Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Anulare decizie de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor. Lipsa consimtamantului salariatului.

Anulare decizie de incetare a contractului individual de munca prin acordul partilor. Lipsa consimtamantului salariatului.

  Publicat: 15 Mar 2021       1742 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Reglementata in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, hotarare pronuntata de instanta de judecata in cursul judecatii care nu rezolva fondul cauzei,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pe rol judecarea cauzei litigii de munca privind pe contestatorul B. B. b. si pe intimata S.C. J.C&G S. R. L, avand ca obiect contestatie decizie de sanctionare Decizia nr. 14/31.03.2020.
Dezbaterile in fond asupra cauzei au avut loc in sedinta din data de 27.10.2020 si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta sentinta, cand avand nevoie de timp pentru deliberare, instanta a amanat pronuntarea asupra cauzei la data de 10.11.2020, cand deliberand a pronuntat urmatoarea solutie.

Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Prevazuti in sectiunea VI, cap. II, t. III, C. proc. pen., partea generala, persoane care asista la efectuarea unui act procedural.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform prevederilor acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Dispozitie cuprinsa in testament prin care testatorul dispune ca dupa decesul sau ca o anumita persoana sa primeasca intreaga mostenire (legat universal),
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Principiu fundamental prevazut in cap. I, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Potrivit dispozitiilor procesual penale, invinuitul dau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Desemneaza orice instrument bilateral sau multilateral in domeniul securitatii sociale care leaga sau va lega, in mod exclusiv, doua sau mai multe state,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Contract incheiat intre un salariat si o unitate economica sau institutie prin care cel dintai se obliga sa presteze in favoarea celui din urma o anumita munca, in schimbul unui salariu.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
(Issuer) Entitate legala care are capacitatea de a emite si de a distribui un instrument financiar transferabil.
Mijloc procesual care da posibilitatea de a se invoca unele stari de fapt si situatii (lipsa unui martor, a unor acte) pe care instanta trebuie sa le solutioneze imediat.
Efecte induse - Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Concedierea colectiva reprezinta concedierea, intr-o perioada de 30 de zile calendaristice, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii, a unui numar de:
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Act procesual pe care paratul are facultatea sa-l indeplineasca inainte de a incepe dezbaterea orala a procesului
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Persoana care face parte din conducerea unei institutii,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Inlaturarea efectelor actului juridic civil, datorita ingratitudinii manifestate de cel gratificat sau a neexecutarii culpabile a unor sarcini asumate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In cadrul lucrarilor Conferintei Internationale a Muncii, delagatiile tripartite ale statelor adopta normele internationale ale muncii si sub forma Conventiilor si Recomandarilor. Pana in prezent au fost adoptate 184 Conventii OIM.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Reprezinta un mijloc de proba scris ce trebuie sa cuprinda mentiunile necesare si sa aiba forma ceruta de lege.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Manifestarea hotararii de a incheia actul juridic civil, de a se obliga juridiceste. Formeaza impreuna cu cauza (scopul), vointa juridica.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Este parte in cadrul unui proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac, respectiv persoana impotriva careia se declara recursul.
Din punct de vedere contabil, totalul lichiditatilor monetare curente (piese monetare, bilete de banca nationale si traine)
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Serviciu auxiliar alaturi de registratura, arhiva si biblioteca,

Tribunalul


Constata ca prin actiunea inregistrata pe rolul acestui tribunal la data de 05.05.2020, contestatorul B. B. b. a chemat in judecata intimata S.C. J.C&G S. R. L, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:


- constatarea nulitatii absolute a Deciziei nr. 14/31.03.2020 emisa de Jurnalul de Arges si a masurii de retrogradare din functie luate prin aceasta decizie, pentru nerespectarea conditiilor de fond si forma, cu consecinta reintegrarii in functia anterioara;


- obligarea intimatei la plata integrala a diferentelor salariale incepand cu luna martie si pana la reintegrarea in functie si plata daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzilor legale, cu titlu de reparare a prejudiciului suferit prin neplata salariului;


- obligarea intimatei la restituirea sumei de 200 lei, retinuta in mod nelegal de catre angajator;


- obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata .


In motivarea actiunii contestatorul a aratat ca a ocupat functia de redactor sef adjunct al ziarului local Jurnalul de Arges pentru o perioada de 7 ani, respectiv din aprilie 2013 pana in prezent, perioada in care s-a facut remarcat prin numeroasele articole, anchete si reportaje scrise saptamanal despre cele mai importante subiecte locale, precum si prin interviurile facute personalitatilor recunoscute pe plan national si international. In exercitarea profesiei sale, realizata intotdeauna cu respectarea obligatiilor legale si deontologice, a initiat redactarea unui articol referitor la situatia unui viitor .ridicat de un dezvoltator imobiliar sub aspectul legalitatii acestei viitoare constructii. In realizarea acestui articol jurnalistic, a dorit sa dea posibilitatea tuturor partilor cu interese contrare de a-si expune un punct de vedere sau de a avea beneficiul dreptului la replica, astfel ca a avut, in acest sens, o discutie si cu dezvoltatorul imobiliar. Coroborand afirmatiile reprezentantului dezvoltatorului imobiliar cu documentele prezentate de acesta si cu punctul de vedere al Primarului Pitestiului, consemnat in prealabil, a redactat un articol despre situatia zonei de blocuri construite, insa, din ordinul managerului ziarului, acesta nu a mai fost publicat deloc. Prin nerespectarea mai multor principii fundamentale si a obligatiilor esentiale ale unui jurnalist, managerul ziarului a luat o masura prin care i-a fost cenzurata activitatea profesionala, dupa o discutie prin care mi-au fost aduse injurii grave de catre managerul ziarului, in prezenta unor martori .


