Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.

ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.

  Publicat: 12 Jul 2019       299 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Codul muncii comentat Marius-Catalin Predut
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Decizia nr. 19/2019 privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 1.621/110/2016, privind pronuntarea unei hotarari prealabile referitoare la o chestiune de drept a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 573 din 12.07.2019.

Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Credit deschis de un bancher si garantat printr-un drept de gaj asupra marfurilor sau titlurilor (valorilor mobiliare) apartinand clientului.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(urmarea imediata). Este unul din elementele laturii obiective ale infractiunii si consta in rezultatul sau in schimbarea pe care o produce in lumea exterioara actiune sau inactiunea.
Viciu de consimtamant. Este amenintarea unei persoane cu un rau care sa-I produca o temere ce o determina sa consimta la incheierea unui act juridic civil, pe care altfel nu l-ar fi incheiat.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
A fost promulgat la 11.09.1865
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Suma de bani acordata cu anticipatie de catre o persoana pentru procurarea unui bun, executarea unei lucrari sau pentru prestarea unui serviciu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este actul juridic incheiat intre angajator si persoana incadrata
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Este relatarea facuta de catre expertul desemnat de instanta, in scris sau oral, in care acesta expune constatarile si concluziile sale cu privire la imprejurarile de fapt a caror lamurire a fost solicitata.
( lat. expertus, de la experior "incerc, dovedesc"). Mijloc de proba, prevazut in sectiunea X, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala si in diferite legi speciale, consta in rezolvarea unor probleme de stricta specialitate de catre persoane care poseda cunostinte profunde intr-un domneiu dat.
Diferenta pozitiva intre valoarea elementelor care constituie garantia unui credit si valoarea creditului, constata de catre banci cu ocazia verificarii garantiilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Despagubiri ce se acorda partii vatamate
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
(termen CNA). Ansamblul programelor de radiodifuziune sau de televiziune, al emisiunilor si al celorlalte elemente ale unor servicii specifice, furnizat de un radiodifuzor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
A fost promulgat la 11.09.1865
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
A fost promulgat la 11.09.1865
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane,
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Mod de organizare a vietii in comun a oamenilor,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
A fost promulgat la 11.09.1865
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
A fost promulgat la 11.09.1865
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Obligatie ce revine partilor dintr-un proces de a face dovada imprejurarilor, faptelor, afirmatiilor, sustinerilor pe care isi intemeiaza pretentiile ori apararile prezentate in fata organului de jurisdictie.
A fost promulgat la 11.09.1865
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Prevedere cuprinsa intr-un contract, tratat etc. ce are drept
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
O situatie pe piata, in care vanzatorii unui produs sau serviciu actioneaza independent, pentru captarea clientelei, pentru a atinge un obiectiv comercial precis, adica un anumit nivel al beneficiilor, al volumului de vanzari si / sau al cotei de piata.
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
A fost promulgat la 11.09.1865
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamantul dat de cumparator, care, in baza unei conventii incheiata cu banca, putea ca pana la un anumit termen precis sa-i transmita accesteia o acceptare expresa
A fost promulgat la 11.09.1865
Cuprinde masurile luate pentru exercitarea dreptului persoanelor cu handicap la un regim special de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a acestei categorii de persoane.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Sanctiune civila care consta in desfiintarea retroactiva a unui act juridic incheiat cu incalcarea dispozitiilor legale.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazut in cap. I, t. II, C. proc.en., partea speciala, colectiv de judecatori constituit pentru solutionarea cauzelor care i s-au repartizat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act adoptat de organele de stat,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este actul juridic incheiat intre angajator si persoana incadrata
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Document politic de referinta aprobat de catre Consiliul Informal al Ministrilor responsabili cu amenajarea teritoriului din UE, la Potsdam in 1999.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Acea ramura a disciplinei economice consacrata analizei deciziilor de alocare a resurselor monetare in procesele de productie de bunuri sau de servicii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
A fost promulgat la 11.09.1865
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
A fost promulgat la 11.09.1865
A fost promulgat la 11.09.1865
Legea pentru modificarea şi completarea unor reglementări din legislaţia de asigurări sociale
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Trasatura esentiala a infractiunii, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19 , C. pen., partea generala. Ea priveste latura subiectiva a infractiunii,
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
A fost promulgat la 11.09.1865
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Clauza intr-un contract ori tratat international prin care partile stabilesc anumite drepturi
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2)
A fost promulgat la 11.09.1865
1. Persoana careia ii apartine un drept sau ii revine o obligatie in mod direct. De exemplu, o persoana poate fi titulara a dreptului de proprietate, a dreptului de autor, a unui drept de creanta etc.
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
A fost promulgat la 11.09.1865
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
A fost promulgat la 11.09.1865
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Regula specifica fazei de judecata,
Prevazute in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala, mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Actiune ori inactiune a unei persoane fizice, sau juridice, prin care se incalca o norma de conduita obligatorie.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
A fost promulgat la 11.09.1865
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Document care cuprinde enumerarea si descrierea existentei cantitative si valorice a mijloacelor pe care le poseda, le are in gestiune, in folosinta ori in raspundere al un moment dat, o persoana fizica sau juridica.
1. Determinare cu aproximatie (sinonim cu estimare) a unei anumite cantitati, in acest sens evaluarea poate reprezenta o anticipare a operatiei de masurare propriu-zisa sau o poate inlocui, atunci cand nu este posibila o masurare suficient de exacta
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
A fost promulgat la 11.09.1865
Stipulatie sau prevedere contractuala, prin care partile stabilesc de comun acord, anticipat si prin apreciere, cuantumul despagubirilor ce vor fi datorate de partea in culpa, in cazul neindeplinirii ori implinirii necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
A fost promulgat la 11.09.1865
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
1. Impozite si taxe locale stabilite in suma globala si invariabila.
A fost promulgat la 11.09.1865
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
A fost promulgat la 11.09.1865
Paguba materiala sau prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul I.C.C.J.).
Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa domnul Aurel Segarceanu, magistrat-asistent desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulamentul I.C.C.J.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 1.621/110/2016, privind pronuntarea unei hotarari prealabile referitoare la urmatoarea chestiune de drept:
"Art. 38 din Codul muncii, coroborat cu art. 254 din acelasi cod, se interpreteaza in sensul ca este admisibila/inadmisibila clauza penala intr-un contract individual de munca sau intr-un act aditional la contractul individual de munca?"
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, care a fost comunicat, potrivit dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila, partilor; se arata, de asemenea, ca la dosar au fost atasate raspunsul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul ca nu s-a verificat si nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui recurs in interesul legii cu privire la problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii, precum si raspunsurile instantelor nationale in legatura cu aceasta.
In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii.


INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:


I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, prin Incheierea din 12 decembrie 2018, pronuntata in Dosarul nr. 1.621/110/2016, a dispus sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, in temeiul art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile prin care sa se dea o rezolvare de principiu urmatoarei chestiuni de drept:
"Art. 38 din Codul muncii, coroborat cu art. 254 din acelasi cod, se interpreteaza in sensul ca este admisibila/inadmisibila clauza penala intr-un contract individual de munca sau intr-un act aditional la contractul individual de munca?"


II. Expunerea succinta a procesului. Obiectul investirii instantei care a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile. Stadiul procesual in care se afla pricina
A. Actiunea
2. Prin actiunea inregistrata pe rolul Tribunalului Bacau - Sectia I civila, la data de 3 mai 2016, reclamanta - societate comerciala a chemat in judecata pe paratul A, solicitand obligarea acestuia la plata unor despagubiri, in suma de 1.500 euro, cu titlu de prejudiciu concret, produs in urma neindeplinirii sarcinilor de serviciu, stabilite si acceptate bilateral prin contractul individual de munca si, respectiv, actul aditional la acest contract, si restituirea sumelor nejustificate platite in avans .
3. Reclamanta a sustinut ca paratul a fost angajatul sau, ca sofer pe masina de mare tonaj, in temeiul contractului individual de munca incheiat intre parti. Prin actul aditional la contractul de munca, partile au negociat si convenit asupra art. II din acest contract, care stipuleaza ca, in cazul in care angajatul preda cheile autovehiculului, cu scopul de a-si da demisia fara respectarea preavizului de 15 zile lucratoare, acesta va suporta beneficiul nerealizat al angajatorului, in cuantum de 1.500 euro, plus costul prejudiciului concret cauzat in urma neindeplinirii sarcinilor de serviciu, precum si orice alte cheltuieli care sunt rezultatul faptei sale.
4. A aratat reclamanta ca, la data de 26 martie 2016, paratul, aflat in stare de ebrietate, a fost implicat intr-o altercatie cu colegii de serviciu, dand dovada de violenta verbala si fizica; de asemenea, in seara zilei de 28 martie 2016, ora 20,00, cu doua ore inainte de a prelua masina pentru a pleca in cursa, paratul a parasit garajul, fara a da explicatii, fara a anunta in timp util pe administratorul sau pe managerul firmei ca ar exista vreo situatie deosebita care l-ar impiedica sa isi exercite atributiile de serviciu .
5. A fost pricinuit astfel un prejudiciu material grav reclamantei, deoarece neprezentarea unui salariat la locul de munca de la o zi la alta produce dereglari in bunul mers al societatii, aspect care poate genera nerealizarea comenzilor la termen sau, mai grav, pierderea partenerilor.
6. In temeiul art. 251 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Codul muncii), paratul a fost convocat la sediul cabinetului avocatului reclamantei, pentru solutionarea amiabila a acestui litigiu, insa acesta nu a fost de acord cu cele sustinute de catre reclamanta.
7. Referitor la obligarea paratului la restituirea sumelor nejustificate, platite ca avans, reclamanta a subliniat ca paratul a efectuat servicii de transport rutier de marfa, in perioada septembrie 2015-martie 2016, in interiorul Uniunii Europene, motiv pentru care paratul a fost indreptatit la incasarea diurnei zilnice prevazute de Hotararea Guvernului nr. 518/1995 privind unele drepturi si obligatii ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, cu modificarile si completarile ulterioare; drept urmare, reclamanta a virat in contul paratului sume cu titlu de avans, insa acesta a incasat sume necuvenite, care depasesc cu mult contravaloarea diurnei de 35 euro/zi, fara sa justifice sumele primite.
B. Hotararea primei instante
8. Prin Sentinta civila nr. 455 din 2 mai 2018, Tribunalul Bacau - Sectia I civila a admis actiunea si a obligat paratul sa plateasca reclamantei suma de 4.303 euro, reprezentand 1.500 euro, conform actului aditional la contractul individual de munca, si 2.804 euro, reprezentand avans diurna, achitat in plus pentru perioada septembrie 2015-martie 2016.
9. Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca paratul a parasit locul de munca, demisionand in dupa-amiaza zilei de 28.03.2016, fara a efectua termenul de preaviz legal, de 20 de zile lucratoare, prevazut de art. 81 alin. (4) din Codul muncii; neefectuand acest preaviz, paratul intra sub incidenta prevederilor pct. II din actul aditional la contractul de munca (care constituie legea partilor), fiind obligat sa plateasca reclamantei angajatoare o suma de 1.500 euro, cu titlul de despagubiri, pentru prejudiciul cauzat (beneficiu nerealizat).
10. Referitor la cuantumul diurnei legale incasate, din evidentele contabile ale reclamantei, expertiza contabila a retinut ca, pentru perioada septembrie 2015-martie 2016, paratul a incasat necuvenit un plus de diurna in cuantum de 2.804 euro, pe care va trebui sa il restituie reclamantei.
C. Calea de atac formulata in cauza
11. Impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond a formulat apel paratul, invocand, in esenta, lipsa unei motivari clare, care s-a rezumat a face referire la actul aditional cuprinzand clauza privind prejudiciul, si sustinand ca instanta a dat mai mult decat s-a cerut.
12. Pe fondul cauzei s-a invocat existenta unui dubiu cu privire la incheierea actului aditional si la respectarea preavizului; s-a aratat, de asemenea, ca nu a existat o clauza expresa cu privire la diurna, instanta retinand nelegal ca diurna cuvenita paratului era de doar 5.880 euro, iar raportul de expertiza trebuie interpretat in sensul ca paratul trebuie sa primeasca sume in plus .
13. La termenul din 21 noiembrie 2018, conform art. 1.247 alin. (3) din Codul civil, coroborat cu art. 278 alin. (1) din Codul muncii, din oficiu, in temeiul art. 22 din Codul de procedura civila, instanta de apel a pus in discutie inadmisibilitatea clauzei penale stabilite prin actul aditional la contractul de munca, prin raportare la art. 38 coroborat cu art. 254 din Codul muncii, si, in consecinta, nulitatea acestei clauze, conform dispozitiilor art. 57 din acelasi cod.
14. In acest context, potrivit dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, instanta de apel a pus in discutie sesizarea instantei supreme cu chestiunea de drept supusa analizei de fata.


