Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept Civil » Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012

Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012

  Publicat: 28 May 2019       200 citiri        Secţiunea: Drept Civil  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (5) si (6) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 416 din 28.05.2019.

Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Act adoptat de organele de stat,
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este dreptul subiectiv ce apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si are ca obiect bunurile care, fie prin natura lor, fie printr-o dispozitie a legii sunt de uz sau de utilitate publica.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Act adoptat de organele de stat,
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Autorizarea eliberata de catre o administratie unei persoane pentru a exercita o profesie sau meserie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Este persoana fizica sau juridica titulara in exclusivitate sau in indiviziune a dreptului real asupra corpului de proprietate supus inscrierii.
Drept in temeiul caruia proprietarul unui imobil, fond dominant, exercita anumite prerogative asupra unui alt imobil, fond aservit, apartinand altui proprietar.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Expresie latina potrivit careia un act juridic se incheie in conformitate
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (5) si (6) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, exceptie ridicata de G.I. in Dosarul nr.XXXX/104/2015** al Curtii de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXXD/2016.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, intrucat, in dinamica legislativa, prin prevederile legale criticate are loc o aplicare a principiului tempus regit actum, ceea ce nu constituie o incalcare a prevederilor art. 16 din Constitutie .
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
4. Prin Decizia nr. 936 din 8 noiembrie 2016, pronuntata in Dosarul nr.XXXX/104/2015**, Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 12 alin. (5) si (6) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012.
5. Exceptia de neconstitutionalitate a fost ridicata de G.I. intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei sentinte pronuntate de Tribunalul Olt - Sectia a II-a civila, prin care s-a respins, ca neintemeiata, cererea prin care se solicita obligarea la incheierea unei conventii-cadru cu privire la stabilirea conditiilor de exercitare a dreptului de uz si de servitute, in virtutea prevederilor Legii nr. 123/2012.
6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, ca principiul general al egalitatii presupune ca la situatii egale sa se aplice un tratament juridic egal si dreptul la diferentiere, atunci cand situatiile sunt diferite. Incalcarea acestui principiu intervine atunci cand se aplica un tratament diferentiat unor situatii similare, fara sa existe o motivare obiectiva si rezonabila. Or, textul criticat diferentiaza proprietarii afectati de capacitatile energetice in functie de data amplasarii acestora, respectiv inainte si dupa intrarea in vigoare a legii, ceea ce este contrar art. 16 alin. (1) din Constitutie .
7. Curtea de Apel Craiova - Sectia a II-a civila opineaza in sensul constitutionalitatii dispozitiilor criticate, nefiind incalcat principiul egalitatii in drepturi, intrucat acesta este infrant atunci cand se aplica un tratament diferit in situatii identice, ceea ce nu este cazul in speta de fata. Astfel situatia proprietarilor este diferita, raportat la existenta sau nu pe teren a capacitatii energetice la data intrarii in vigoare a legii.
8. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
9. Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila si arata ca, din argumentele invocate de catre autorul exceptiei de neconstitutionalitate, reiese faptul ca acesta invoca, in fond, probleme de aplicare si interpretare a legii. Or, potrivit jurisprudentei instantei de contencios constitutional, interpretarea si aplicarea reglementarilor legale in cadrul unor litigii sunt atributii ce revin in exclusivitate instantelor de judecata, si nu Curtii Constitutionale.
10. Distinct de acestea, avand in vedere jurisprudenta Curtii Constitutionale cu privire la principiul egalitatii, precizeaza ca egalitatea in fata legii nu inseamna uniformitate, asa incat, daca la situatii egale trebuie sa corespunda un tratament egal, la situatii diferite tratamentul juridic nu poate fi decat diferit, ceea ce este valabil si cu privire la prevederile criticate, care se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta de ipoteza normei legale, fara nicio discriminare pe considerente arbitrare.