Astfel, managerul ziarului a luat decizia de a-l retrograda din functia de redactor sef adjunct in cea de redactor, cu consecinta diminuarii salariului, pe motivul ca nu ar fi fost necesara luarea in considerare a afirmatiilor reprezentatului dezvoltatorului imobiliar si ca munca sa este realizata cu lipsa de profesionalism. Mai mult, managerul ziarului a sustinut ca era necesar sa ia in considerare doar inscrisurile sau documentele emise de Primaria Pitesti pentru a atesta legalitatea viitoarei constructii, fara sa acorde dreptul la exprimarea unui punct de vedere reprezentantului dezvoltatorului imobiliar, cu toate ca normele deontologice obliga la acest lucru. Intalnirea cu dezvoltatorul imobiliar a fost stabilita,


la initiativa acestuia, pentru a-si expune punctul de vedere cu privire la situatia constructiilor iar prin aceasta, in primul rand, a fost respectat dreptul partii de a fi ascultata, asa cum impun rigorile, iar, in al doilea rand, si-a exercitat dreptul fundamental de libera exprimare si si-a indeplinit obligatia jurnalistului de a depune toate eforturile pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor partilor implicate. Cu toate acestea, s-a emis Decizia nr. 14/31.03.2020, prin care a fost retrogradat din functia de redactor sef adjunct in functia de redactor. Au mai fost cazuri in cadrul ziarului local Jurnalul de Arges in care managerul acestuia i-a adresat injurii si acuzatii grave, atat in particular, cat si in prezenta colegilor de munca, pentru simplul motiv ca nu rezoneaza cu viziunea sa de abordare si redactare a unor articole cu subiecte controversate.


Contestatorul a mai aratat ca in luna noiembrie 2019 am fost recompensat, in mod individual, de Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania cu o diploma pentru activitatea jurnalistica. Ulterior, managerul a decis sa ii acorde o prima in valoare de 200 lei pentru diploma obtinuta. Ulterior, in mod abuziv, i-au fost solicitate recompensele constand in diploma si prima de 200 lei, cu toate ca diploma consfintea un premiu obtinut in mod individual, iar pentru neremiterea fizica a diplomei, i s-a retinut suma de 200 lei din salariu .


Contestatorul a sustinut ca decizia ce contesta nu indeplineste conditiile de legalitate prevazute de art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de salariat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in conditiile prevazute de art. 251 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea, temeiul de drept in baza caruia sanctiunea disciplinara se aplica, termenul in care sanctiunea poate fi contestata, instanta competenta la care sanctiunea poate fi contestata. A sustinut ca decizia nu contine niciuna dintre mentiunile obligatorii, asa incat este lovita de nulitate absoluta.


In ceea ce priveste descrierea faptei care ar constitui abatere disciplinara, aceasta este lapidara, intrucat se limiteaza doar la expresiile generice ``lipsa de profesionalism"si ``interpretarea eronata a situatiei referitoare la dezvoltatorul imobiliar".


Conditia descrierii faptei care constituie abatere disciplinara este impusa de legislatie pentru a permite instantei sa verifice temeinicia sanctiunii aplicate prin raportare la o fapta concreta si la obligatiile stabilite prin contractul individual de munca si normele de conduita prevazute de Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si pentru a da posibilitatea angajatului sa isi formuleze apararile in cunostinta de cauza.


Cu privire la cea de-a doua mentiune obligatorie, referitoare la prevederile din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil care au fost incalcate de salariat, pe care se bazeaza decizia de aplicare a sanctiunii disciplinare, faptul ca in antetul deciziei, sunt mentionate in mod generic, fara o indicare concreta a unui articol/text de lege, reglementari legislative in vigoare, respectiv ``Normele de Conduita Profesionala prevazute in Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), referitoare la respectarea sarcinilor de serviciu si disciplina muncii ale angajatilor cu contract individual de munca"si ``Regulamentul Intern, Codul Deontologic al Jurnalistului si Reguli de Presa ale SC a. a A A_"nu sunt suficiente. Prin decizia de sanctionare, angajatorul are obligatia de a indica in mod precis presupusele prevederi cuprinse in contractul individual de munca sau in legislatia aplicabila incalcate de salariat, acestea reprezentand fundamentul legal de aplicare a sanctiunii disciplinare de retrogradare din functie. In lipsa acestei mentiuni imperativ prevazuta de lege ca o conditie de forma obligatorie, decizia este lovita de nulitate absoluta.