III. Dispozitiile legale supuse interpretarii si alte dispozitii normative relevante
15. Codul muncii:
"Art. 10. -
Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu .";
"Art. 38. -
Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate.";
"Art. 57. -
(1) Nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.
(2) Constatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor.
(3) Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege.
(4) In situatia in care o clauza este afectata de nulitate, intrucat stabileste drepturi sau obligatii pentru salariati, care contravin unor norme legale imperative sau contractelor colective de munca aplicabile, aceasta este inlocuita de drept cu dispozitiile legale sau conventionale aplicabile, salariatul avand dreptul la despagubiri .
(5) Persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu .
(6) Constatarea nulitatii si stabilirea, potrivit legii, a efectelor acesteia se pot face prin acordul partilor.
(7) Daca partile nu se inteleg, nulitatea se pronunta de catre instanta judecatoreasca.";
"Art. 134. -
(1) In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern.
(2) Tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate.
(3) Pauzele, cu exceptia dispozitiilor contrare din contractul colectiv de munca aplicabil si din regulamentul intern, nu se vor include in durata zilnica normala a timpului de munca .";
"Art. 254. -
(1) Salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.
(2) Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului.
(3) In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.
(4) Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie ."


IV. Punctul de vedere al partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
A. Apelantul a fost de acord cu sesizarea instantei supreme, apreciind ca aceasta indeplineste conditiile de admisibilitate.
B. Intimata a fost, de asemenea, de acord cu sesizarea, apreciind ca art. 38 din Codul muncii are aplicabilitate in timpul desfasurarii raporturilor contractuale, incetandu-si efectele dupa incetarea contractului de munca .


V. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea
A. Cu privire la admisibilitatea sesizarii
16. Instanta de trimitere a apreciat ca sunt indeplinite conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila pentru declansarea procedurii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
17. S-a aratat astfel ca pricina se afla pe rolul Curtii de Apel Bacau - Sectia I civila, competenta sa judece cauza in apel, in ultima instanta, conform art. 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 62/2011), coroborat cu art. 7 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 76/2012), care dispune ca "Hotararile instantei de fond sunt supuse numai apelului".
18. De asemenea s-a apreciat ca problema de drept invocata este noua, intrucat completul de judecata care a formulat sesizarea a fost investit pentru prima oara cu o cauza in care se pune in discutie aceasta chestiune de drept, iar instanta suprema nu a fost investita cu un recurs in interesul legii cu privire la respectiva chestiune de drept, de lamurirea careia depinde solutionarea pe fond a cauzei.
19. A retinut instanta de trimitere ca nu s-a constatat ca ar exista o jurisprudenta constanta, care sa fi diluat caracterul de noutate al chestiunii de drept supuse analizei, solutiile pronuntate de instante cu privire la acest aspect fiind razlete si fara consistenta de "practica judiciara".
B. Cu privire la chestiunea de drept ce formeaza obiectul sesizarii
20. Instanta de trimitere a apreciat ca o asemenea clauza nu este admisibila in cadrul contractului individual de munca sau intr-un act aditional la acesta, fiind incompatibila cu dispozitiile art. 38, coroborate cu cele ale art. 254 din Codul muncii.
21. Astfel, s-a sustinut ca, spre deosebire de celelalte raporturi contractuale, unde primeaza egalitatea intre parti, in materia raporturilor de munca legiuitorul a inteles sa acorde o protectie suplimentara salariatului, paguba urmand a fi stabilita cu certitudine doar in baza unor circumstante factuale, iar nu evaluata a priori producerii sale (cand salariatul se afla in situatia de a nu primi/a-si pierde locul de munca daca nu semneaza contractul individual de munca sau actul aditional cuprinzand clauza penala).
22. S-ar putea sustine ca, in contextul art. 1.541 din Codul civil, coroborat cu art. 278 din Codul muncii, clauza penala ar putea fi admisibila si in cazul contractelor de munca, revenind instantei rolul de a aprecia caracterul excesiv al cuantumului despagubirii prevazute anticipat ca prejudiciu, insa Codul muncii a urmarit sa protejeze orice angajat de orice presiune a angajatorului (nulitatea acestei clauze avand mai degraba un efect preventiv decat unul sanctionator, ca mai toate clauzele din legislatia muncii), prin derogare de la Codul civil, care ar proteja doar partial fostul angajat (caracterul excesiv sau nu fiind o chestiune de apreciere, iar nu de nelegalitate).
23. Instanta de trimitere a apreciat ca interpretarea dispozitiilor art. 38 din Codul muncii nu poate fi facuta prin raportare la incetarea contractului de munca; mai mult decat atat, invocarea nulitatii clauzei unui contract colectiv de munca (pe cale de exceptie, avand in vedere ca reclamantul este angajatorul care intelege sa se prevaleze de clauza, dupa incetarea contractului de munca) a fost confirmata de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 17 din 13 iunie 2016 (paragraful 53), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 993 din 9 decembrie 2016.
24. Or, a aratat instanta de trimitere, cele retinute cu caracter de principiu in cazul unui contract colectiv de munca se aplica, prin analogie, si contractului individual de munca [art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, care face referire si la contractul individual de munca].


VI. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
A. Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin Decizia nr. 5 din 16 februarie 2015, pronuntata de Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 234 din 6 aprilie 2015, a admis sesizarea formulata in cauza si a stabilit ca:
"In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 6 alin. (71) din Ordonanta Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 179/2008, respectiv art. 18 alin. (8) din Ordonanta Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea si finantarea rezidentiatului, aprobata prin Legea nr. 103/2012, cu completarile ulterioare, prin raportare la art. 38 si art. 159 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sintagma A«cheltuieli de personalA» nu include salariile primite de medicul rezident pentru munca desfasurata in perioada rezidentiatului, iar drepturile salariale incasate nu pot fi restituite cu titlu de cheltuieli ocazionate de pregatirea profesionala, in situatia in care medicul rezident nu isi respecta obligatia asumata de a continua raporturile de munca pentru o anumita perioada cu spitalul in care a desfasurat programul de rezidentiat, chiar daca o atare clauza ar fi prevazuta in actul aditional la contractul individual de munca, incheiat in conditiile art. 196 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare."
25. De asemenea, in considerentele Deciziei nr. 17 din 13 iunie 2016, invocata de instanta de trimitere in punctul de vedere exprimat, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a retinut urmatoarele:
"52. Controlul legalitatii unei astfel de clauze (negociata de partenerii sociali, cu incalcarea disciplinei bugetare - n.r.) este posibil atat in litigiile in care se solicita pe cale principala aplicarea unei astfel de sanctiuni (prin actiunea sau cererea reconventionala a angajatorului), dar si pe cale de exceptie, in litigiile in care se solicita valorificarea clauzei sau, dimpotriva, se contesta efectele juridice ale acesteia. Sintagma A«a constata nulitatea pe cale de exceptieA» presupune ca instanta, pe cale incidentala, sa nu recunoasca efectele juridice produse de o clauza nelegala, exceptia la care textul de lege face referire nefiind o exceptie de drept procesual, ci un mijloc de aparare a intereselor generale care permite analiza conformitatii cu legea a clauzei respective.
53. Acest rationament nu contravine dispozitiilor art. 268 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, republicat, intrucat instanta are posibilitatea de a invoca nulitatea pe cale de exceptie intr-un litigiu in care se analizeaza eficacitatea juridica a respectivei clauze din contractul colectiv de munca pe toata durata sa de existenta, in conditiile in care efectele acesteia se produc si dupa expirarea termenului convenit de parti pentru punerea in executare a contractului. Existenta unei clauze ce instituie o situatie juridica de care beneficiarul se poate prevala nu se limiteaza la termenul pentru care a fost incheiat contractul, ci reprezinta perioada in care partile pot invoca efectele juridice generate de executarea sau neexecutarea clauzei. O interpretare restrictiva a acestor dispozitii ar permite valorificarea unei clauze contractuale, fara posibilitatea de cenzurare a legalitatii sale."
B. La solicitarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instantele de judecata au comunicat puncte de vedere sau simple opinii referitoare la problema de drept supusa dezlegarii, unele insotite de jurisprudenta.
26. Din analiza punctelor de vedere exprimate de instante si, dupa caz, a hotararilor transmise de acestea se desprind urmatoarele orientari:
A) O orientare majoritara, conform careia nu este admisibila clauza penala intr-un raport de munca, avand in vedere relatiile specifice care se stabilesc intre angajator si salariat, raspunderea patrimoniala a salariatului fiind explicit reglementata in ipoteza prevazuta de lege, la art. 254-256 din Codul muncii
27. S-au pronuntat, respectiv si-au exprimat opinia in acest sens urmatoarele instante:
- curtile de apel Bucuresti (Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale - deciziile nr. 2.521 din 18 mai 2016 si nr. 4.602 din 29 septembrie 2016) si Targu Mures;
- tribunalele Ialomita, Ilfov, Cluj (Sectia mixta de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si asigurari sociale - Sentinta nr. 2.882 din 19 mai 2017, definitiva prin neapelare), Gorj (Sectia conflicte de munca si asigurari sociale - Sentinta nr. 679 din 30 mai 2017, definitiva prin Decizia nr. 3.423 din 29 noiembrie 2017 a Curtii de Apel Craiova - Sectia I civila), Arges (Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale - sentintele nr. 4.773 din 4 decembrie 2018, nr. 334 din 30 ianuarie 2017 si nr. 2.725 din 17 decembrie 2015, precum si Decizia nr. 1.188 din 12 mai 2016), Mures (Sentinta nr. 164 din 11 februarie 2015, definitiva prin neapelare) si Suceava (Sectia I civila - sentintele nr. 1.271 si nr. 1.272 din 29 octombrie 2018);
- Judecatoria Buzau.
28. In sprijinul acestei orientari au fost invocate urmatoarele argumente:
- art. 38 din Codul muncii impune salariatului interdictia de a renunta la drepturile sale, implicit la obligatia de a raspunde patrimonial in alte conditii si limite decat cele prevazute expres de lege;
- inserarea in contractul de munca a unei clauze prin care contravaloarea prejudiciului se stabileste in prealabil este inacceptabila in cadrul unui contract individual de munca, ea urmand sa fie inlocuita de drept cu dispozitiile legale aplicabile, in conformitate cu art. 57 alin. (4) din Codul muncii;
- in dreptul muncii, spre deosebire de dreptul comun (art. 1.538 din Codul civil), libertatea contractuala este limitata de lege pentru asigurarea protectiei salariatilor, iar clauzele contractului individual de munca se supun atat principiului legalitatii, cat si principiului bunei-credinte in desfasurarea raporturilor de munca, in conformitate cu art. 8 din Codul muncii; aceasta rezulta si din interpretarea "per a contrario" a dispozitiilor art. 37 si 38 din Codul muncii, care prevad ca drepturile si obligatiile partilor se stabilesc prin negociere si ca orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute prin lege salariatilor sau limitarea drepturilor este lovita de nulitate (Decizia nr. 4.602 din 29 septembrie 2016 a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VII-a pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale);
- unul din principiile fundamentale ale dreptului muncii, recunoscut si de Constitutie, il reprezinta neingradirea dreptului la munca si libertatea muncii, asigurate si prin reglementarea incetarii contractului individual de munca din initiativa salariatului, act care nu e supus niciunei limitari sau conditii, in afara obligatiei de preaviz; prin urmare, chiar daca salariatul si-a dat acordul cu privire la inserarea unei clauze penale, aceasta urmeaza a fi interpretata in favoarea sa, neputandu-i-se ingradi libertatea muncii prin plata unei despagubiri exorbitante (idem);
- ori de cate ori se pune problema recuperarii unui prejudiciu produs de catre salariat angajatorului, acesta din urma este obligat sa dovedeasca existenta si intinderea lui (ibidem);
- de regula, agrearea unei clauze penale inseamna o agravare de raspundere, intrucat creditorul incearca sa se asigure ca va primi mai mult decat despagubirea pentru prejudiciul efectiv produs; in legislatia muncii, unde angajatorul are intotdeauna sarcina probei, inclusiv a prejudiciilor suferite din incalcarile angajatului, prestabilirea unei raspunderi agravate a angajatului nu apare ca acceptabila, in contextul dispozitiilor art. 38 din Codul muncii, despagubirea putandu-se obtine, in principal, numai pe cale judecatoreasca (Sentinta nr. 679 din 30 mai 2017 a Tribunalului Gorj);
- legislatia muncii permite angajatorului sa isi recupereze prejudiciul si prin conventie agreata cu angajatul, insa reglementarea prevede ca aceasta conventie poate fi incheiata numai dupa data la care angajatorul a constatat prejudiciul, orice conventie agreata in prealabil insemnand o renuntare de catre angajat la dreptul de a i se evalua si justifica de catre angajator prejudiciul suferit din incalcarea de catre angajat a obligatiilor sale (idem);
- angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului se poate realiza exclusiv conform dispozitiilor art. 169 alin. (2), raportat la art. 272 din Codul muncii, in sensul ca obligatia de despagubire, datorata de salariat, trebuie sa izvorasca dintr-o hotarare judecatoreasca definitiva, pronuntata in baza dovedirii si evaluarii judiciare a unui prejudiciu cert suferit de angajator .
B) O alta orientare, conform careia clauza penala intr-un contract individual de munca este admisibila
29. S-au pronuntat, respectiv si-au exprimat opinia in acest sens urmatoarele instante:
- curtile de apel Brasov, Cluj (Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie - Decizia nr. 3.200/R/2010 din 25 octombrie 2010) si Galati (Sectia conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia nr. 100 din 23 februarie 2017);
- Tribunalul Hunedoara (Sectia I civila - Sentinta nr. 268 din 15 martie 2016, definitiva prin neapelare).
30. In sprijinul acestei orientari au fost invocate urmatoarele argumente:
- din moment ce art. 254 alin. (4) limiteaza doar cuantumul despagubirilor ce se pot acoperi prin acordul partilor la 5 salarii minime brute pe economie, nu inseamna ca exclude inserarea unor clauze privind raspunderea patrimoniala;
- fiind dovedita nerespectarea obligatiei asumate de salariat, in sensul incalcarii clauzei de fidelitate, pretentiile angajatorului privind antrenarea raspunderii patrimoniale sunt pe deplin justificate, la stabilirea despagubirilor tinandu-se seama de evaluarea prejudiciului, astfel cum aceasta rezulta potrivit clauzei penale inserate in contractul de munca al salariatului;
- inserarea unei clauze penale in raporturile dintre angajator si angajat este legala, fiind conforma prevederilor art. 39 alin. (2) lit. d) din Codul muncii (Decizia nr. 3.200/R/2010 din 25 octombrie 2010 a Curtii de Apel Cluj - Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie).
C) Tribunalul Giurgiu a formulat urmatorul punct de vedere:
a) cu titlu general, art. 20 din Codul muncii lasa posibilitatea partilor sa negocieze si sa cuprinda in contractul individual de munca unele clauze specifice precum: clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate, fara ca aceasta enumerare sa fie limitativa.
31. Cu toate acestea, libertatea partilor nu este absoluta, fiind considerate nule de drept clauzele penale prin care, de exemplu, s-ar agrava raspunderea patrimoniala a salariatului, prin agrearea unei clauze penale in contractul individual de munca .
32. In general, valabilitatea clauzei penale in contractele individuale de munca a fost analizata prin raportare la clauza de neconcurenta. Astfel, in virtutea art. 24 din Codul muncii, partile stabilesc uneori ca, in cazul in care salariatul nu respecta, cu vinovatie, obligatia de neconcurenta dupa incetarea raporturilor de munca, va fi tinut sa plateasca daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului; or, avand in vedere modul de functionare a clauzei penale, se poate observa ca partile nu ar putea stabili anticipat echivalentul prejudiciului pe care angajatorul l-ar suferi in cazul in care salariatul nu ar respecta clauza de neconcurenta din moment ce prejudiciul efectiv suferit ar putea fi cunoscut (si probat) abia dupa ce are loc incalcarea obligatiei de neconcurenta;
b) dintr-o alta perspectiva, clauza penala nu ar fi admisibila, in considerarea art. 38 din Codul muncii, avand in vedere ca, de cele mai multe ori, presupune agravarea raspunderii partii in cazul in care produce un prejudiciu.
33. In plus, prestabilirea prejudiciului suferit de catre angajator ca urmare a incalcarilor savarsite de salariat apare ca fiind inadmisibila din moment ce angajatorul are, oricum, sarcina probei in toate cazurile, dupa cum prevede art. 272 din Codul muncii.
34. Or, prin stabilirea anticipata a echivalentului prejudiciului suferit de angajator, se considera ca salariatul ar fi renuntat la "dreptul" sau ca, in cazul in care s-ar atrage raspunderea sa patrimoniala si ar fi stabilit un prejudiciu in sarcina sa, al carui echivalent este redus ca valoare fata de cel stabilit prin clauza penala, sa fie tinut totusi sa plateasca la nivelul acestei clauze;
c) in acest sens, clauza penala este, in principiu, admisibila in contractul individual de munca, eficacitatea sa fiind limitata la nivelul efectiv al prejudiciului suferit de angajator; astfel, in cazul in care prejudiciul suferit de angajator ar fi inferior nivelului clauzei penale, aceasta va fi eficienta numai pana la concurenta nivelului real al prejudiciului; bineinteles, in cazul in care, dimpotriva, valoarea prejudiciului ar fi superioara cuantumului clauzei penale, atunci clauza penala va avea natura unei clauze de atenuare a raspunderii, favorabila angajatului.


VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
35. Pronuntandu-se asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 38 din Codul muncii, instanta de contencios constitutional a statuat ca acestea sunt conforme Legii fundamentale, retinand ca:
- "(...) interdictia de a renunta, in tot sau in parte, la aceste drepturi (recunoscute prin lege - n.r.), precum si nulitatea actelor de acceptare tacita a unor drepturi salariale diminuate, prevazute de art. 38 si 165 din Codul muncii, sunt masuri de protectie a salariatilor, menite sa asigure exercitiul neingradit al drepturilor si al intereselor legitime ce li se cuvin in cadrul raporturilor de munca, pentru a-i feri de consecintele unor eventuale abuzuri ori amenintari din partea angajatorilor. O astfel de masura de protectie a salariatilor nu poate fi considerata a fi un privilegiu, contrara prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, atat timp cat ea se justifica in considerarea situatiei unei anume categorii sociale care reclama o astfel de protectie . Totodata, nu sunt infrante prevederile constitutionale ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil." (Decizia nr. 494 din 11 noiembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 18 ianuarie 2005);
- "(...) Neindoielnic, si contractul de munca da expresie libertatii contractuale, dar o face intr-o maniera specifica, determinata de obiectul sau propriu si esential diferit de acela al altor contracte, constand in prestarea unei anumite activitati, a unei munci, in schimbul unei remuneratii. (...) Curtea constata ca, in conditiile in care, de regula, intre partile contractului de munca - angajator si salariat - exista o discrepanta vadita din punctul de vedere al potentialului economic si financiar in favoarea celui dintai, de natura sa ii permita a-si impune punctul de vedere la negocierea clauzelor contractului, statul - si anume statul de drept, democratic si social, asa cum este definita Romania in termenii art. 1 alin. (3) din Constitutie - este tinut sa intervina legal in sprijinul celui aflat intr-o pozitie de inferioritate economica. Obligatia statului, in sensul aratat, decurge nemijlocit din prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, (...)
Curtea constata ca, pentru ca aceste masuri de protectie sociala sa isi gaseasca efectiv aplicare, in mod necesar ele trebuie sa fie instituite pe calea unor norme imperative, in caz contrar, deci in situatia in care ar fi prevazute de norme supletive, asa cum sustine autorul exceptiei, respectarea lor ar deveni facultativa, partile avand posibilitatea sa deroge de la ele prin acordul lor de vointa, ceea ce ar permite angajatorului sa isi impuna punctul de vedere. Ca atare, protectia sociala a muncii, desi consacrata cu titlu de obligatie in sarcina statului, prin Constitutie, ar deveni, astfel, pur formala si iluzorie. Asa fiind, textul legal dedus controlului de constitutionalitate reprezinta un corolar logic al art. 41 alin. (2) din Constitutie, fara a releva nicio contradictie cu textele constitutionale de referinta invocate." (Decizia nr. 356 din 5 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 825 din 13 septembrie 2005)