11. Avocatul Poporului considera ca prevederile criticate sunt constitutionale. Astfel, dispozitiile legale criticate clarifica diferenta obiectiva dintre situatia titularilor drepturilor de proprietate asupra terenurilor afectate de capacitatile energetice si anume momentul realizarii acestor capacitati, respectiv inainte sau dupa intrarea in vigoare a Legii energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, in functie de acesta fiind instituit caracterul oneros al exercitarii drepturilor de uz si servitute asupra terenurilor afectate de capacitatile energetice. Astfel, textul de lege criticat reprezinta o aplicare a principiului general de drept tempus regit actum.
12. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
13. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze prezenta exceptie .
14. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 12 alin. (5) si (6) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au urmatorul cuprins:
"(5) Exercitarea drepturilor de uz si de servitute asupra proprietatilor private afectate de capacitatile energetice, care se vor realiza dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, se face in conformitate cu regulile procedurale privind conditiile si termenii referitori la durata, continutul si limitele de exercitare a acestor drepturi, prevazute intr-o conventie-cadru, precum si pentru determinarea cuantumului indemnizatiilor, a despagubirilor si a modului de plata a acestora, care se aproba, impreuna cu conventia-cadru, prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
(6) Proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz si de servitute de catre titularii de licente si autorizatii pot solicita incheierea de conventii, conform prevederilor alin. (5)."
15. In sustinerea neconstitutionalitatii acestor dispozitii legale sunt invocate prevederile constitutionale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in drepturi .
16. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca solutia legislativa criticata este parte integranta a art. 12 din Legea nr. 123/2012, care are denumirea marginala Drepturile si obligatiile ce decurg din autorizatia de infiintare si din licente. Astfel, potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 123/2012, lucrarile de realizare si retehnologizare ale capacitatilor energetice pentru care se acorda autorizatii, precum si activitatile si serviciile pentru care se acorda licente, dupa caz, sunt de interes public, cu exceptia celor care sunt destinate exclusiv satisfacerii consumului propriu al titularului autorizatiei sau licentei.
17. Asupra terenurilor si bunurilor proprietate publica sau privata a altor persoane fizice ori juridice si asupra activitatilor desfasurate de persoane fizice sau juridice in vecinatatea capacitatii energetice se instituie limitari ale dreptului de proprietate in favoarea titularilor autorizatiilor de infiintare si de licente care beneficiaza de: a) dreptul de uz pentru executarea lucrarilor necesare realizarii, relocarii, retehnologizarii sau desfiintarii capacitatii energetice, obiect al autorizatiei; b) dreptul de uz pentru asigurarea functionarii normale a capacitatii, obiect al autorizatiei de infiintare, pentru reviziile, reparatiile si interventiile necesare; c) servitutea de trecere subterana, de suprafata sau aeriana pentru instalarea/desfiintarea de retele electrice sau alte echipamente aferente capacitatii energetice si pentru acces la locul de amplasare a acestora, in conditiile legii; d) dreptul de a obtine restrangerea sau incetarea unor activitati care ar putea pune in pericol persoane si bunuri; e) dreptul de acces la utilitatile publice [art. 12 alin. (2) din Legea nr. 123/2012]. Dreptul de uz si de servitute asupra terenurilor proprietate privata, restrangerea sau incetarea unor activitati prevazute la alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 123/2012 se stabilesc si se exercita cu respectarea principiului echitatii, a dreptului de proprietate si a minimei afectari a acestuia [art. 12 alin. (11) din Legea nr. 123/2012].
18. In acest context, potrivit art. 12 alin. (3) si (4) din Legea nr. 123/2012, drepturile de uz si de servitute au ca obiect utilitatea publica, au caracter legal, iar continutul acestora este prevazut la art. 14 din Legea nr. 123/2014 si se exercita fara inscriere in Cartea funciara pe toata durata existentei capacitatii energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizarii unei capacitati in functiune, reparatiei, reviziei, lucrarilor de interventie in caz de avarie; exercitarea drepturilor de uz si servitute asupra proprietatilor statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale afectate de capacitatile energetice se realizeaza cu titlu gratuit, pe toata durata existentei acestora.
19. In ceea ce priveste exercitarea drepturilor de uz si de servitute asupra proprietatilor private afectate de capacitatile energetice, care se realizeaza dupa intrarea in vigoare a acestei legi, aceasta se face, potrivit art. 12 alin. (5) din Legea nr. 123/2012, criticat in prezenta cauza, in conformitate cu regulile procedurale privind conditiile si termenii referitori la durata, continutul si limitele de exercitare a acestor drepturi, prevazute intr-o conventie-cadru, precum si pentru determinarea cuantumului indemnizatiilor, a despagubirilor si a modului de plata a acestora, care se aproba, impreuna cu conventia-cadru, prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