Cu privire la cea de-a treia conditie de forma obligatorie, este de remarcat faptul ca cercetarea disciplinara nici macar nu a fost efectuata in prealabil emiterii acestei decizii, astfel ca nu a fost cu putinta sa formuleze apararile in mod concret si nici nu exista motive intemeiate pentru care cercetarea disciplinara nu a avut loc. Faptul ca i s-au adresat anumite intrebari, la care a raspuns printr-o nota explicativa legat de situatia creata, nu se circumscrie notiunii de cercetare disciplinara, avuta in vedere de legiuitorul roman, astfel ca nici aceasta cerinta impusa de lege pentru validitatea deciziei de retrogradare din functie nu este indeplinita.


Litera d) a art. 252 alin. (2) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) se coroboreaza cu litera b) a aceluiasi articol, astfel ca mentiunile de mai sus raman valabile, in sensul ca decizia nu se intemeiaza pe niciun temei de drept concret, iar enumerarea facuta in antetul deciziei nu este suficienta pentru ca instanta sa considere ca aceasta reprezinta o mentiune expresa a temeiului legal pe care se fundamenteaza decizia.


Cu privire la termenul in care se poate contesta decizia si instanta competenta la care trebuie introdusa cererea, nici aceste mentiuni nu se regasesc in cuprinsul deciziei, astfel ca a fost nevoit sa apeleze la serviciile de specialitate ale avocatului pentru atacarea deciziei, ceea ce presupune costuri suplimentare. Pe langa faptul ca fapta sa nu se incadreaza in niciun fel in notiunea de abatere disciplinara, sanctiunea a fost aplicata fara parcurgerea acestei proceduri imperativ ceruta de lege, astfel ca dispunerea retrogradarii din functie a sa este lovita de nulitate absoluta.


Contestatorul a sustinut ca sanctiunea aplicata este si netemeinica, fapta sa nefiind abatere disciplinara. Prin actiunile intreprinse in situatia descrisa mai sus, respectiv faptul ca i-a dat dreptul la replica dezvoltatorului imobiliar, pentru a-i consemna punctul de vedere in legatura cu edificarea constructiilor din cadrul complexului, nu se incadreaza in niciun caz ca o fapta ce ar putea constitui abatere disciplinara, iar inexistenta sau imposibilitatea de dovedire de catre angajator a savarsirii acesteia conduce la exonerarea salariatului de raspundere disciplinara. Prin luarea interviului dezvoltatorului imobiliar, a dorit respectarea anumitor drepturi fundamentale si, totodata, executarea obligatiilor legale si deontologice impuse jurnalistului. Chiar Codul Deontologic al Jurnalistului elaborat de Conventia Organizatiilor de Media, in, articolul 5, prevede obligatia jurnalistului de a respecta prezumtia de nevinovatie si are obligatia de a lua in considerare punctele de vedere pertinente ale partilor implicate. De asemenea, potrivit aceluiasi Cod Deontologic, jurnalistul este dator sa exercite dreptul inviolabil la libera exprimare, in virtutea dreptului public de a fi informat si se bucura de o protectie sporita in exercitarea acestui drept . Astfel, fapta sa de a lua un interviu uneia dintre partile implicate in conflict si de a corobora cele consemnate de catre dezvoltatorul imobiliar cu alte probe concludente, cu scopul de a redacta un articol care sa reflecte adevarul, nu reprezinta o actiune care ar putea constitui abatere disciplinara, astfel ca sanctionarea disciplinara a sa cu retrogradarea din functie este evident nelegala si netemeinica.


La data de 07.05.2020 contestatorul si-a completat actiunea initiala, aratand ca intelege sa conteste si decizia de concediere nr. 80/27.04.2020, precum si toate actele subsecvente, solicitand sa se constate nulitatea absoluta a acestei decizii si obligarea intimatei la plata integrala a drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu luna aprilie si pana la reintegrarea in functie, precum si la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobandii legale.


In motivarea acestei cereri contestatorul a aratat ca la circa o luna dupa ce a fost retrogradat din functie, membrii conducerii ziarului au hotarat in unanimitate incetarea raporturilor de munca dintre parti, fara efectuarea cercetarii prealabile disciplinare. Aceasta decizia a fost emisa in mod abuziv cu pretextul ca a solicitat ca pentru o perioada de 14 zile sa isi desfasoare activitatea profesionala de la domiciliu, in regim de telemunca, ca o masura de precautie in vederea prevenirii raspandirii virusului COVID - 19, in conditiile in care la locul de munca al sotiei sale exista o persoana infectata cu acest virus. Intrucat nu a primit vreun raspuns la solicitarea sa, a continuat sa lucreze in regim de telemunca, timp in care a redactat 58 de articole, stiri, interviuri, si reportaje. In acest timp membrii conducerii au hotarat incetarea raporturilor de munca, fiind emisa Decizia nr. 80/27.04.2020, insa la 30.04.2020 se emite adresa nr. 82, prin care a fost convocat in data de 07.05.2020 pentru discutii privind activitatea sa profesionala.


