Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Drept public » Decizia C.C.R. nr. 224/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

Decizia C.C.R. nr. 224/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor

  Publicat: 28 Jun 2019       196 citiri        Secţiunea: Drept public  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 224/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 531 din 28.06.2019.

Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
Unirea a doua sau mai multe cauze aflate in curs de cercetare si urmarire penala,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Presupunere facuta de legiuitor sau judecator prin considerarea unui fapt ca existent, dedus din existenta altui fapt, vecin si conex.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Reglementata in cap. IV, t. I, C. proc. pen., partea speciala, consta in inaintarea instantei de judecata competente a doasrului de cercetare penala,
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sau comiterea unei infractiuni, expresie folosita de legea penala, in t. VIII, art. 144, C. pen., partea generala, prin care se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste
Instrument care ofera clientilor protectie impotriva riscului.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Institutie constituita cu scopul de a apara drepturile si libertatile cetatenilor
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Procedeu defensiv de aparare a drepturilor si libertatilor publice, aflat la dispozitia justitiabililor;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Reglementate in sectiunea I, cap. II, t. II, C. proc. pen., partea speciala;
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Prevauzute in cap. I, art. 174-185, ce cuprind: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncuciderea, uciderea din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Una dintre solutiile pe care le pronunta instanta care a judecat cauza penala,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului reprezinta un tribunal international care are sediul la Strasbourg.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Asezata in sectiunea I, cap.II, t.I, C. proc. pen., partea generala ,
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.

1. Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, exceptie ridicata de R.P. in Dosarul nr. XXXX/1/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. XXXD/2017.
2. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
3. Presedintele dispune sa se faca apelul si in Dosarul nr. YYYYD/2017, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, exceptie ridicata de C.H. in Dosarul nr. XXX/98/2017 al Tribunalului Ialomita - Sectia civila.
4. La apelul nominal se constata lipsa partilor. Procedura de citare este legal indeplinita.
5. Avand in vedere obiectul exceptiei de neconstitutionalitate in dosarele mai sus mentionate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea acestora. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, in temeiul dispozitiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. YYYYD/2017 la Dosarul nr. XXXD/2017, care a fost primul inregistrat.
6. Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neintemeiata, a exceptiei de neconstitutionalitate. In acest sens arata ca, asupra unor critici similare, Curtea s-a mai pronuntat prindeciziile nr. 242 din 6 aprilie 2017 si nr. 492 din 17 iulie 2018, ale caror considerente isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, retine urmatoarele:
7. Prin Decizia nr. 3.592 din 14 decembrie 2016 si Incheierea din 17 mai 2017, pronuntate in dosarele nr. XXXX/1/2016 si, respectiv, nr. XXX/98/2017, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si Tribunalul Ialomita - Sectia civila au sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Exceptia a fost ridicata de R.P. si C.H. in cauze avand ca obiect solutionarea contestatiei impotriva unei hotarari a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a dispus suspendarea din functia de judecator a autoarei exceptiei, ce formeaza obiectul Dosarului nr. XXXD/2017, ca urmare a trimiterii sale in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de coruptie, respectiv solutionarea actiunii introduse de autorul exceptiei de neconstitutionalitate ce formeaza obiectul Dosarului nr. YYYYD/2017 in vederea obligarii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si a Parchetului de pe langa Tribunalul Ialomita la achitarea drepturilor salariale pe toata perioada suspendarii sale din activitate, dispusa ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa pentru savarsirea unor infractiuni .
8. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine, in esenta, referitor la prevederile art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, ca incalca dispozitiile constitutionale si conventionale referitoare la prezumtia de nevinovatie, intrucat trimiterea in judecata a unui magistrat are repercusiuni pe plan profesional. Or, aceasta prezumtie presupune lipsa oricaror masuri de natura punitiva sau care sa determine persoana sa resimta consecintele unor fapte cu privire la care nu i s-a stabilit vinovatia, dincolo de orice dubiu rezonabil. Prin prisma exigentelor impuse de art. 53 alin. (2) din Constitutie, se arata ca limitarea adusa prezumtiei de nevinovatie nu este proportionala cu scopul vizat, aceasta avand si consecinte discriminatorii. Totodata, se arata ca suspendarea din functia de judecator se aplica tuturor magistratilor cu privire la care s-a dispus trimiterea in judecata . Dar din faptul ca un judecator este trimis in judecata nu rezulta invariabil lipsa de impartialitate a acestuia. O asemenea analiza se impune a se efectua in concret, si nu in abstract, in mod general si indiferent de circumstantele concrete ale situatiei. De asemenea, autoarea exceptiei ce formeaza obiectul Dosarului nr. XXXD/2017 precizeaza ca, in virtutea prezumtiei de nevinovatie, ar putea sa exercite in cadrul instantei atributiile prevazute in sectiunea a V-a din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015. Critica de neconstitutionalitate este motivata si prin existenta unor reglementari diferite pentru diverse categorii profesionale in ipoteza trimiterii in judecata, prin caracterul nejustificat al masurii de suspendare din functie din perspectiva deficitului de judecatori si prin lipsa de proportionalitate intre limitarile aduse prezumtiei de vinovatie si scopul vizat de legiuitor din perspectiva consecintelor personale ireparabile.
9. In ceea ce priveste neconstitutionalitatea prevederilor art. 62 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, care prevad consecintele masurii de suspendare din functie, se sustine ca sunt, de asemenea, contrare prezumtiei de nevinovatie. In acest sens, se arata ca absenta remuneratiei si faptul ca perioada suspendarii nu reprezinta vechime in munca sunt consecinte disproportionate in raport cu scopul urmarit prin dispunerea masurii. Precizeaza ca un judecator suspendat din functie pe perioada mai multor ani nu dispune de mijloace prin care sa realizeze venituri, nu beneficiaza de asigurare de sanatate sau alte mijloace de protectie sociala, iar consecintele pe termen lung sunt ireparabile. Chiar daca la finalizarea procesului penal judecatorul in cauza ar urma sa beneficieze de restituirea retroactiva a drepturilor banesti, nu exista mijloace juridice prin care sa poata fi reparat prejudiciul moral cauzat.
10. Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. In acest sens arata, in esenta, ca ratiunea masurii suspendarii din functie a magistratului in situatia trimiterii in judecata pentru savarsirea unei infractiuni este aceea de asigurare a independentei si impartialitatii sistemului judiciar, iar continuarea desfasurarii activitatii de catre un magistrat fata de care se desfasoara un proces penal poate afecta increderea in justitie si nu asigura aparenta de impartialitate. Hotararea de suspendare din functie nu reprezinta un act prin care autoritatea publica emitenta sa aprecieze si, cu atat mai putin, sa se pronunte cu privire la vinovatia magistratului in savarsirea infractiunilor pentru care a fost trimis in judecata, astfel ca nu se aduce atingere prezumtiei de nevinovatie. Apreciaza ca este neintemeiata si critica de neconstitutionalitate referitoare la incalcarea art. 16 alin. (1) din Constitutie, intrucat magistratii si politistii sunt categorii socioprofesionale care beneficiaza de reglementari diferite avand la baza ratiuni obiective distincte, avute in vedere de legiuitor in considerarea specificului activitatilor desfasurate. In ceea ce priveste concordanta cu dispozitiile art. 53 alin. (2) din Constitutie, Inalta Curte apreciaza ca restrangerea exercitiului unor drepturi ce deriva din aplicarea masurii de suspendare din functia de magistrat, in ipoteza reglementata de textul de lege criticat, este impusa de necesitatea ca, in perioada desfasurarii instructiei penale, sa fie asigurate independenta si impartialitatea justitiei, precum si increderea societatii in actul de justitie, ca elemente definitorii ale societatii democratice. In fine, precizeaza ca masura suspendarii din functia de judecator nu echivaleaza cu interdictia de a desfasura alte activitati generatoare de venituri, care sa permita persoanei sa isi asigure mijloacele de subzistenta si de protectie sociala.
11. Tribunalul Ialomita - Sectia civila considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca este normal ca pe perioada suspendarii din functie sa nu se realizeze plata drepturilor salariale atat timp cat angajatul nu presteaza o munca pentru care sa aiba dreptul sa solicite remuneratie.
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