20. Astfel, proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz si de servitute de catre titularii de licente si autorizatii pot solicita incheierea de conventii, conform art. 12 alin. (5), iar titularii de licente si autorizatii sunt obligati sa procedeze la incheierea conventiilor-cadru, in termen de maximum 30 de zile de la solicitarea proprietarilor afectati [art. 12 alin. (6) si (8) din Legea nr. 123/2012].
21. In virtutea art. 12 alin. (7) si (9) din Legea nr. 123/2012 beneficiaza de indemnizatii si, respectiv, despagubiri si proprietarii de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz si de servitute de catre titularii de licente si autorizatii care la data intrarii in vigoare a acestei legi au in derulare conventii privind exercitarea acestor drepturi incheiate in conditiile legii; totodata, daca, cu ocazia interventiei pentru retehnologizari, reparatii, revizii sau avarii, se produc pagube proprietarilor din vecinatatea capacitatilor energetice, titularii de licenta au obligatia sa plateasca despagubiri, in conditiile legii.
22. De asemenea, proprietarii terenurilor si titularii activitatilor afectati de exercitarea de catre titularii de licenta si autorizatii a drepturilor prevazute la alin. (2) al art. 12 din Legea nr. 123/2012 vor fi despagubiti pentru prejudiciile cauzate acestora. La calculul despagubirilor vor fi avute in vedere urmatoarele criterii: suprafata de teren afectata cu ocazia efectuarii lucrarilor; tipurile de culturi si plantatii, precum si amenajarile afectate de lucrari; activitatile restranse cu ocazia lucrarilor. Cuantumul despagubirii se stabileste prin acordul partilor sau, in cazul in care partile nu se inteleg, prin hotarare judecatoreasca.
23. Asadar, acesta este cadrul legislativ care circumscrie drepturile si obligatiile ce decurg din autorizatia de infiintare si din licente, inclusiv in ceea ce priveste incheierea de conventii sau acordarea unor indemnizatii si, respectiv, despagubiri proprietarilor de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz si de servitute de catre titularii de licente si autorizatii acordate in temeiul prevederilor Legii nr. 123/2012. Referitor la ipotezele in care se incadreaza fiecare proprietar de teren afectat in conditiile acestei legi sau al altui cadru legislativ existent in dinamica legislativa, acestea sunt aspecte care tin de interpretarea si aplicarea legii, atribut al autoritatilor publice indrituite cu asemenea competente si al instantelor de judecata chemate sa solutioneze asemenea litigii.
24. In ceea ce priveste critica autorului exceptiei de neconstitutionalitate si care consta in faptul ca textul criticat face diferentieri intre proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz si de servitute de catre titularii de licente si autorizatii pentru capacitatile energetice in functie de data la care acestea se realizeaza, ceea ce, in opinia acestuia, este contrar art. 16 alin. (1) din Constitutie, aceasta urmeaza a fi respinsa ca neintemeiata. Astfel, fata de aceste critici, Curtea, in jurisprudenta sa, a statuat ca situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalitatii in drepturi presupune luarea in considerare a tratamentului pe care legea il prevede fata de cei carora li se aplica in decursul perioadei in care reglementarile sale sunt in vigoare, iar nu in raport cu efectele produse prin reglementarile legale anterioare. In consecinta, reglementarile juridice succesive pot prezenta in mod firesc diferente determinate de conditiile obiective in care ele au fost adoptate, fara ca aceste diferente sa aiba semnificatia unei discriminari (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014, paragraful 31, sau Decizia nr. 649 din 17 octombrie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2018, paragraful 34).
25. Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de G.I. in Dosarul nr.XXXX/104/2015** al Curtii de Apel Craiova - Sectia a II-a civila si constata ca dispozitiile art. 12 alin. (5) si (6) din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta din data de 18 decembrie 2018.


Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 17 ianuarie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 854/2018    Legea energiei electrice si a gazelor naturale    Legea 123/2012    Dreptul la tratament juridic egal



Comentează: Decizia nr. 854/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate unor dispozitii din Legea energiei electrice si a gazelor naturale nr. 123/2012
Alte Speţe

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 263/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 349/2002
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 202/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 906 alin. (2)-(4) din Codul de procedura civila
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu