legea criticata, insa trebuie exercitat in limitele stabilite de aceasta, ceea ce este in acord cu Constitutia .
62. In ceea ce priveste sustinerile referitoare la incalcarea art. 53 din Constitutie se arata ca dreptul de proprietate al institutiilor de credit nu poate fi exercitat in dauna consumatorilor, categorie prezumata a fi vulnerabila in raport cu profesionistii.
63. Cu privire la criticile de neconstitutionalitate privind art. II din lege in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie si art. 36 si art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 se arata ca acesta respecta normele de tehnica legislativa. Continutul articolului este clar, sintagma "in vederea echilibrarii riscurilor contractuale" este corect utilizata. Cesiunea de creanta sau de contract, fie individuala, fie avand ca obiect un portofoliu de creante sau de contracte de credit, poate genera un dezechilibru contractual. Prin norma de drept contestata se incearca crearea unui echilibru contractual intre drepturile si obligatiile partilor, respectiv intre cesionar si debitorul cedat.
64. Se mentioneaza ca impreviziunea reprezinta o exceptie de la principiul pacta sunt servanda a anumitor acte juridice din cauza ruperii echilibrului contractual in urma schimbarii imprejurarilor avute in vedere de parti in momentul incheierii actului juridic, deoarece se ajunge ca efectele actului juridic sa fie altele decat cele pe care partile, in momentul incheierii actului, au inteles sa le stabileasca si care sa fie obligatorii pentru ele. Rezulta ca scopul aplicarii impreviziunii este echilibrarea riscurilor contractuale daca sunt respectate conditiile impreviziunii. Astfel, sintagma "pentru echilibrarea riscurilor contractuale" din cuprinsul textului legal criticat aduce un plus de claritate normei juridice atacate prin precizarea scopului aplicarii impreviziunii.
65. In ceea ce priveste faptul ca art. II din legea criticata ar incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie se arata ca aceasta chestiune tine de aplicarea legii in timp, nefiind una de constitutionalitate.
66. Se mentioneaza ca, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca un act normativ nu este retroactiv atunci cand modifica pentru viitor o stare de fapt nascuta anterior si nici cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca, in aceste cazuri, legea noua nu face altceva decat sa reglementeze pentru perioada ulterioara intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare (Decizia nr. 784 din 3 iunie 2010). Se mai invoca Decizia nr. 649 din 29 noiembrie 2005, prin care s-a statuat ca un text de lege, prin trimiterea, pentru completarea ori aplicarea corespunzatoare, la alte reglementari legale intrate in vigoare anterior, nu devine retroactiv, intrucat dispozitiile sale vor fi aplicate numai raporturilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare, iar nu raporturilor juridice preexistente.
67. Se mai arata, invocandu-se Decizia nr. 1.105 din 8 septembrie 2011, ca o eventuala diferenta de tratament juridic rezultata in urma modificarii legii nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci una de succesiune a legii, ce se aplica numai pentru viitor. Astfel, ori de cate ori o lege noua modifica dispozitiile legale anterioare cu privire la anumite raporturi sociale, toate efectele produse inainte de intrarea ei in vigoare nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii noii reglementari.
68. Presedintele Senatului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.
69. La dosarul cauzei, Asociatia Romana a Bancilor, cu sediul in Bucuresti, a depus, in calitate de amicus curiae, un memoriu cu privire la criticile de neconstitutionalitate aduse Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori.
70. Prin Adresa nr. 1.303 din 25 februarie 2019, Curtea, in temeiul art. 76 din Legea nr. 47/1992, a solicitat secretarului general al Senatului sa indice daca in procesul legislativ aferent Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a fost solicitat avizul Consiliului Economic si Social, iar, in caz afirmativ, sa comunice o copie de pe adresa de solicitare a acestui aviz . Prin Adresa nr. 1.355 din 26 februarie 2019, secretarul general al Senatului a raspuns in sensul ca pentru legea mentionata anterior nu a fost solicitat avizul Consiliului Economic si Social.
71. Curtea, la termenul de judecata din 27 februarie 2019, a amanat dezbaterile pentru data de 13 martie 2019, data la care a pronuntat prezenta decizie .
C U R T E A,
examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctul de vedere al presedintelui Camerei Deputatilor, inscrisurile solicitate, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
72. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie, precum si ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze obiectia de neconstitutionalitate.