13. Guvernul apreciaza, in esenta, ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, aratand ca este de competenta legiuitorului sa aprecieze situatiile care pun in pericol prestigiul si independenta justitiei. Suspendarea din functie are un scop preventiv, este temporara si nu are un scop punitiv. Considera ca nu poate fi retinuta comparatia cu alte categorii profesionale (functionari publici, profesori), dat fiind statutul profesional distinct de cel al magistratilor si specificul diferit al organizarii profesiei, astfel ca instituirea unor reguli diferite in materie nu are semnificatia unei discriminari a categoriei profesionale a magistratilor.
14. Avocatul Poporului considera ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale, precizand ca isi mentine punctul de vedere retinut de Curtea Constitutionala in deciziile nr. 1.072 din 14 octombrie 2008, nr. 1.556 din 6 decembrie 2011 si nr. 242 din 6 aprilie 2017. Arata ca prevederile criticate nu contin privilegii sau discriminari in raport cu criteriile egalitatii in drepturi, iar situatia juridica a anumitor categorii de persoane justifica aplicarea unui tratament diferit, in scopul unei mai bune infaptuiri a justitiei. Apreciaza, totodata, ca nu poate fi primita comparatia facuta cu alte categorii profesionale, acestea avand statute diferite.
15. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
16. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
17. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicarii exceptiei, aveau urmatorul continut normativ:
- Art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3):
"(1) Judecatorul sau procurorul este suspendat din functie in urmatoarele cazuri:
a) cand a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni;
(...)
(3) In perioada suspendarii din functie, judecatorului si procurorului nu i se platesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime in magistratura."
18. In opinia autorilor exceptiei de neconstitutionalitate, textele de lege criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 16 care consacra principiul egalitatii in fata legii si in art. 23 alin. (11) care instituie prezumtia de nevinovatie. Totodata, prin prisma art. 11 si art. 20 din Constitutie, se invoca prevederile art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, care statueaza, de asemenea, cu privire la prezumtia de nevinovatie.
19. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea observa ca prevederile de lege criticate au mai format obiectul controlului de constitutionalitate, Curtea pronuntandu-se prin mai multe decizii in sensul conformitatii acestora cu dispozitiile din Legea fundamentala invocate si in motivarea prezentei exceptii de neconstitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 492 din 17 iulie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 920 din 31 octombrie 2018 (paragraful 14), Curtea a statuat ca prevederile art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004, care consacra masura suspendarii de drept din functie a judecatorului sau a procurorului care a fost trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni, au ca scop principal protejarea prestigiului profesiei si a functiei exercitate, precum si mentinerea increderii cetatenilor in actul jurisdictional. De asemenea, Curtea a constatat ca prezumtia de nevinovatie isi mentine valentele pe tot parcursul procesului penal, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti, dar indepartarea temporara a magistratului din exercitiul functiei sale se justifica pe considerentul pastrarii imaginii de probitate morala si profesionala ce trebuie sa caracterizeze sistemul judiciar, in ansamblul sau, eliminandu-se astfel orice fel de suspiciuni care ar putea sa umbreasca ideea de verticalitate morala pe care magistratii trebuie sa o demonstreze in intreaga lor activitate .
20. Totodata, examinand critici similare referitoare la pretinsa incalcare a prezumtiei de nevinovatie, prin Decizia nr. 242 din 6 aprilie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 590 din 24 iulie 2017 (paragraful 18), Curtea a apreciat ca fiind aplicabile, mutatis mutandis, considerentele cuprinse in Decizia nr. 1.553 din 6 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 7 februarie 2012, prin care a analizat constitutionalitatea prevederilor din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, potrivit carora raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public a fost trimis in judecata pentru savarsirea anumitor infractiuni . Astfel, Curtea a retinut ca sanctiunea administrativa a suspendarii functionarului public din functia publica pe care acesta o detine, in cazul in care s-a dispus trimiterea sa in judecata, are ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale savarsite de catre functionarul public. Or, tinand cont de natura administrativa a acestei masuri, nu se pune problema nesocotirii prezumtiei de nevinovatie, care va trebui insa respectata pe parcursul desfasurarii intregului proces penal pornit impotriva respectivului functionar public, pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.
21. Prin aceeasi decizie, paragraful 19, Curtea a retinut ca, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, prezumtia de nevinovatie prevazuta de art. 6 paragraful 2 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este relevanta nu numai in actiunea penala, dar si in alte cauze in care instantele nationale nu au trebuit sa stabileasca problema vinovatiei, scopul sau esential fiind sa previna orice autoritate nationala sa reflecte opinia ca reclamantul este vinovat inainte ca acesta sa fie gasit vinovat conform legii. In acest sens, prin Decizia de inadmisibilitate din 22 noiembrie 2011, pronuntata in Cauza Tehanciuc impotriva Romaniei, paragraful 17, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca cererea reclamantului privind incalcarea dreptului sau de a fi prezumat nevinovat din cauza suspendarii din functie in momentul trimiterii in judecata este in mod vadit nefondata si trebuie respinsa, deoarece suspendarea sa era obligatorie si automata conform Legii nr. 188/1999 si nimic din aceasta lege nu arata ca scopul masurii de suspendare ar fi unul punitiv, ci mai degraba de precautie si provizoriu, in masura in care priveste apararea interesului public prin suspendarea din functie a unei persoane acuzate de comiterea unei infractiuni de serviciu, si, astfel, de prevenire a altor posibile acte similare sau consecinte ale unor asemenea acte (paragraful 19). Curtea Europeana a Drepturilor Omului a mai retinut ca, si in absenta unui scop punitiv, trebuie evaluat impactul acestei masuri asupra drepturilor individuale aparate la art. 6 paragraful 2 din Conventie si, in mod special, trebuie sa se tina seama de garantiile prevazute de lege in acest sens, mentionand ca dispozitiile relevante din Legea nr. 188/1999 prevad ca, la terminarea procesului, persoana este repusa in functie daca nu a fost gasita vinovata, cu plata retroactiva a salariului (paragraful 20).
22. In ceea ce priveste comparatia reglementarii aplicabile judecatorilor si procurorilor cu cea corespunzatoare politistilor, cuprinsa in art. 2721 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, cu modificarile si completarile ulterioare, Curtea a analizat-o deja prin Decizia nr. 242 din 6 aprilie 2017, paragraful 22, precum si prin Decizia nr. 492 din 17 iulie 2018 (paragraful 21), constatand ca nu poate fi retinuta. Aceasta deoarece aceste doua categorii profesionale au statute diferite, in cazul politistului fiind luata masura punerii la dispozitie, cand fata de acesta s-a pus in miscare actiunea penala, "cu exceptia situatiei in care actiunea penala a fost pusa in miscare pentru o infractiune din culpa care nu este in legatura cu serviciul".
23. Intrucat in cauza de fata nu au fost aduse elemente de noutate care sa justifice reconsiderarea acestei jurisprudente, statuarile cuprinse in deciziile citate isi mentin valabilitatea si in ceea ce priveste prezenta exceptie de neconstitutionalitate.
24. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:


Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de R.P. in Dosarul nr. XXXX/1/2016 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Sectia de contencios administrativ si fiscal si de C.H. in Dosarul nr. XXX/98/2017 al Tribunalului Ialomita - Sectia civila si constata ca prevederile art. 62 alin. (1) lit. a) si alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Pronuntata in sedinta din data de 16 aprilie 2019.


Pronuntata de: Curtea Constitutionala a Romaniei


Citeşte mai multe despre:    CCR    Decizia 224/2019    Legea 303/2004    Statutul judecatorilor si procurorilor    Suspendarea din functie    Prezumtia de nevinovatie



Comentează: Decizia C.C.R. nr. 224/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor
Alte Speţe

Decizia CCR nr. 274/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii ale art. 421 din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 255/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Competenta teritoriala de solutionare a cauzei in materia conflictelor de munca
Pronuntaţă de: ICCJ, Decizia nr. 187 din 30 ianuarie 2019

Decizia CCR nr. 418/2019 referitoare la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul educatiei
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 318/2019 - admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 14 alin. (4) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia CCR nr. 323/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 80/1995
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 209/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din OUG 44/2008
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 362/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 32 alin. (7) fraza finala din Legea cetateniei romane nr. 21/1991
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 223/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 3 alin. din Legea nr. 61/1993
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Restrictiile privind vanzarea-cumpararea terenurilor agricole situate in extravilan si aplicarea principiului tempus regit actum
Sursa: Irina Maria Diculescu

Procedura speciala a atacarii hotararilor de validare a consilierilor locali – aspecte de constitutionalitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Legea anticoruptie: efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia ca acte de comert – aspecte de constitutionalitate si previzibilitate
Sursa: Irina Maria Diculescu

Evaluarea imobilelor restituite in natura sau prin echivalent in temeiul Legii 165/2013. Aspecte de constitutionalitate.
Sursa: Irina Maria Diculescu

Obligatia instantei de a stabili contributia lunara la intretinerea copilului pe timpul plasamentului – masura de protectie a drepturilor copilului sau piedica in calea celeritatii
Sursa: Irina Maria Diculescu

Diferentierea termenelor de solutionare a cererilor de restituire a imobilelor preluate abuziv si egalitatea in drepturi
Sursa: Irina Maria Diculescu