VIII. Raspunsul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
36. Prin Adresa nr. 139/C/121/III-5/2019 din 13.02.2019, Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifica, in prezent, practica judiciara, in vederea promovarii unui recurs in interesul legii cu privire la problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.


IX. Raportul asupra chestiunii de drept
37. Prin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, se apreciaza ca, fata de dispozitiile art. 519 din acelasi cod, sunt intrunite conditiile pentru declansarea mecanismului privind pronuntarea unei hotarari prealabile, pe fondul problemei de drept supuse dezbaterii fiind propusa interpretarea dispozitiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) si art. 254 alin. (3) si (4) din Codul muncii, in sensul ca stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea .


X. Inalta Curte de Casatie si Justitie
38. Examinand sesizarea, raportul intocmit de judecatorii- raportori si chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita, constata urmatoarele:
A. Cu privire la admisibilitatea sesizarii
39. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedura civila, care reglementeaza procedura de sesizare a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, rezulta urmatoarele conditii de admisibilitate a sesizarii, care trebuie indeplinite cumulativ:
- existenta unei chestiuni de drept; problema pusa in discutie trebuie sa fie una veritabila, susceptibila sa dea nastere unor interpretari diferite;
- chestiunea de drept sa fie ridicata in cursul judecatii in fata unui complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta;
- chestiunea de drept sa fie esentiala, in sensul ca de lamurirea ei depinde solutionarea pe fond a cauzei; notiunea de "solutionare pe fond" trebuie inteleasa in sens larg, incluzand nu numai problemele de drept material, ci si pe cele de drept procesual, cu conditia ca de rezolvarea acestora sa depinda solutionarea pe fond a cauzei;
- chestiunea de drept sa fie noua;
- chestiunea de drept sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotarare obligatorie pentru toate instantele.
40. Procedand la analiza asupra admisibilitatii sesizarii, se constata ca instanta de trimitere, respectiv Curtea de Apel Bacau, este legal investita cu solutionarea unei cereri de apel, hotararile pronuntate in litigiile privind conflictele de munca nefiind supuse recursului.
41. Conditia de admisibilitate referitoare la caracterul esential al chestiunii de drept de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei pendinte in care se ridica este indeplinita, deoarece, prin raportare la obiectul cauzei, solutia pe fond depinde de continutul si interpretarea normelor incidente, instanta de apel invocand din oficiu exceptia nulitatii clauzei penale din actul aditional la contractul de munca de ale carui dispozitii se prevaleaza reclamanta in sustinerea propriilor pretentii.
42. De asemenea este indeplinita si cerinta noutatii chestiunii de drept supuse interpretarii, care, potrivit art. 519 din Codul de procedura civila, reprezinta o conditie distincta de admisibilitate. Astfel, in doctrina, s-a exprimat opinia potrivit careia sesizarea instantei supreme ar fi justificata sub aspectul indeplinirii elementului de noutate, atunci cand problema de drept nu a mai fost analizata - in interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat in vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizarii. De asemenea, problema de drept poate fi considerata noua prin faptul ca nu a mai fost dedusa judecatii anterior. Caracterul de noutate se pierde pe masura ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instantelor, in urma unei interpretari concretizate intr-o practica judiciara consacrata.
43. Examenul jurisprudential efectuat a relevat ca nu s-a cristalizat o jurisprudenta in legatura cu chestiunea de drept a carei lamurire se solicita, situatie care justifica interesul in formularea unei cereri pentru pronuntarea unei hotarari prealabile in scopul prevenirii aparitiei unei practici neunitare, iar analiza punctelor de vedere ce au fost exprimate ofera indicii referitoare la posibilitatea aparitiei unei practici neunitare consistente din aceasta perspectiva . Asa fiind, conditia noutatii se verifica, devenind actuala cerinta interpretarii si aplicarii normelor de drept respective.
44. In egala masura, opiniile diferite exprimate in cuprinsul raspunsurilor formulate de curtile de apel si in solutiile deja pronuntate releva si dificultatea ridicata a interpretarii ce se solicita pe calea prezentei sesizari, ce va avea efect in modalitatea de solutionare a cererilor de angajare a raspunderii patrimoniale a angajatilor in temeiul unei clauze penale negociate prin contractul individual de munca .
45. In fine, se mai retine ca in legatura cu chestiunea de drept adusa in dezbatere Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a oferit pana in prezent o dezlegare generica, cu efecte erga omnes, problemei de drept care constituie obiect al sesizarii.
46. Prin urmare, se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de admisibilitate privind declansarea procedurii hotararii prealabile.
B. Cu privire la chestiunea de drept supusa dezlegarii
47. Problema de drept cu a carei dezlegare a fost investita instanta suprema prin acest mecanism de unificare a practicii judiciare presupune a oferi un raspuns intrebarii daca angajatul, in cadrul raspunderii sale patrimoniale, are un drept la evaluarea judiciara a pagubei produse angajatorului de catre angajat din vina si in legatura cu munca sa sau la evaluarea conventionala ulterioara producerii pagubei, atunci cand contravaloarea pagubei constatate nu este mai mare decat echivalentul a cinci salarii minime brute pe economie .
48. In acest demers, instanta suprema nu se poate limita la interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 38 si 254 din Codul muncii, asa cum se solicita prin sesizare, fara insa a le nega importanta. O lamurire completa si judicioasa a problematicii juridice in discutie presupune o interpretare sistemica a dispozitiilor Codului muncii, cu relevanta in cauza, a principiilor ce guverneaza aceasta ramura de drept, a ansamblului normelor care guverneaza raspunderea patrimoniala a angajatului si a modalitatilor de angajare a acesteia prin raportare la dispozitiile Codului civil, care reglementeaza raspunderea civila contractuala.
49. Dispozitiile art. 254 alin. (1) din Codul muncii prevad ca salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor. Raspunderea patrimoniala este, asadar, o varietate a raspunderii civile contractuale reglementate de Codul civil, cu particularitatile determinate de specificul raporturilor juridice de munca, avand ca temei dispozitiile contractului individual de munca si legea .
50. Aceasta raspundere poate interveni daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii de fond: calitatea de salariat la angajatorul in patrimoniul caruia s-a produs paguba; fapta ilicita si personala a salariatului, savarsita in legatura cu munca sa; paguba cauzata angajatorului; raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si paguba; vinovatia salariatului.
51. Paguba cauzata angajatorului trebuie, la randul ei, sa indeplineasca mai multe conditii, care, de asemenea, se impun a fi intrunite cumulativ. In primul rand, paguba trebuie sa fie certa, respectiv sa aiba o existenta sigura si o intindere determinabila la momentul evaluarii, iar in al doilea rand paguba trebuie sa fie cauzata angajatorului de catre propriul salariat, sa aiba caracter material si sa nu fi fost reparata pana la momentul la care angajatorul solicita acoperirea acesteia.
52. Verificarea indeplinirii conditiei caracterului cert al intinderii pagubei produse de angajat presupune evaluarea acesteia, in ipoteza in care paguba nu poate fi acoperita in natura, dispozitiile Codului civil reglementand evaluarea judiciara, legala si conventionala a intinderii acesteia.
53. Evaluarea judiciara a intinderii pagubei este efectuata de instanta de judecata investita cu solutionarea unei cereri de chemare in judecata avand ca obiect angajarea raspunderii patrimoniale a unui salariat pentru fapta sa cauzatoare de prejudicii in patrimoniul angajatului sau, care in baza probatoriului administrat, dupa verificarea celorlalte conditii pentru antrenarea raspunderii, determina contravaloarea pierderii patrimoniale suferite de angajator .
