Coordonator: Av. Marius-Cătălin Preduţ

Prima pagină » Jurisprudenţă » Dreptul Muncii » Perioada serviciului de permanenta al procurorilor fara prestarea activitatii nu constituie timp de lucru

Perioada serviciului de permanenta al procurorilor fara prestarea activitatii nu constituie timp de lucru

  Publicat: 23 Mar 2021       1633 citiri        Secţiunea: Dreptul Muncii  


Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului V., la data de 11.11.2019, sub nr. 294 x, reclamantii C.I. si D. a , in contradictoriu cu paratii S.R.- M.F.P., DIICOT., S.C., au solicitat instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:

- sa se constate ca perioada serviciului de permanenta constituie timp de lucru;

- repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit sa beneficieze, respectiv obligarea paratilor la calcularea, alocarea si plata sumelor pentru orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenta, care depasesc perioada normala de lucru de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, precum si pe durata zilelor de sambata/duminica si sarbatorile legale, actualizate cu indicele de inflatie si la care se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata de la data exigibilitatii fiecarei obligatii lunare de plata si pana la data platii efective, pentru perioada cuprinsa ultimilor 3 ani anteriori introducerii actiunii.

- obligarea paratilor la plata pentru viitor a sumelor pentru orele aferente timpului de lucru ce urmeaza a fi efectuate de reclamanti in cadrul serviciului de permanenta, care depasesc perioada normala de lucru de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, precum si pe durata zilelor de sambata/duminica si sarbatorile legale.

Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Asezate in sectiunea I, cap. I, t. IV, C. proc. pen., partea generala, masuri ce se pot lua in cauzele privitoare la infractiuni pedepsite cu inchisoare,
Activitate procesuala, desfasurata in scopul scoaterii la iveala a unor obiecte sau inscrisuri
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Infractiune care face parte din grupul infractiunilor care impiedica infaptuirea justitiei,
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Vezi Domiciliu conventional.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Act adoptat de organele de stat,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Totalitatea bunurilor , lucrurile propriu-zise si drepturile asupra lor,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Act adoptat de organele de stat,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act prevazut de lege, prin care un organ de stat este informat si abilitat sa desfasoare o anumita activitate
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Loc in care persoana fizica isi are locuinta statornica sau principala.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(in sensul legii contenciosului administrativ, legea 554/2004) Orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrative.
Act normativ care cuprinde principiile si cele mai importante reglementari referitoare la relatiile sociale ce formeaza obiectul specific al dreptului civil:
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane.
Persoana care, in cadrul unui raport juridic de obligatie este indreptatita sa pretinda unei alte persoane, denumita debitor, executarea unei prestatii determinate; de a da, de a face ori de a nu face ceva.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Contracte incheiate la bursa bazate pe activele suport (subiacente), precum cele referitoare la valori mobiliare, valute selective, marfuri negociabile la bursa etc.
Suma stabilita de banca de comun acord cu clientul cu ocazia incheierii contractului de credit,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Imprimat emis de un organ official, folosit pentru plata unor taxe sau impozite.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
(lat. culpa "vina")Forma a vinovatiei, prevazuta in cap. I, t. II, art. 19, C. pen., partea generala.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Denumire generica pentru toate felurile de monede si semne ale valorii. Au aparut din necesitatea de a facilita schimburile de marfuri.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Sunt persoanele complet straine de actul juridic, adica persoanele carora actul juridic nu le poate profita in nici un fel ori nu le poate indatora in nici un fel.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ sau organizatie de stat care desfasoara activitati din domeniul conducerii statului sau al serviciilor publice
In contabilitate, ca parte a capitalurilor proprii din cadrul pasivului bilantier, sunt constituite prin modalitati precis explicitate si pentru un scop precizat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Aceasta sintagma se refera la finantarea unei activitati de doua ori, din doua surse diferite.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Suma de bani aflata intr-un depozit la tras-banca-, pe baza careia titularul contului poate emite un cec sau o cambie,
Balanta veniturilor si cheltuielilor dintr-o anumita perioada
Orice participare publica la finantarea unor operatiuni, provenita din bugetul statului, al autoritatilor regionale sau locale, din bugetul general al Comunitatii Europene
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Calificativ propriu normei juridice care stabileste categoric cerinta ca subiectul de drept sa aiba numai o anumita conduita,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta, prin care se solicita anularea hotararii judecatoresti si judecarea in fond a cauzei; cerere de apel
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Este prima etapa a judecatii care incepe in momentul sesizarii instantei si se incheie in momentul pronuntarii unei hotarari judecatoresti definitive/irevocabile.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ care cuprinde principiile si regulile referitoare la desfasurarea procesului civil.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Locuinta care, spre deosebire de domiciliu, nu este statornica sau principala. O persoana poate avea, in dreptul nostru, un singur domiciliu si mai multe resedinte.
Unitate a unei banci fara personalitate juridica, care primeste un anumit mandat din partea acesteia de a efectua operatiuni intr-o anumita zona de interes.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Codul de procedura civila reglementeaza judecata in fond a cauzelor civile, judecata care cunoaste trei faze (etape):
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Persoana care face parte din parchet si care exercita atributiile ce revin acestei institutii judiciare.
Debitor care se angajeaza alaturi de debitorul initial (numit delegant) sau in locul acestuia sa execute obligatia pe care delegantul o are fata de creditorul delegatar.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Suma de bani ce se acorda unei persoane pentru suportarea unor cheltuieli suplimentare (de deplasare, detasari etc) sau pentru efectuarea de activitati in afara programului obisnuit de lucru
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Monitorul Oficial al României este publicaţia oficială a statului român, în care se publică actele prevăzute de Constituţie, de prezenta lege şi alte acte normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Orice munca sau serviciu impus unei persoane sub amenintare ori pentru care persoana nu si-a exprimat consimtamantul in mod liber.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Prevazuta in sectiunea II, cap. II, t. I, art. 10 , C.pen., partea generala , principiu de aplicare a legii penale active,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Totalitatea bunurilor si creantelor (drepturi de incasare) apartinand subiectului economic;
Drept, competenta sau imputernicire conferita unei unitati, unui organ, unei functii sau persoane determinate,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Atributie exclusiva acordata unei persoane, unei functii sau unui organ.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Prevazute in cap. I, t. VII, art.119, si urm. C, pen., partea generala,
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Contract prin care este asigurata plata de catre debitor/garantul/garantii sai a obligatiilor sale fata de creditorul sau.
Una dintre modalitatile de reparare a pagubei pricinuite prin infractiune.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Actiune prin care autoritatea vamala lasa la dispozitia titularului declaratiei vamale
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutie (tratat instituind o Constitutie pentru Europa). La 18 iunie 2004, cei 25 de sefi de stat si de guvern ai Uniunii Europene au adoptat un tratat instituind o Constitutie pentru Europa.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Notiunea Stat de drept este, in general, utilizata pentru a sublinia diferentele existente intre regimurile democratice si regimurile autoritare (dictatoriale).
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Diferenta intre pretul de vanzare al unui produs/serviciu si costul acestuia; diferenta intre dobanda platita la depozite si dobanda perceputa la creditele acordate de catre o banca.
Potrivit Legii 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, totalitatea bunurilor care formeaza obiectul dreptului de proprietate publica.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Unica autoritate de justitie din Romania, garantul suprematiei Constitutiei, care se supune numai Constitutiei si legii sale de organizare si functionare.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Cauza care inlatura raspunderea penala, reglementata in cap. III, t. VII, art. 131, C. pen., partea generala.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Dezechilibru de ansamblu al economiei care consta in aparitia sau cresterea discrepantei dintre masa monetara si oferta de bunuri fata de situatia existenta anterior.
Suma pe care un imprumutat (debitor) o plateste unui imprumutator (creditor), pentru banii imprumutati pe o anumita perioada.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Imobil asupra caruia greveaza o servitute.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
(termen CNA) Drepturile obtinute de catre un radiodifuzor, în temeiul unui contract, de la organizatorul unui eveniment si/sau de la proprietarul ori, dupa caz, administratorul locului unde se desfasoara evenimentul, de la autori si de la alti detinatori de drepturi vizati,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
Persoana fizica sau juridica imputernicita de adunarea generala a unei societati comerciale care, in limita atributiilor si functiilor acordate, exercita vointa societatii.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor si institutiilor administratiei publice drepturi si obligatii de a desfasura,
Este inscris in Costitutia Romaniei si reglementat in detaliu in legea pentru organizarea judecatoreasca.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Ansamblu de solutii pronuntate de catre organele de jurisdictie in legatura cu probleme de drept sau institutiile juridice examinate cu prilejul desfasurarii litigiilor din competenta lor.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Reglementeaza in cap. I, t. I, C. proc. pen., partea speciala; sunt procurorul si organele de cercetare penala.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Repausul zilnic este perioada minima de odihna la care are dreptul salariatul intre doua zile de munca, respectiv 12 ore consecutive.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
(Force majeure) Clauza intr-un contract care exonereaza de raspunderea contractuala acea parte la contract care nu si-a putut indeplini, partial sau integral,
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
Drepturi banesti care se acorda pentru desfasurarea unor anumite activitati.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Stari, situatii, intamplari calitati sau alte date, care nu fac parte din continutul infractiunii,
Oragn judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care executa atributiile ce revin acestui minister.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Codul muncii este actul normativ care reuneste normele ce constituie dreptul comun in materia raporturilor de munca.
In dreptul comunitar, directiva este un instrument legislativ obligatoriu pentru statele membre carora li se adreseaza in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins, dar lasa la latitudinea lor forma si metodele de obtinere a acestuia.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Zile in care se cuprinde intreg intervalul de timp dintre momentul inceperii si implinirii termenului, inclusiv prima si ultima zi a termenului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Repausul saptamanal se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.
Presupune desfasurarea de activitati diferite in aceeasi unitate si in cadrul aceluiasi program de lucru
Act procedural in care procurorul sau organul de urmarire penala consemneaza o dispozitie asupra unor acte sau masuri de urmarire penala.
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Este extinderea competentei unui organ judiciar prin posibilitatea acordata de lege, de a solutiona anumite cauze, care in mod obisnuit nu intra in competenta sa.
Exceptie de la dispozitiile unui act normativ,
Legea 10 din 2001. Intervalul de timp in care s-a facut preluarea abuziva, cuprins intre 6 martie 1945 si 22 decembrie 1989, in cazul Legii nr. 10 din 2001 si al O.U.G. nr.94/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 501/2002, respectiv cuprins intre 6 septembrie 1940 si 22 decembrie 1989, in cazul O.U.G. nr. 83/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 66/2004;
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii - masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Totalitatea infractiunilor savarsite pe un teritoriu determinat, intr-o anumita perioada.
Este organul judiciar ce face parte din structura Ministerului Public, incadrat cu procurori care exercita atributiile ce revin acestui minister.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,

In motivare, se arata ca reclamantii, C.I. si D. a. isi desfasoara activitatea ca procurori in cadrul DIICOT., Biroul Teritorial O.(I.C.incepand cu 17.07.2017 si D. a. incepand cu data de 21.06.2008) si au fost/sunt programati, prin rotatie, la serviciul de permanenta pentru activitatea de urmarire penala de competenta DIICOT., precum si participarea la judecarea cauzelor de competenta judecatorului de drepturi si libertati ori a judecatorului de fond din cadrul Tribunalului O., respectiv solutionarea propunerilor privind masurile preventive, solutionarea propunerilor de emitere mandate de supraveghere tehnica, solutionarea propunerilor de emitere mandate de perchezitie domiciliara, participarea la sedintele de judecata urgente, etc. astfel dupa cum rezulta din planificarile de permanenta pe care le anexeaza in copie .


Totodata, in cadrul serviciului de permanenta, au obligatia efectuarii urmaririi penale in cauze care privesc savarsirea unor infractiuni flagrante, inclusiv in ceea ce priveste masurile preventive, precum si contestatiile privind masurile preventive din cursul judecatii.


Specificul tuturor cauzelor mai sus mentionate consta in urgenta acestora, situatie in care urmarirea penala, solicitarea emiterii de mandate de supraveghere tehnica, emitere mandate de perchezitie domiciliara, sesizari privind punerea in executare a mandatelor europene de arestare si propunerea masurilor preventive in cauze de acest gen au avut loc si pot avea loc oricand, in afara orelor din timpul programului obisnuit de lucru, cat si in zilele nelucratoare, respectiv sambata si duminica, precum si sarbatorile legale.


In acest sens, mentioneaza dispozitiile art. 209 si urmatoarele Cod procedura penala care impun luare masurii preventive a retinerii, dispozitiile art. 219 alin. 3 Cod procedura penala, care impun solutionarea propunerii de luare a masurii arestului la domiciliu in termen de 24 de ore de la inregistrarea propunerii; art. 225 alin. 2 Cod procedura penala, care impune solutionarea propunerii de arestare preventiva inainte de expirarea duratei retinerii; dispozitiile art. 158 alin. 5 Cod procedura penala care impun solutionarea cererii de incuviintare a perchezitiei domiciliare. Prevederile mentionate sunt cu titlu exemplificativ, toate cauzele care se solutioneaza in cadrul serviciului de permanenta impunand solutionarea in regim de urgenta, uneori in termene de pana la o ora, atunci cand exista pericolul incetarii de drept a unor masuri preventive, proceduri la care participarea lor este obligatorie.


Termenele procedurale prevazute de lege in care trebuie solutionate cauzele expuse sunt imperative. Nerespectarea acestora ar fi de natura sa afecteze grav buna desfasurare a procesului penal (de exemplu, prin lasarea in libertate a unor persoane ce prezinta un pericol real pentru ordinea publica), iar in ceea ce priveste pe reclamanti, sanctiuni disciplinare, sau chiar acuzatii de natura penala, precum favorizarea infractorului.


In aceste conditii, pe intreaga perioada a serviciului de permanenta, sustin reclamantii ca sunt la dispozitia efectiva a DIICOT. - B. T. O.(schema de personal a biroului cuprinde numai doua posturi de procuror, respectiv un loc de procuror-sef birou si un post de procuror de executie). Fiind obligati sa raspunda la apelurile telefonice atunci cand nu se afla la sediul parchetului si/sau instantei de judecata, atat pe perioada ce excede perioadei normale de lucru, cat si pe durata zilelor nelucratoare si sa se prezinte la institutie in cel mai scurt timp pentru solutionarea cauzelor specifice serviciului de permanenta.


Mentioneaza ca natura infractiunilor de competenta organului de urmarire penala din care fac parte, implica, ca in functie de momentul savarsirii infractiunilor flagrante (spre exemplu infractiunile de trafic de droguri prev. de Legea 143/2000, ori trafic de persoane si minori prev. de art. 210, 211 Cod penal,) reclama cu imperativitate desfasurarea cu celeritate a actelor de urmarire penala ce nu permit amanare, activitati ce presupun cu necesitate desfasurarea activitatilor de documentare, administrare material probator ce se intinde in mod frecvent cu mult peste programul de activitate normal 8- 16, fiind numeroase cazurile in care se intrerupe temporar activitatea pentru scurt timp, de ce cele mai multe ori, in dimineata urmatoare, si dupa ce a inceput cu aproximativ 24 de ore in urma.


In continuare, in situatiile in care se impun masuri preventive, termenul de sesizare a judecatorului de drepturi si libertati cu propunerea de dispunere a masurii preventive este unul foarte strict, comprimat, inainte de expirarea duratei retinerii inculpatului, imprejurari ce fac efectiva depasirea cu mult a programului de lucru a procurorilor.


Efectiv, tinand cont de situatia de pe planificarea de permanenta anexata, reclamantii sunt obligati sa vina in cel mai scurt timp la serviciu, in situatia in care au in instrumentare cauze de genul celor mai sus mentionate, fiind lipsiti de posibilitatea de a isi petrece timpul conform optiunilor personale. Cu alte cuvinte, intr-un an calendaristic, in calitate de procurori ai DIICOT.- B. T. O., si pe o schema de numai doi procurori, sunt in exercitarea efectiva a serviciului de permanenta o perioada de o jumatate de an fiecare dintre reclamanti.


Temeiurile juridice care justifica pretentiile reclamantilor:


Din situatia de fapt expusa rezulta necesitatea compensarii perioadei in care sunt programati in cadrul serviciului de permanenta, care excede duratei normale de lucru de 8 ore, precum si pentru zilele de sambata - duminica si sarbatorile legale, in mod evident, pentru aceasta perioada, activitatile private ale reclamantilor sunt afectate, intrucat au obligatia sa fie la dispozitia efectiva a DIICOT - B. T. O.ori a instantei Tribunalului O. si sa asigure atat desfasurarea urmaririi penale, cat si participarea in sedintele de judecata .


Efectiv, sustin ca sunt obligati sa fie disponibili pentru a se prezenta in cel mai scurt timp la sediul DIICOT - B. T. O, ori la Tribunalul O. Mai mult decat atat, inclusiv libertatea de miscare le este afectata, neavand posibilitatea sa se deplaseze la distante mai lungi fata de sediul institutiei, in afara perioadei normale de lucru, cat si pe durata zilelor nelucratoare, indiferent de faptul daca indeplinesc in mod efectiv activitatea specifica programului de permanenta sau daca se afla in asteptare, la domiciliu .


Cu toate aceste evidente, in legislatia specifica nu se identifica dispozitii exprese care sa permita plata pentru durata serviciului de permanenta exercitat in cadrul DIICOT.- BT - O.ori in cadrul instantelor judecatoresti, in afara programului normal de lucru precum si pentru zilele nelucratoare.


In schimb, solicitarile lor sunt justificate de jurisprudenta C. J. U. E, respectiv hotararea pronuntata la data de 21 februarie 2018 in cauza c-518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak, prin care s-a stabilit ca ``timpul de asteptare al unui lucrator la domiciliu care este obligat sa raspunda apelurilor din partea angajatorului intr-un termen scurt trebuie considerat ``timp de lucru``.


Intrucat aceasta hotarare constituie temeiul justificativ al actiunii reclamantilor, mentioneaza urmatoarele aspecte relevante:


``Cerere de decizie preliminara-protectia securitatii si sanatatii lucratorilor - Organizarea timpului de lucru - Notiunile de timp de lucru si de perioade de repaus-pompieri - Timp de garda-perioada de permanenta


Rudy Matzak este pompier in cadrul serviciului de permanenta(6) pentru Viile de Nivelles (orasul Nivelles) din Belgia(7). in conformitate cu regimul aplicabil contractului sau de angajare, acesta este obligat sa fie disponibil pentru a presta servicii de garda seara si in weekend, o saptamana din patru. El este remunerat numai pentru timpul in care este in serviciu activ . Orele de garda in care pompierul nu este solicitat sa indeplineasca nicio obligatie profesionala (asa-numita ``perioada de permanenta``) (8) nu sunt remunerate. in perioadele in care presteaza servicii de permanenta, domnul Matzak trebuie sa poata sa fie contactat in permanenta si, daca este necesar, trebuie sa se prezinte la cazarma cat mai curand posibil si, in orice caz, dupa nu mai mult de opt minute in conditii normale(9). Instanta de trimitere precizeaza ca, in practica, aceasta inseamna ca pompierul trebuie sa locuiasca in apropierea cazarmii si ca activitatile sale in aceste perioade sunt limitate in mod corespunzator.


Considerand ca erau nesatisfacatoare mai multe aspecte ale regimului care i se aplica, inclusiv in special nivelul remuneratiei aferente serviciilor de permanenta, domnul Matzak a formulat o actiune in fata tribunal du travail de Nivelles (Tribunalul pentru Litigii de Munca din Nivelles, Belgia), care a admis majoritatea capetelor sale de cerere printr-o hotarare pronuntata la 23 martie 2013.


Orasul Nivelles a formulat ulterior apel impotriva acestei decizii in fata Cour du travail de Bruxelles (Curtea pentru Litigii de Munca din Bruxelles, Belgia). Aceasta instanta observa ca, in dreptul belgian, timpul de lucru este definit in general ca fiind timpul in care lucratorul se afla la dispozitia angajatorului si ca locul in care se afla lucratorul nu pare a fi determinant. In lumina interpretarii articolului 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 de catre Curtea de Justitie (10), pare sa reiasa ca definitia timpului de lucru din dreptul belgian nu coincide in totalitate cu definitia acestuia din dreptul Uniunii. Instanta mentionata observa de asemenea ca in jurisprudenta nationala exista o tendinta de a solutiona problema remunerarii pompierilor din cadrul serviciului de permanenta, precum domnul Matzak, intemeindu-se, in principal sau in mod exclusiv, pe definitia notiunii ``timp de lucru`` din dreptul Uniunii.