Contestatorul a aratat ca la emiterea deciziei de concediere nu au fost respectate prevederile art. 247- 252 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), decizia fiind lovita de nulitate absoluta.


La data de 16.06.2020 intimata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea cererii contestatorului. In motivarea acesteia a aratat ca in cauza a fost emisa Decizia nr. 105/29.05.2020, de revocare a Deciziei nr. 14/31.03.2020 de retrogradare din functie, a adresei nr. 80/27.04.2020 si a Deciziei nr. 1/11.05.2020 emise de S.C. a. a A a. , din initiativa angajatorului. Astfel, contestatorul a fost reintegrat in functia avuta anterior de redactor sef adjunct, a fost invitat la serviciu in continuarea raporturilor de munca incepand cu data de 22.06.2020. Decizia nr. 105/29.05.2020 de revocare a Deciziei nr. 14/31.03.2020 de retrogradare din functie, a deciziei-adresa nr. 80/27.04.2020 si a Deciziei nr. 1/11.05.2020 emise de S.C. J.C& G SRL din initiativa angajatorului a fost comunicata contestatorului in termen de 5 zile de la data emiterii prin scrisoare cu confirmare de primire, din data de 02.06.2020. Contestatorul a fost reintegrat in functia avuta anterior, si urmeaza, sa se prezinte la serviciu incepand cu data de 22.06.2020, iar prin Decizia nr. 114/15.06.2020, i-au fost platite drepturile restante aferente lunilor martie, aprilie si mai 2020. De asemenea, i s-a restituit si suma de 200 lei retinuta la data emiterii deciziilor contestate. Prin decizia mentionata, la art. 2, contestatorul a fost reintegrat in functia de redactor-sef adjunct, in aceleasi conditii avute anterior emiterii actelor enuntate la art. 1, avand in vedere acordul contestatorului de reluare a raporturilor de munca, intrucat acesta a solicitat expres reintegrarea in functia anterioara. In cauza exista acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca rezultat din solicitarea contestatorului de reintegrare in functia de redactor-sef adjunct incepand cu luna martie 2020, precum si exprimarea unui nou acord de vointa al contestatorului exprimat prin cererea completatoare de a continua/relua raporturile de munca cu angajatorul exprimate prin cererea de chemare in judecata si cererea completatoare.


Prin art. 3 din decizie, pana la data de 22.06.2020, i se achita contestatorului suma retinuta de 200 lei, diferentele salariale, incepand cu luna martie 2020, precum si plata daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzilor legale, pe aceasta perioada, astfel cum au fost solicitate prin cererea de chemare in judecata si cererea completatoare.


La data de 30.06.2020 contestatorul depune inca o cerere completatoare, solicitand:


- anularea Deciziei nr. 105/29.05.2020 de revocare a Deciziei nr. 14/31.03- 2020 de retrogradare din functie; a adresei nr. 80/27.04.2020 si a Deciziei nr. 1/11.05.2020 emisa de Jurnalul de Arges si toate celelalte acte subsecvente acesteia;


- constatarea nulitatii absolute a Deciziei nr. 127/25.06.2020 de desfacere a contractului individual de munca emisa de Jurnalul de Arges si toate celelalte acte subsecvente acesteia;


- obligarea intimatei la plata integrala a drepturilor salariale indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, incepand cu luna aprilie si pana la reintegrarea in functie, precum si la plata daunelor-interese moratorii sub forma dobanzilor legale;


- constatarea nulitatii absolute a Deciziei nr. 127/25.06, 2020 de desfacere a contractului individual de munca pentru lipsa consimtamantului sau;


- obligarea intimatei la plata tuturor cheltuielilor avansate in vederea solutionarii prezentului dosar.


In motivarea acestei cereri contestatorul a aratat ca in urma revocarii deciziilor de catre angajator s-ar fi aflat in aceeasi pozitie pe care o detinea inainte de emiterea unilaterala a deciziilor atacate. Nu si-a dat acordul la nasterea unui nou raport juridic de munca, iar, prin faptul ca a cerut reintegrarea in functie prin cererea de chemare in judecata, nu se poate considera sub nicio forma faptul ca exista un mutuus consensus cu privire la nasterea unui raport juridic de munca . Intimata, in mod intentionat, nu face distinctia intre cele 2 notiuni diferite: reintegrarea in functie ca urmare a nulitatii deciziei de concediere si notiunea de nou acord . Astfel, intimata a incercat sa eludeze legea si, printr-o decizie de revocare nelegala, sa incheie un nou contract de munca pentru a nu mai beneficia de recuperarea prejudiciilor suferite prin concedierea nelegala ca urmare a nulitati deciziei.


Ulterior, intimata a emis Decizia nr. 127 de desfacere a contractului individual de munca, pe motivul ca nu s-ar fi prezentat la locul de munca, pentru reluarea raporturilor de munca, in pofida faptului ca a fost concediat inca din data de 27.04.2020, printr-o decizie irevocabila. Aceasta decizie nu a fost emisa ca urmare a faptului ca ar fi existat un acord de vointa al partilor cu privire la incetarea contractului individual de munca, intrucat nu si-a exprimat consimtamantul cu privire la acest aspect nici in mod expres, nici in mod tacit.


Contestatorul a sustinut nulitatea relativa a deciziei de revocare nr. 105/29.05.2020, pentru incalcarea principiului irevocabilitatii actelor juridice unilaterale. Astfel principiile obligativitatii si irevocabilitatii aplicabile contractelor sunt perfect valabile si in cazul actului juridic unilateral, cu o particularitate esentiala, in sensul ca actul devine obligatoriu si irevocabil pentru emitentul actului unilateral. Decizia nr. 105 de revocare a fost emisa de intimata cu nerespectarea principiului irevocabilitatii, ce reprezinta o consecinta a principiului fortei obligatorii a actului juridic si presupune ca actului juridic sa nu i se poata pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, din partea autorului actului. Cu privire la acest aspect, Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca fundamentul acestui principiu rezida, ca si in ipoteza actului juridic bilateral, in necesitatea respectarii drepturilor tertilor, precum si a situatiilor juridice create, cu scopul asigurarii securitatii circuitului civil. Astfel, deciziile nr. 14 si 80 sunt irevocabile. intrucat sunt aplicabile dispozitiile de drept comun, conform carora actul juridic unilateral poate fi revocat doar pana la comunicarea acestuia catre cealalta parte, aspect rezultat din considerentele Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Decizia nr. 18/2016, conform carora: ``Actul juridic civil, in general, este supus principiului irevocabilitatii, ceea ce presupune ca, in cazut actului juridic unilateral, sa nu i se poata pune capat prin manifestarea de vointa, in sens contrar, de catre emitent. Acesta este unul dintre principiile care guverneaza efectele actului juridic civil, ceea ce inseamna ca devine incident de la momentul la care actul juridic incepe a-si produce aceste efecte . Decizia de concediere devine irevocabila de la momentul la care a fost comunicata salariatului, respectiv de la acel moment isi produce efectele pentru care a fost emisa. Dupa acest moment, in care decizia si-a produs efectul asupra derularii contractului individual de munca, raportul juridic de munca incetand de la acea data, revocarea deciziei de concediere nu ar mai putea produce efecte, fiind necesar acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca . Contestatorul a subliniat faptul ca nu si-a exprimat acordul cu privire la nasterea unui raport juridic de munca . Decizia de revocare i-a fost transmisa dupa ce i s-a comunicat si primit decizia de concediere .


In ceea ce priveste decizia de desfacere a contractului individual de munca nr. 127/25.06.2020, a sustinut ca este lovita de nulitatea absoluta. Conform art. 55 lit. b) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), invocat chiar de intimata, contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea. din fiind faptul ca incheierea contractului individual de munca se face in forma scrisa, existand un mutuus consensus, pentru respectarea principiului simetriei, si incetarea contractului prin acordul partilor trebuie sa se faca tot in scris (mutuus dissensus), existand, de asemenea, consimtamantul ambelor parti cu privire la acest aspect. De asemenea, indiferent de partea care are initiativa incetarii contractului individual de munca prin acordul partilor, este imperativ sa existe o cerere scrisa din partea unei parti care sa fie acceptata de catre cealalta parte, fapt care nu s-a intamplat in prezenta cauza. Astfel, prezenta decizie de desfacere a contractului individual de munca este lipsita de temei legal, intrucat acordul partilor nu a fost in mod valabil format, neexistand consimtamantul salariatului cu privire la incetarea contractului individual de munca .


La data de 14.09.2020 intimata a formulat intampinare la cererile completatoare ale contestatorului, solicitand respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind lipsita de obiect si cererile completatoare depuse la data de 07.05.2020 si la data de 30.06.2020, ca fiind lipsite de obiect, respectiv neintemeiate. Intimata a sustinut ca prin raspunsul la intampinare, contestatorul arata ca nu e de acord sa-si continue munca si totusi pretinde drepturi salariale necuvenite, incalcand astfel dispozitiile art. 3 alin 3) din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) si art. 8 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro). A aratat ca cererea de chemare in judecata a ramas fara obiect, intrucat in cauza s-a emis Decizia nr. 105/29.05.2020 de revocare a Deciziei nr. 14/31.03.2020 de retrogradare din functie, a adresei nr. 80/27.04.2020 si a Deciziei nr. 1/11.05.2020 emise de S.C. J.C& G SRL, din initiativa angajatorului. Astfel, contestatorul a fost reintegrat in functia avuta anterior, aceea de redactor sef adjunct, a fost invitat Ia serviciu in continuarea raporturilor de munca incepand cu data de 22.06.2020. Decizia nr. 105/29.05.2020 i-a fost comunicata cu confirmare de primire in data de 29.05.2020. Aceasta decizie a angajatorului nr. 105/29.05.2020 de revocare a avut in vedere acordul expres al salariatului materializat in capatul 1 al cererii de chemare in judecata, prin care solicita reintegrarea in functia anterioara. Prin contestatie se solicita instantei de catre contestator sa fie incadrat in postul detinut anterior cu acordarea tuturor drepturilor. In cauza exista acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca, exprimat prin solicitarea de reincadrare in functia detinuta anterior. Pe perioada cuprinsa .14/31.03.2020 de retrogradare din functie, a adresei nr. 80/27.04.2020 si a Deciziei nr. 1/11.05.2020 si data de 22.06.2020 i-au fost achitate contestatorului toate drepturile salariale, inclusiv suma retinuta de 200 lei (in valoare totala de 5266 lei). s-a dat posibilitatea contestatorului sa-si reia raportarile de munca prin repunerea acestuia in situatia anterioara concedierii, reintegrarea acestuia in postul de redactor sef adjunct, plata drepturilor salariale astfel cum au fost solicitate pentru a inlatura atingerea adusa dreptului la munca, pentru a repara si asigura stabilitatea raporturilor de munca, precum si pentru o reparatie echitabila. Finalitatea legii a fost atinsa, aceea a reintegrarii contestatorului in postul detinut anterior. Interpretarea propusa de catre contestator este una de un formalism excesiv si nu poate fi acceptata. Esential este faptul ca in speta, contestatorul a cunoscut vointa angajatorului de a continua raporturile de munca, astfel incat neexercitarea drepturilor sale conferite de calitatea de angajat ii este culpabila. Pe cale de consecinta, critica este neintemeiata. De fapt, contestatorul nu mai doreste sa presteze activitate, insa pretinde drepturi necuvenite, incalcand dispozitiile art. 10 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Potrivit Deciziei nr. 18/2016 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie privind examinarea sesizarii formulate de Curtea de Apel Iasi - Sectia litigii de munca si asigurari sociale, la punctul 49 se arata ca, dupa momentul comunicarii decizia si-a produs efectul asupra derularii contractului individual de munca, raportul juridic de munca incetand de la acea data, revocarea deciziei de concediere nu ar mai putea produce efecte, fiind necesar acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca . Suntem in prezenta tezei a Ii-a a punctului 49 din decizie, fiind necesar acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca . Contestatorul a aratat ulterior deciziei 105/29.05.2020 ca nu isi da acordul pentru reintegrare, motiv pentru care, in situatia in care se trece peste apararea privind respingerea contestatiei ca fiind lipsita de obiect, sa se constate renuntarea la capatul de cerere privind repunerea acestuia in situatia anterioara concedierii. Contestatorul a incasat drepturile salariale aferente acestei perioade, si nu le-a restituit.


Cu privire la decizia 127/25.06.2020, s-a sustinut ca aceasta este legala si temeinica, din urmatoarele motive: In cauza exista la momentul emiterii Deciziei nr. 105/29.05.2020 acordul partilor pentru nasterea unui nou raport juridic de munca, exprimat prin solicitarea de reincadrare in functia detinuta anterior, asa cum rezulta din cererea principala de chemare in judecata . i-au fost achitate contestatorului toate drepturile salariale, inclusiv suma retinuta de 200 lei. Prin procesul verbal incheiat in data de 25.06.2020 s-a luat act de acordul contestatorului de a nu mai continua raporturile de munca si s-a emis Decizia nr. 127/25.06.2020 de desfacere a contractului de munca, cu acordul partilor.


In fata instantei, la termenul din data de 27.10.2020, contestatorul a aratat ca intelege sa renunte la solicitarea sa privind reintegrarea pe postul detinut anterior.


Ambelor parti li s-a incuviintat administrarea probei cu inscrisuri, din care instanta a retinut urmatoarea situatie de fapt:


Contestatorul a fost angajatul societatii intimate, in functia de ``redactor sef adjunct``.


La data de 31.03.2020 intimata emite Decizia nr. 14, prin care dispune retrogradarea contestatorului din functia de redactor sef adjunct, in functia de redactor, incepand cu data de 31.03.2020. Ulterior, la data de 27.04.2020, intimata emite o adresa, avand nr. 80, adresata si transmisa contestatorului, in care i s-a comunicat acestuia discutiile purtate de catre colectivul de conducere al societatii, din cadrul sedintei din 27.04.2020, privind activitatea profesionala si modul specia de gestionare a corespondentei cu societatea, a contestatorului. La finalul adresei s-a mentionat ca, membrii conducerii societatii au fost de acord, in unanimitate, cu incetarea raporturilor contractuale de munca dintre societate si contestator.


Prin actiunea initiala si prima completare a acesteia (cea din 07.05.2020) contestatorul a inteles sa conteste atat decizia de retrogradare din functie, cat si ``decizia de concediere nr. 80``.


La data de 29.05.2020, dupa promovarea prezentei cereri de chemare in judecata, intimata emite Decizia nr. 105, prin care dispune revocarea Deciziei nr. 14/31.03.2020, a adresei nr. 80/27.04.2020 si a Deciziei nr. 1/11.05.2020, incepand cu data de 22.06.2020. De asemenea, s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior, de redactor sef adjunct si restituirea catre acesta a sumei de 200 lei precum si acordarea diferentelor salariale incepand cu luna martie si a daunelor-interese moratorii sub forma dobanzii legale, pentru toata aceasta perioada . Decizia de revocare a fost comunicata contestatorului, deci produce efecte juridice.


Este adevarat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie a pronuntat Decizia nr. 18/2016, insa instanta are, in primul rand, rolul de a solutiona cauzele cu respectarea art. 227 alin. 1Cod Procedura civila, de a solutiona cauzele cu celeritate si de a nu da nastere unor litigii noi _> Instanta constata ca prin decizia de revocare nu numai ca s-a dispus reintegrarea contestatorului pe postul avut anterior, cel de redactor sef adjunct, dar i s-au acordat si toate drepturile de natura salariala, restituindu-i-se si suma de 200 lei ce ii fusese retinuta. Astfel, s-a ajuns ca situatia anterioara sa fie restabilita prin revocarea efectuata chiar de catre angajator, fiind solutionate favorabil toate solicitarile contestatorului.


In aceste conditii, instanta constata ca ramasa fara obiect contestatia impotriva Deciziei nr. 14/31.03.2020 si a adresei nr. 80/27.04.2020, emise de catre intimata, respingand contestatia impotriva Deciziei nr. 105/29.05.2020.


Prin cerere completatoare, contestatorul a inteles sa solicite si anularea Deciziei nr. 127/25.06.2020.


Prin aceasta decizie (f. 67), s-a dispus de catre angajator incetarea raporturilor de munca dintre parti incepand cu data de 25.06.2020, in temeiul art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), respectiv prin acordul partilor.


Potrivit art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), contractul individual de munca poate inceta ca urmare a acordului partilor, la data convenita de acestea.


Incetarea contractului de munca pe aceasta cale nu este supusa altor conditii, in afara de acelea care decurg din respectarea regulilor privind incheierea valabila a oricarei conventii . Astfel, consimtamantul ambelor parti trebuie sa fie serios si explicit si sa excluda orice echivoc, fiind necesar ca acordul de vointa sa intruneasca cerintele art. 1204 Cod civ. Pentru a se putea proceda la incetarea contractului de munca in baza art. 55 lit. b din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), angajatorul trebuie sa aiba in vedere o eventuala cerere ori alta manifestare neindoielnica din care sa rezulte intentia clara a salariatului de a incheia raporturile de munca.


Instanta a constatat ca la dosar nu s-a depus de catre intimata o eventuala cerere formulata de catre contestator in acest sens. s-a invocat de catre intimata procesul verbal nr. 125/25.06.2020, insa din continutul acestuia reiese in primul rand ca, contestatorul nu a fost prezent la intrunirea semnatarilor procesului verbal si ca au fost analizate doar continutul a 2 e-mailuri de la acesta. Din primul reiese ca s-a aratat doar ca nu exista consimtamantul contestatorului pentru nasterea unui nou raport juridic de munca .cel de-al doilea, ca se solicita reintegrarea in functia detinuta anterior ca urmare a constatarii nulitatii absolute a deciziei de retrogradare din functie.


Astfel, instanta constata ca nu exista un consimtamant din partea contestatorului privind incetarea raporturilor de munca dintre parti.


In aceste conditii, instanta constata lipsa consimtamantului contestatorului la incetarea raporturilor juridice dintre parti. In consecinta, nu se poate pune problema incetarii raporturilor de munca dintre parti prin acordul partilor, urmand a se dispune anularea Deciziei nr. 127/25.06.2020.


Avand in vedere anularea deciziei de incetare a raporturilor de munca dintre parti, acestea urmeaza a fi repuse in situatia anterioara emiterii acestei decizii. Intrucat contestatorul a renuntat la solicitarea sa privind reintegrarea in functia detinuta anterior, repunerea in situatia anterioara va viza doar obligarea intimatei de a-i plati acestuia o despagubire egala cu salariul indexat, majorat si actualizat si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta, in perioada 25.06. _20 (intrucat pana la data den 25.06.2020 i-au fost achitate toate drepturile de natura salariala), la care sa se adauge dobanda legala.


In temeiul art. 453 alin. 2Cod Procedura civila, urmeaza a obliga intimata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 1500 lei.


PENTRU ACESTE MOTIVE,


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE


Admite in parte contestatia completata si restransa formulata de contestatorul B. B. b., CNP, domiciliat in Pitesti, 28, cu domiciliul procesual ales la cabinet de avocat (vezi www.MCP-Avocati.ro) a. s.din Bucuresti, nr. 15, camera 5, sector 1, in contradictoriu cu intimatul J.C&G S. R. L, cu sediul in Pitesti, Mezanin I, casa Cartii, judetul Arges.


Constata ca ramasa fara obiect contestatia impotriva Deciziei nr. 14/31.03.2020 si a adresei nr. 80/27.04.2020, emise de catre intimata.


Respinge contestatia impotriva Deciziei nr. 105/29.05.2020.


Admite contestatia impotriva Deciziei nr. 127/25.06.2020.


Anuleaza Decizia nr. 127/25.06.2020 emisa de intimata.


Obliga intimata sa plateasca contestatorului o despagubire egala cu salariul indexat, majorat si reactualizat si celelalte drepturi de care ar fi beneficiat acesta, in perioada 25.06. _20, la care sa se adauge dobanda legala.


Obliga intimata la cheltuieli de judecata in cuantum de 1500 lei.


Executorie provizoriu de drept .


Cu apel in termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a fi depusa la Tribunalul Arges.


Pronuntata azi 10 Noiembrie 2020, prin punerea solutiei la dispozitia partilor de catre grefa Tribunalului Arges, Sectia pentru Conflicte de Munca si Asigurari Sociale.




Pronuntata de: Tribunalul Arges - Sentinta civila nr. 2982 pronuntata la data de 10.11.2020


Citeşte mai multe despre:    contestatie decizie de sanctionare    retrogradare    revocare decizie sanctionare    Decizia ICCJ 18/2016    incetare acordul partilor    lipsa consimtamant
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe

Viciile de nelegalitate ale deciziei de sanctionare nu pot fi complinite prin trimitere la acte exterioare deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Tribunalul Galati - Sentinta civila nr. 56/2019

Incalcarea dispozitiilor scrise sau verbale ale angajatorului. Nerespectarea disciplinei muncii
Pronuntaţă de: Decizia civila nr. 548/10.10.2019 – Curtea de Apel GALATI

Interdictia de concediere pe durata incapacitatii temporare de munca nu opereaza in ipoteza in care angajatorul a fost anuntat despre existenta unui concediu medical ulterior emiterii deciziei de concediere
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 201/06.03.2019 – Tribunalul Ilfov

Nulitatea deciziei de concediere. Neindicarea datei la care a fost savarsita fapta
Pronuntaţă de: Sentinta civila nr. 1043/05.04.2019 – Tribunalul Ilfov

Obiectul convocarii salariatului la cercetarea disciplinara prealabila trebuie sa corespunda faptei cercetate
Pronuntaţă de: Tribunalul Buzau - Sentinta civila nr. 103/2020

Concedierea pentru savarsirea unei abateri disciplinare poate fi dispusa numai dupa indeplinirea de catre angajator a cercetarii disciplinare prealabile
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CRAIOVA – Decizia civila nr. 02.04.2019

Inmanarea catre salariat a convocatorului in ziua in care trebuie sa aiba loc sedinta de cercetare disciplinara incalca dreptul la aparare al salariatului. Nulitate decizie de sanctionare.
Pronuntaţă de: Tribunalul BACAU - Sentinta Civila nr. 158/18.05.2020

Mentionarea in convocator a unei singure fapte in conditiile in care cercetarea disciplinara priveste mai multe fapte atrage nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara
Pronuntaţă de: CURTEA DE APEL BUCURESTI - Decizia Civila nr. 3576/19.10.2020

Lipsa convocarii salariatului la cercetarea disciplinara. Nulitatea absoluta a deciziei de sanctionare
Pronuntaţă de: Curtea de Apel CONSTANTA– Decizia nr. 170/30.06.2020

Individualizarea sanctiunii disciplinare. Functia sanctionatorie si de responsabilizare a salariatului
Pronuntaţă de: Curtea de Apel Alba Iulia - Decizia civila nr. 9/2021



Articole Juridice

Necesitate sau absurditate? Formularea plangerii prealabile la autoritatea emintenta a actului administrativ de sanctionare disciplinara, inainte de sesizarea instantei competente
Sursa: avocat Gales Iulian | MCP Cabinet avocati

Sanctiunea disciplinara a retrogradarii. Conditii si perioada
Sursa: MCP Cabinet avocati

Modificarea felului muncii fara consimtamantul salariatului
Sursa: MCP Cabinet avocati

Forma deciziei de sanctionare disciplinara. Prioritatea la verificarea de catre instanta
Sursa: MCP Cabinet avocati

Raspunderea administrativa in Codul Administrativ (VII)
Sursa: Irina Maria Diculescu

Neconstitutionalitatea reglementarii cadrului legal cu privire la recompensele si sanctiunile aplicate cadrelor militare prin acte administrative
Sursa: Irina Maria Diculescu

[Av. muncii] Schimbarea felului muncii de catre angajator. Retrogradarea din functie ca sanctiune disciplinara
Sursa: MCP Cabinet avocati