54. In schimb, evaluarea conventionala presupune negocierea unei clauze penale in contract prin care partile stipuleaza ca debitorul se obliga la o anumita prestatie in cazul obligatiei principale [art. 1.538 alin. (1) din Codul civil].
55. Cu privire la sfera raporturilor de munca, clauza penala ar reprezenta o stipulatie in contractul de munca sau intr-un act aditional la acesta prin care angajatorul si salariatul evalueaza anticipat producerii ei intinderea pagubei pe care angajatorul ar incerca-o din neexecutarea sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor de serviciu ale salariatului. Prin stipularea acestei clauze, angajatorul nu ar mai fi obligat sa dovedeasca existenta si intinderea pagubei, fiind suficient sa faca proba neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a obligatiilor contractuale ale salariatului sau.
56. Art. 254 alin. (3) si (4) din Codul muncii stabileste insa ca recuperarea contravalorii pagubei produse angajatorului de catre salariat, atunci cand intinderea acesteia nu depaseste cinci salarii minime brute pe economie, se convine intre cei doi actori implicati, in urma intocmirii unei note de constatare si evaluare a pagubei intocmite de angajator .
57. Prin urmare, evaluarea pagubei in acest caz este ulterioara producerii pagubei, pe baza elementelor de fapt constatate cu prilejul descoperirii ei, intinderea despagubirii fiind de natura a acoperi prejudiciul efectiv suferit de angajator, iar nu un prejudiciu evaluat conventional, prealabil producerii pagubei, care chiar in conditiile in care ar fi fost convenit prin inserarea unei clauze penale in contractul de munca sau intr-un act aditional la acesta n-ar putea fi valorificat in aceasta procedura speciala. Realizarea acordului de vointa intre cei doi actori, in legatura cu aspectele constatate prin nota anterior mentionata, echivaleaza cu o conventie de evaluare a pagubei, ulterioara momentului producerii acesteia, prin care se tranzactioneaza intre partile contractante cu privire la pretentiile lor derivate din aceasta.
58. Prin dispozitiile legale anterior mentionate, legiuitorul a inteles sa reglementeze o procedura speciala de constatare si evaluare a pagubei prin acordul partilor fara concursul organelor de jurisdictie a muncii atunci cand intinderea pagubei nu depaseste cinci salarii minime brute pe economie, legiuitorul intelegand sa deroge de la regula sesizarii instantelor judecatoresti pentru antrenarea raspunderii patrimoniale, fara a se intelege prin aceasta ca derogarea este mai ampla si ar viza si cerinta evaluarii pagubei ulterior producerii ei.
59. Nota de constatare si evaluare a pagubei intocmita de angajator in cadrul acestei proceduri are, in mod evident, valente probatorii in ce priveste existenta si intinderea pagubei produse acestuia de salariatul sau in legatura cu munca sa, in masura realizarii acordului dintre angajator si salariat . In acest mod legiuitorul, cel putin in cazul pagubelor care nu depasesc cinci salarii minime brute pe economie, a exclus o evaluare anticipata a intinderii pagubei. In cazul in care salariatul nu isi da acordul pentru recuperarea pe cale conventionala a pagubei, angajatorul trebuie, in vederea constatarii si recuperarii ei, sa se adreseze instantelor judecatoresti competente, nota de constatare si evaluare a pagubei constituind cel mult un inceput de dovada scrisa, in ansamblul materialului probator administrat in cauza.
60. In cazul pagubelor care depasesc limita anterior mentionata, procedura simplificata prevazuta de art. 254 alin. (3) si (4) din Codul muncii nu este aplicabila si, prin urmare, nu este permisa evaluarea conventionala a intinderii pagubei posterior producerii acesteia si, cu atat mai putin, nu este permisa evaluarea conventionala prealabila producerii pagubei prin negocierea unei clauze penale.
61. Asadar, in situatia data, angajatorul ca titular al cererii de chemare in judecata prin care tinde sa angajeze raspunderea patrimoniala a salariatului sau trebuie sa faca dovada indeplinirii conditiilor angajarii acestui tip de raspundere, inclusiv a existentei si intinderii concrete a pagubei suferite prin fapta ilicita a salariatului sau, iar stabilirea cuantumului creantei necesare pentru indestularea sa este in competenta exclusiva a instantei de judecata investite.
62. De altfel, acesta este si sensul dispozitiilor art. 169 alin. (1) din Codul muncii, care stabilesc ca pot fi efectuate retineri din salariu, cu titlu de daune cauzate angajatorului, numai in cazul unor creante certe, lichide si exigibile "constatate ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila", sintagma echivalenta cu evaluarea judiciara a intinderii pagubei.
63. Astfel trebuie inteleasa si dispozitia legala prevazuta de art. 272 din Codul muncii referitoare la sarcina probei, in sensul ca angajatorul are obligatia legala a dovedirii tuturor conditiilor raspunderii patrimoniale, care, in mod corelativ, presupune un drept in favoarea salariatului, care implica ca angajarea raspunderii sale, sub acest aspect, sa fie facuta in conditii de contradictorialitate, oralitate si publicitate, prin administrarea de mijloace de proba apte a dovedi toate elementele acestei raspunderi, inclusiv a certitudinii, efectivitatii si intinderii pagubei pretins a fi provocata angajatorului sau.
64. De altfel, diferenta terminologica intre dispozitiile Codului muncii si cele ale Codului civil nu este intamplatoare. Notiunea de paguba are un sens mai restrans decat cea de prejudiciu, prima semnificand dauna materiala efectiva si actuala (damnum emergens) cauzata patrimoniului angajatorului prin fapta ilicita a salariatului sau in legatura cu munca sa, precum si foloasele nerealizate (lucrum censans, fiind excluse asadar daunele morale. Or, dauna materiala actuala si efectiva nu poate fi evaluata anticipat prin negocierea si stipularea unei clauze penale in contractul individual de munca sau in orice act modificator al acestuia.
65. Pe de alta parte, stipularea unei clauze penale in contractul individual de munca nu suporta exigentele compatibilitatii nici cu dispozitiile art. 255 din Codul muncii, referitoare la divizibilitatea raspunderii salariatilor. In situatia unei pagube produse de mai multi salariati, legiuitorul prevede ca raspunderea fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei, iar daca aceasta contributie nu poate fi determinata, raspunderea fiecarui salariat se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar. Aceste elemente temporare pentru determinarea intinderii raspunderii fiecarui coparticipant la producerea pagubei exclud conventia prealabila de evaluare a prejudiciului in cazul fiecaruia, dispozitiile normei anterior mentionate constituind de fapt criterii legale pentru evaluarea judiciara a pagubei produse de fiecare salariat participant.
66. Constituind un drept legal al angajatului, acesta nu poate renunta la el, conform art. 38 din Codul muncii. Clauza penala stipulata in contractul individual de munca sau intr-un act aditional la acesta are o asemenea semnificatie, de renuntare implicita la dreptul salariatului de a-i fi angajata raspunderea patrimoniala numai in justitie, pe baza unei evaluari judiciare a pagubei, fiind interzisa conform art. 10 din Codul muncii si, in consecinta, lovita de nulitate, in temeiul art. 57 din acelasi cod, sanctiune juridica care poate fi constatata pe cale de actiune sau pe cale de exceptie .
67. Nu in ultimul rand, este de mentionat ca stipularea clauzei penale in cadrul contractului individual de munca pentru neexecutarea, executarea cu intarziere sau necorespunzatoare a unei obligatii principale din contract are un puternic efect cominatoriu, constituind un mijloc de presiune asupra salariatului care, sub presiunea amenintarii cu plata unei sume forfetare ridicate, este determinat sa renunte la alte drepturi fundamentale ale sale, cum sunt dreptul la alegerea locului de munca, dreptul la negocieri ulterioare etc.
68. Pentru aceste considerente, in temeiul art. 521 alin. (1) din Codul de procedura civila,


INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:


Admite sesizarea formulata de Curtea de Apel Bacau - Sectia I civila, in Dosarul nr. 1.621/110/2016, privind pronuntarea unei hotarari prealabile si, in consecinta, stabileste ca:
In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 10, art. 38, art. 57, art. 134 alin. (1) si art. 254 alin. (3) si (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, stipularea clauzei penale in contractul individual de munca sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei astfel negociate.


Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.


Pronuntata in sedinta publica din data de 20 mai 2019.



Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie


Citeşte mai multe despre:    Codul Muncii    Art. 38    Art. 254    Clauza penala    Paguba produsa de salariat    Evaluare    Nulitatea clauzei    Clauze nescrise



Comentează: ICCJ: stipularea clauzei penale in CIM sau intr-un act aditional al acestuia, prin care este evaluata paguba produsa angajatorului de salariat din vina si in legatura cu munca sa, este interzisa si este sanctionata cu nulitatea clauzei.
Alte Speţe

Decizia C.C.R. nr. 317/2019 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea privind organizarea si functionarea politiei judiciare
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 117/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 375 si art. 377 din Codul de procedura penala, cu referire la art. 38 din Codul penal
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia C.C.R. nr. 250/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 386 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 57/2019 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedura penala
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Decizia nr. 90/2019 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 31 din Legea nr. 293/2004
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei

Nu rezulta cu certitudine ca prejudiciul a fost cauzat din vina si in legatura cu munca paratilor, intrucat acestia sunt angajati ai autoritatii contractante, dar nu semnatari ai contractelor
Pronuntaţă de: Tribunalul Hunedoara Sectia I Civila, Sentinta civila nr. 494, in sedinta publica din 23 februarie 2017

Prevederile art.41(1) din Codul muncii sunt incidente numai in situatia clauzelor de care partile pot sa dispuna prin acordul lor de vointa, nu si a celor privitoare la drepturi si obligatii care nu sunt negociabile, pentru ca beneficiaza de reglementare legala
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1238, in sedinta publica din 28 februarie 2017

Nu se poate vorbi despre o suma nedatorata cata vreme plata acesteia s-a efectuat in baza unei decizii a angajatorului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Bucuresti Sectia a VII-a pentru cauze privind C.M.A.S., Decizia civila nr. 1467, in sedinta publica din 9 martie 2017

Decizia Curtii Constitutionale nr. 800/2018 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 274 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
Pronuntaţă de: Curtea Constitutionala a Romaniei



Articole Juridice

Calificarea juridica si natura fiscala a diurnei externe, a cheltuielulor cu transportul si cazarea. Deducerea diurnei externe. Legislatie incidenta
Sursa: av. Emilia Alexandra Ioana

Egalitatea in drepturi la acordarea pensiei sociale minime garantate
Sursa: EuroAvocatura.ro

Instanta competenta in cererile privind drepturile salariale ale magistratilor
Sursa: Irina Maria Diculescu

Prelucrarea si protectia datelor cu caracter personal in derularea raporturilor de munca
Sursa: Irina Maria Diculescu

Drepturile parintelui salariat la intoarcerea din concediul de crestere a copilului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Limitele principiului retroactivitatii efectelor nulitatii deciziei de concediere. Neretroactivitatea deciziei de reintegrare a salariatului
Sursa: Irina Maria Diculescu

Formalitatile necesare transferului salariatilor de la un angajator (cedent) la altul (cesionar)
Sursa: Av. Iulian Gales