73. Obiectul controlului de constitutionalitate il constituie dispozitiile Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care au urmatorul cuprins:
- Art. I (cu referire la art. 713):
"(1) Cesionarul nu va putea pretinde de la debitorul care are calitatea de consumator mai mult decat dublul sumei platite de acesta pentru a cumpara creanta de la cedent.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica indiferent de instrumentul juridic utilizat pentru transferul creantei, inclusiv in cazurile cesiunii de contract, al cesiunii de portofoliu de creanta si al subrogatiei.";
- Art. I (cu referire la art. 714): "Debitorul-cedat care are calitatea de consumator se va putea elibera de datorie platind cesionarului cel mult dublul pretului pe care acesta l-a platit pentru a dobandi creanta, fara costuri suplimentare.";
- Art. II: "Pentru echilibrarea riscurilor contractuale, prevederile art. 713 si 714 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 288/2010, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si contractelor de credit aflate in derulare la data intrarii in vigoare."
74. Textele constitutionale invocate in sustinerea obiectiei de neconstitutionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) cu referire la statul de drept, alin. (5) in componenta sa privind calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 44 alin. (1), (2) si (8) privind dreptul de proprietate privata, art. 45 privind libertatea economica, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 124 privind infaptuirea justitiei, art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) cu referire la libertatea comertului si concurenta loiala si art. 141 privind Consiliul Economic si Social. De asemenea, in critica de neconstitutionalitate formulata, se fac referiri la dispozitiile:
A) Art. 13, art. 30-33, art. 36 si art. 37 alin. (2) si art. 54 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare:
- Art. 13. - Integrarea proiectului in ansamblul legislatiei
"Actul normativ trebuie sa se integreze organic in sistemul legislatiei, scop in care:
a) proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelasi nivel, cu care se afla in conexiune;
b) proiectul de act normativ, intocmit pe baza unui act de nivel superior, nu poate depasi limitele competentei instituite prin acel act si nici nu poate contraveni principiilor si dispozitiilor acestuia;
c) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu reglementarile comunitare si cu tratatele internationale la care Romania este parte;
d) proiectul de act normativ trebuie sa fie corelat cu dispozitiile Conventiei europene a drepturilor omului si ale protocoalelor aditionale la aceasta, ratificate de Romania, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.";
- Art. 30. - Instrumentele de prezentare si motivare
"(1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare:
a) expuneri de motive - in cazul proiectelor de legi si al propunerilor legislative;
b) note de fundamentare - in cazul ordonantelor si al hotararilor Guvernului; ordonantele care trebuie supuse aprobarii Parlamentului, potrivit legii de abilitare, precum si ordonantele de urgenta se transmit Parlamentului insotite de expunerea de motive la proiectul legii de aprobare a acestora;
c) referate de aprobare - pentru celelalte acte normative;
d) studii de impact - in cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita si al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern in temeiul unei legi de abilitare si supuse aprobarii Parlamentului.
(2) Expunerile de motive, notele de fundamentare, referatele de aprobare si studiile de impact constituie instrumentele de prezentare si motivare ale noilor reglementari propuse.
(3) In cazul proiectelor de legi pentru care Guvernul isi angajeaza raspunderea, documentele de motivare care insotesc aceste proiecte sunt expunerea de motive si, dupa caz, raportul prevazut la art. 29.";
- Art. 31. - Cuprinsul motivarii
"(1) Instrumentul de prezentare si motivare include continutul evaluarii impactului actelor normative, cuprinzand urmatoarele sectiuni:
a) motivul emiterii actului normativ - cerintele care reclama interventia normativa, cu referire speciala la insuficientele si neconcordantele reglementarilor in vigoare; principiile de baza si finalitatea reglementarilor propuse, cu evidentierea elementelor noi; concluziile studiilor, lucrarilor de cercetare, evaluarilor statistice; referirile la documente de politici publice sau la actul normativ pentru a caror implementare este elaborat respectivul proiect. Pentru ordonantele de urgenta vor fi prezentate distinct elementele obiective ale situatiei extraordinare care impune reglementarea imediata, nefiind suficienta utilizarea procedurii parlamentare de urgenta, precum si eventualele consecinte care s-ar produce in lipsa luarii masurilor legislative propuse;
b) impactul socioeconomic - efectele asupra mediului macroeconomic, de afaceri, social si asupra mediului inconjurator, inclusiv evaluarea costurilor si beneficiilor;
c) impactul financiar asupra bugetului general consolidat atat pe termen scurt, pentru anul curent, cat si pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informatii cu privire la cheltuieli si venituri;
d) impactul asupra sistemului juridic - implicatiile pe care noua reglementare le are asupra legislatiei in vigoare; compatibilitatea cu reglementarile comunitare in materie, determinarea exacta a acestora si, daca este cazul, masurile viitoare de armonizare care se impun; deciziile Curtii de Justitie a Uniunii Europene si alte documente relevante pentru transpunerea sau implementarea prevederilor legale respective; implicatiile asupra legislatiei interne, in cazul ratificarii sau aprobarii unor tratate ori acorduri internationale, precum si masurile de adaptare necesare; preocuparile in materie de armonizare legislativa;
e) consultarile derulate in vederea elaborarii proiectului de act normativ, organizatiile si specialistii consultati, esenta recomandarilor primite;
f) activitatile de informare publica privind elaborarea si implementarea proiectului de act normativ;
g) masurile de implementare - modificarile institutionale si functionale la nivelul administratiei publice centrale si locale.
(2) In situatia in care reglementarea propusa se elaboreaza in executarea unui act normativ, motivarea trebuie sa cuprinda referiri la actul pe baza si in executarea caruia se emite.
(3) Forma finala a instrumentelor de prezentare si motivare a proiectelor de acte normative trebuie sa cuprinda referiri la avizul Consiliului Legislativ si, dupa caz, al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Curtii de Conturi sau Consiliului Economic si Social.
(4) Guvernul stabileste structura si continutul detaliat al instrumentelor de prezentare si motivare pentru actele normative initiate de Guvern.";
- Art. 32. - Redactarea motivarii
"(1) Documentele de motivare se redacteaza intr-un stil explicativ, clar, folosindu-se terminologia proiectului de act normativ pe care il prezinta.
(2) Motivarea trebuie sa se refere la forma finala a proiectului de act normativ; daca pe parcurs s-au adus unele modificari proiectului, ca urmare a propunerilor si observatiilor primite de la organele de avizare, motivarea initiala trebuie reconsiderata in mod corespunzator.";
- Art. 33. - Studiul de impact
"(1) Scopul elaborarii studiului de impact este de a estima costurile si beneficiile aduse in plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege, precum si de a evidentia dificultatile care ar putea aparea in procesul de punere in practica a reglementarilor propuse.
(2) Studiul de impact este intocmit, de regula, de structurile de specialitate in domeniu ale administratiei publice centrale, la cererea Guvernului. Pentru propunerile legislative initiate de deputati sau de senatori, studiile de impact se intocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare.
(3) In studiul de impact se face referire:
a) la starea de fapt existenta la momentul elaborarii noii reglementari;
b) la modificarile care se propun a fi aduse legislatiei existente;
c) la obiectivele urmarite prin modificarea legislatiei existente;
d) la mijloacele disponibile in vederea realizarii scopurilor propuse;
e) la dificultatile care ar putea fi intampinate in aplicarea noilor dispozitii;
f) la evaluarea costurilor impuse de adoptarea proiectului de lege si a eventualelor economii bugetare generate de aceasta, la motivele care stau la baza acestei evaluari, precum si la modalitatea de calcul al costurilor si economiilor;
g) la beneficiile rezultate prin implementarea proiectului de lege, altele decat cele de natura economica;
h) la analiza comparativa a costurilor si a beneficiilor pe care le implica proiectul de lege, din care sa reiasa daca beneficiile sunt justificate de costuri .";
- Art. 36. - Stilul actelor normative
"(1) Actele normative trebuie redactate intr-un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice echivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie.
(2) Este interzisa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspandire in limba romana. In cazurile in care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa caz, corespondentul lor in limba romana.
(3) Termenii de specialitate pot fi utilizati numai daca sunt consacrati in domeniul de activitate la care se refera reglementarea.
(4) Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor in intelesul lor curent din limba romana moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata dezideratului intelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia.";
- Art. 37 alin. (2) - Unitatea terminologica [...]
"(2) Daca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispozitiilor generale sau intr-o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie.";
- Art. 54 alin. (2) - Dispozitiile tranzitorii [...]
"(2) Dispozitiile tranzitorii trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive".
B) Art. 1 alin. (2), art. 2 alin. (1) si (2) si art. 5 din Legea nr. 248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, cu modificarile si completarile ulterioare:
- Art. 1 alin. (2): "(2) Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului tripartit la nivel national dintre organizatiile patronale, organizatiile sindicale si reprezentanti ai asociatiilor si fundatiilor neguvernamentale ai societatii civile.";
- Art. 2 alin. (1) si (2):
"(1) Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative initiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputatilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative.
(2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic si Social sunt:
a) politicile economice;
b) politicile financiare si fiscale;
c) relatiile de munca, protectia sociala, politicile salariale si egalitatea de sanse si de tratament;
d) agricultura, dezvoltare rurala, protectia mediului si dezvoltare durabila;
e) protectia consumatorului si concurenta loiala;
f) cooperatie, profesii liberale si activitati independente;
g) drepturi si libertati cetatenesti;
h) politicile in domeniul sanatatii;
i) politicile in domeniul educatiei, tineretului, cercetarii, culturii si sportului.";
- Art. 5:
"Consiliul Economic si Social exercita urmatoarele atributii:
a) avizeaza proiectele de acte normative din domeniile de specialitate prevazute la art. 2 alin. (2), initiate de Guvern, precum si propunerile legislative ale deputatilor si senatorilor, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative;
b) elaboreaza, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din proprie initiativa, analize si studii privind realitatile economice si sociale;
c) semnaleaza Guvernului sau Parlamentului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative."
(1) Admisibilitatea obiectiei de neconstitutionalitate
75. Curtea constata ca sesizarea formulata indeplineste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie, atat sub aspectul obiectului sau, fiind vorba de o lege adoptata si nepromulgata, cat si sub cel al titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind formulata de un numar de 83 de deputati.
76. Cu privire la termenul in care a fost sesizata, Curtea constata ca legea a fost adoptata, in procedura generala, de Camera decizionala, Camera Deputatilor, la data de 19 decembrie 2018, iar la 20 decembrie 2018 a fost depusa pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata si inregistrata la Curtea Constitutionala in data de 27 decembrie 2018. Asadar, intrucat legea nu a fost inca promulgata la data mentionata, Curtea, sub acest aspect, a fost legal sesizata, chiar in afara termenului de protectie prevazut de art. 15 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu referire la termenul de 5 zile .
(2) Parcursul legislativ al legii analizate
77. Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a fost initiata de 93 de deputati si senatori si inregistrata la Biroul permanent al Senatului la 30 iunie 2017. La data de 5 septembrie 2017, s-au solicitat avize de la Consiliul Legislativ si punct de vedere de la Guvern. La data de 26 februarie 2018, legea a fost adoptata de plenul Senatului (pentru = 69, impotriva = 15, abtineri = 3). La aceeasi data, propunerea legislativa este transmisa la cealalta Camera spre dezbatere. La data de 19 decembrie 2018, legea a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor (pentru = 188, impotriva = 34, abtineri = 4, nu au votat = 1). La data de 20 decembrie 2018, legea a fost depusa pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii. La data de 27 decembrie 2018, Curtea Constitutionala a fost sesizata cu prezenta obiectie de neconstitutionalitate.
(3) Analiza obiectiei de neconstitutionalitate
78. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate raportata la lipsa avizului Consiliului Economic si Social, Curtea, in jurisprudenta sa (Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 190 din 11 martie 2019), a statuat ca art. 141 din Constitutie consacra Consiliului Economic si Social rolul de "organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului in domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organica de infiintare, organizare si functionare". Prevederile constitutionale mentionate sunt reluate in art. 1 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, iar, potrivit art. 2 alin. (1) si alin. (2) lit. c) din aceasta lege, "(1) Consiliul Economic si Social este consultat obligatoriu asupra proiectelor de acte normative initiate de Guvern sau a propunerilor legislative ale deputatilor ori senatorilor. Rezultatul acestei consultari se concretizeaza in avize la proiectele de acte normative. (2) Domeniile de specialitate ale Consiliului Economic si Social sunt: (...) c) relatiile de munca, protectia sociala, politicile salariale si egalitatea de sanse si de tratament".
79. Cu privire la rolul Consiliului Economic si Social si natura avizului acestuia, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 83 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 187 din 25 martie 2009, si Decizia nr. 354 din 24 septembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 764 din 9 decembrie 2013, a statuat ca art. 141 din Constitutie se rezuma doar la consacrarea rolului Consiliului Economic si Social de organ consultativ al Parlamentului si al Guvernului, iar pentru detalii privind domeniile de specialitate in care acesta este consultat, textul face trimitere la legea sa organica de infiintare, organizare si functionare. Norma constitutionala, exprimand sintetic rolul pur consultativ pentru Parlament si Guvern al Consiliului Economic si Social, nu face niciun fel de referire expresa la obligatia initiatorilor proiectelor de acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic si Social si nici cu privire la mecanismele de consultare a acestui organ consultativ, acestea fiind tratate in legea de organizare si functionare a acestuia, la care Legea fundamentala face trimitere.
80. Intr-un mod cu totul diferit, legiuitorul constituant a reglementat in art. 79 din Legea fundamentala rolul Consiliului Legislativ, de "organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei". Sub acest aspect, nesolicitarea avizului consultativ al Consiliului Legislativ duce la neconstitutionalitatea legii sau ordonantei - simpla sau de urgenta. Daca vointa legiuitorului constituant ar fi fost in sensul impunerii obligativitatii solicitarii avizului consultativ al Consiliului Economic si Social, atunci aceasta ar fi fost exprimata in cuprinsul art. 141 din Legea fundamentala, intr-un mod asemanator celui folosit la redactarea art. 79, pentru reglementarea rolului si atributiilor Consiliului Legislativ.
81. Curtea a retinut, in consecinta, ca nesolicitarea obligatorie a avizului consultativ al Consiliului Economic si Social nu poate avea drept consecinta neconstitutionalitatea actului normativ respectiv, prin raportare la art. 141 din Constitutie . Aceste considerente ale Curtii se impun a fi mentinute si in speta de fata, prin raportare strict la prevederile art. 141 din Constitutie .
82. Prin raportare, insa, la prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie, potrivit aceleiasi jurisprudente anterior mentionate, Curtea constata ca obiectia de neconstitutionalitate este intemeiata, deoarece din consultarea fisei legislative a legii criticate rezulta ca avizul acestei autoritati nu a fost solicitat. Astfel, potrivit art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala, "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie". Or, dispozitiile art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 248/2013 prevad obligatia initiatorilor de proiecte sau propuneri legislative de a solicita avizul Consiliului Economic si Social in cazul in care reglementarile preconizate vizeaza domeniile de specialitate ale Consiliului. In acest sens se observa ca legea criticata vizeaza unul dintre aceste domenii, respectiv protectia consumatorului, astfel cum rezulta din expunerea de motive a legii. Prin urmare, in lipsa solicitarii avizului cu prilejul declansarii procedurii parlamentare de legiferare a actului normativ examinat, reiese ca au fost nesocotite prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie . Data fiind materia de reglementare a propunerii legislative in discutie, era obligatoriu sa fi fost solicitat avizul Consiliului Economic si Social, in sensul consultarii acestuia, ca organ de specialitate consultativ al Parlamentului si al Guvernului, neavand relevanta daca legiuitorul, in opera sa de legiferare, ar fi tinut sau nu seama de continutul acestuia. Ignorarea principiului constitutional al obligativitatii respectarii legii in cursul procedurilor parlamentare de legiferare ar plasa legiuitorul pe o pozitie privilegiata, interzisa de principiul constitutional al egalitatii, consacrat de art. 16 alin. (2) din Legea fundamentala, potrivit caruia "Nimeni nu este mai presus de lege".
83. In consecinta, Curtea constata ca legea criticata a fost adoptata cu incalcarea art. 141 raportat la art. 1 alin. (5) din Constitutie .
84. Intrucat au fost constatate viciile de neconstitutionalitate de natura extrinseca mai sus aratate, care, in final, atrag neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau, Curtea nu va mai proceda la examinarea celorlalte critici de neconstitutionalitate extrinseca formulate in prezenta cauza. De asemenea, pentru acelasi motiv, Curtea retine, in acord cu jurisprudenta sa, ca nu mai este necesara nici examinarea criticilor de neconstitutionalitate intrinseca formulate de autorii obiectiilor de neconstitutionalitate (a se vedea in acelasi sens Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, paragraful 253, Decizia nr. 747 din 4 noiembrie 2015, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 922 din 11 decembrie 2015, paragraful 35, Decizia nr. 442 din 10 iunie 2015, paragraful 33, Decizia nr. 545 din 5 iulie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 638 din 25 iulie 2006, sau, mutatis mutandis, Decizia nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 33 din 16 ianuarie 2009).
85. Cat priveste efectele unei decizii prin care Curtea, in cadrul controlului anterior promulgarii, constata neconstitutionalitatea unei legi, in integralitatea sa, iar nu doar a unor dispozitii din cuprinsul acesteia, instanta de contencios constitutional reaminteste ca nu pot fi incidente prevederile art. 147 alin. (2) din Constitutie (a se vedea in acest sens Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, paragraful 254, Decizia nr. 432 din 21 iunie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 575 din 6 iulie 2018, paragraful 36 si urmatoarele, sau Decizia nr. 581 din 20 iulie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 737 din 22 septembrie 2016, paragraful 47). Curtea a aratat in jurisprudenta sa ca "situatia determinata de constatarea neconstitutionalitatii legii in ansamblul sau [...] are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecinta fiind incetarea procesului legislativ in privinta respectivei reglementari" (ilustrative sunt, in acest sens, Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, paragraful 254, Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 13 aprilie 2017, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, sau Decizia nr. 308 din 28 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012).
86. Raportat la cele constatate prin prezenta decizie, in temeiul art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala si avand in vedere jurisprudenta Curtii in materie, Parlamentului ii revine in continuare obligatia de a constata incetarea de drept a procesului legislativ, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii legii, in integralitatea sa. Evident, cu prilejul initierii unui nou proces legislativ, trebuie sa fie respectate indicatiile cuprinse in decizia de admitere a Curtii Constitutionale cu referire la viciile de neconstitutionalitate extrinseca constatate. In acest sens Curtea reaminteste considerentele de principiu retinute constant in jurisprudenta sa, potrivit carora forta obligatorie care insoteste actele jurisdictionale ale Curtii se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta (a se vedea in acest sens Decizia nr. 681 din 6 noiembrie 2018, paragraful 255, Decizia nr. 1.039 din 5 decembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2013, Decizia nr. 727 din 9 iulie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 477 din 12 iulie 2012, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). Curtea a retinut totodata ca nicio alta autoritate publica nu poate contesta considerentele de principiu rezultate din jurisprudenta Curtii Constitutionale, aceasta fiind obligata sa le aplice in mod corespunzator, respectarea deciziilor Curtii Constitutionale fiind o componenta esentiala a statului de drept .
87. Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii
D E C I D E:


Admite obiectia de neconstitutionalitate si constata ca Legea pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori este neconstitutionala.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 13 martie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Obiectie de neconstitutionalitate    Contractele de credit pentru consumatori    OUG 50/2010    Decizia CCR 140/2019



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 140/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2010
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 141/2019
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 138/2019 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea privind sistemul public de pensii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 41/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din OUG 194/2002 privind regimul strainilor in Romania
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 54/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 336 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 183/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 339 si art. 340 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 51/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutI.alitate a unor dispozitii din Codul Silvic
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 53/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 273 alin. (1) din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 52/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 314 si art. 315 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. Nr. 783/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Data incetarii de drept a contractului individual de munca atunci cand salariatul nu solicita reintegrarea – aspecte de constitutionalitate si echitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Repunerea partilor in situatia anterioara prin anularea deciziei de concediere – echitate sau discriminare fata de angajator?
Sursa: Irina Maria Diculescu

Termenul de apel in litigiile de munca – constitutionalitate si oportunitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Aplicarea imediata a pedepsei dupa revocarea amanarii aplicarii pedepsei – intre remediu si discriminare
Sursa: Irina Maria Diculescu

Consideratii asupra constitutionalitatii competentei Curtilor de Apel de a judeca infractiunile savarsite de magistratii ce functioneaza in cadrul acestora
Sursa: Irina Maria Diculescu

Constitutionalitatea derogarii de la principiul aplicarii imediate a legii noi
Sursa: Irina Maria Diculescu

Principiul controlului ierarhic al activitatii procurorului – masura benefica sau permisiva de abuz?
Sursa: Irina Maria Diculescu