Intrucat considera ca, pentru a se pronunta in litigiul cu care a fost sesizata, este necesara o interpretare de catre Curtea de Justitie a anumitor dispozitii din Directiva 2003/88, instanta a adresat urmatoarele intrebari preliminare in conformitate cu articolul 267 TFUE: ``1) Articolul 17 alineatul (3) litera (c) punctul (iii) din [Directiva 2003/88] trebuie interpretat in sensul ca ofera statelor membre posibilitatea de a exclude anumite categorii de pompieri recrutati de serviciile p.de pompieri de la aplicarea ansamblului dispozitiilor care asigura transpunerea acestei directive, inclusiv de la cea care defineste timpul de lucru si perioadele de repaus?


2) Intrucat [Directiva 2003/88] prevede doar cerinte minime, trebuie interpretata in sensul ca nu se opune ca legiuitorul national sa mentina sau sa adopte o definitie mai putin restrictiva a timpului de lucru?


3) Tinand seama de articolul 153 alineatul (5) TFUE si de obiectivele [Directivei 2003/88], articolul 2 din aceasta directiva, in conditiile in care defineste principalele notiuni utilizate de aceasta, in special cele de timp de lucru si de perioade de repaus, trebuie interpretat in sensul ca nu se aplica notiunii de timp de lucru care trebuie sa permita sa se stabileasca remuneratiile datorate in cazul serviciilor de garda la domiciliu?


4) [Directiva 2003/88] se opune ca perioada de garda la domiciliu sa fie considerata timp de lucru in cazul in care, chiar daca serviciile de garda sunt executate la domiciliul lucratorului, constrangerile la care este supus acesta din urma in timpul garzii (precum obligatia de a raspunde la apelurile angajatorului in opt minute) restrang in mod semnificativ posibilitatea de a efectua alte activitati?``


Curtea a stabilit ca Articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca timpul de garda pe care un lucrator il petrece la domiciliu cu obligatia de a raspunde la apelurile angajatorului sau intr-un interval de opt minute, ceea ce restrange in mod semnificativ posibilitatile de a avea alte activitati, trebuie sa fie considerat ``timp de lucru``.


Solicita instantei sa observe aspectele de similaritate din prezenta cauza cu cea in care a fost pronuntata hotararea CJUE, reclamantul din speta care a generat cererea de pronuntare a unei decizii preliminare fiind angajat al unui serviciu public, obligat sa raspunda la apelul angajatorului si sa se prezinte la locul de munca in cel mai scurt timp, situatie in care activitatile reclamantului, inclusiv libertatea de miscare, sunt afectate. Inclusiv notiunea de ``serviciu de permanenta``, folosita pentru reclamanti este utilizata si in speta mentionata.


In ceea ce priveste aplicabilitatea jurisprudentei CJUE, precum si prioritatea acesteia fata de legislatia interna, interpretarea CJUE urmareste cunoasterea sensului exact al unor dispozitii din continutul Tratatelor sau al dreptului derivat al UE, iar solutiile date de CJUE sunt obligatorii in ceea ce priveste modul in care trebuie interpretate dispozitiile dreptului european.


Instantele nationale (indiferent de gradul de jurisdictie) au obligatia de aplicare a normei comunitare tinand cont de interpretarea data de C. articolului 110 TFUE, urmand ca, in solutionarea cauzelor cu care sunt sesizate, sa respecte interpretarea Curtii.


Pe de alta parte, instantele nationale trebuie sa aplice cu prioritate normele dreptului comunitar, lasand neaplicata legislatia nationala contrara acestora. (cauza c-106/77, Simmenthal, punctele 21- 24). De altfel, in practica instantelor din Romania jurisprudenta CJUE a fost constant aplicata, in mod prioritar, fata de eventualele prevederi legale interne contrare, or in lipsa oricaror prevederi in materie.


In consecinta, in raport de faptul ca hotararea pronuntata de CJUE in cauza c-518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak priveste o situatie similara sub aspectele fundamentale, reclamantii considera ca aceasta justifica pe deplin solicitarile lor.


De altfel, chestiunea juridica privind ``timpul de lucru`` a fost invocata deja in spete privind drepturi salariale pe rolul instantelor din tara. Urmare a sesizarii Curtii de Apel C., I. C. C. J. - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila a pronuntat Decizia nr. 17 din 5 martie 2018 prin care s-a respins ca inadmisibila sesizarea Curtii de Apel C.privind interpretarea dispozitiilor art. 123 raportat la art. 120 si art. 112, art. 126, 137, 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) in sensul daca sporurile prevazute pentru munca suplimentara/munca prestata in zilele de sambata si duminica/munca prestata in zilele de sarbatori legale, se acorda doar pentru munca efectiv prestata sau si pentru perioada in care salariatul s-a aflat la dispozitia angajatorului, la domiciliu sau in locuri special amenajate.


In considerentele deciziei s-a retinut ca:`` 71. Odata ce jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene este lamuritoare cu privire la problema de drept dedusa judecatii rezulta ca nu exista dificultati de interpretare si aplicare pentru situatia de fapt pe care instanta nationala a fost chemata sa o solutioneze, acesteia revenindu-i obligatia de a verifica incidenta dezlegarilor date de instanta europeana, in ceea ce priveste calificarea acestei perioade ca ``timp de lucru`` si remuneratia lucratorului aflat intr-o atare situatie.


Prin urmare, constituie atributul exclusiv al instantei de sesizare sa solutioneze cauza cu judecata careia a fost investita, aplicand, in acest scop, dispozitiile legale incidente in lumina jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene,


In acest context este de semnalat pronuntarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a Hotararii din 21 februarie 2018, in Cauza c-518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak, prin care Curtea a declarat, la punctele 2) Si 3), ca articolul 15 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu permite ca statele membre sa mentina sau sa adopte o definitie a notiunii de ``timp de lucru`` mai putin restrictiva decat cea prevazuta la articolul 2 din aceasta directiva, iar articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru`` sau drept ``perioada de repaus``.


Asadar, I. C. C. J - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie civila a stabilit ca, atat calificarea perioadei ca ``timp de lucru`` pe perioada cat salariatul se afla la dispozitia angajatorului, cat si remuneratia lucratorului aflat intr-o astfel de situatie au fost dezlegate de C. J. U. E, instantei nationale revenindu-i obligatia aplicarii ``dispozitiile legale incidente in lumina jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene``.


Referitor la modalitatea de stabilire a remuneratiei pentru orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenta, care depasesc perioada normala de lucru de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, precum si pe durata zilelor de sambata/duminica si sarbatorile legale se impun a fi facute urmatoarele precizari.


Prin hotararea CJUE pe care isi fondeaza actiunea s-a stabilit ca articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca nu impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu, precum cele in discutie in litigiul principal, in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru`` sau drept ``perioada de repaus``.


In motivarea acestei dispozitii in considerentele hotararii s-au aratat urmatoarele:


48. Prin intermediul celei de a treia intrebari, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 2 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat in sensul ca impune statelor membre sa stabileasca remunerarea perioadelor de garda la domiciliu precum cele in discutie in litigiul principal in functie de calificarea acestor perioade drept ``timp de lucru`` si drept ``perioada de repaus``.


49. In aceasta privinta, trebuie amintit, astfel cum arata instanta de trimitere, ca este cert ca Directiva 2003/88 nu reglementeaza chestiunea remunerarii lucratorilor, acest aspect nefiind, in temeiul articolului 153 alineatul (5) TFUE, de competenta Uniunii;


50 In consecinta, desi statele membre au dreptul de a stabili remunerarea lucratorilor, in aplicarea Directivei 2003/88 in functie de definitia notiunilor ``timp de lucru`` si ``perioada de repaus`` care figureaza la articolul 2 din directiva mentionata, ele nu sunt obligate sa procedeze in acest mod.


51 Astfel, statele membre pot sa prevada, in dreptul lor national, ca remuneratia unui lucrator aflat in ``timpul de lucru`` difera de cea a unui lucrator aflat in ``perioada de repaus``, chiar pana la a nu acorda nicio remuneratie de-a lungul acestui ultim tip de perioada .


Asadar, CJUE lasa la latitudinea statelor membre modalitatea de remunerare a lucratorilor in functie de definitia notiunii de ``timp de lucru``, subliniind ca, doar in ceea ce priveste situatia de ``perioada de repaus`` se poate merge pana la a nu se acorda nicio remuneratie, nu insa si pentru perioada de ``timp de lucru``. Trebuie precizat ca si notiunea de ``perioada de repaus`` este definita la art. 2 din Directiva ca fiind cazul in care lucratorul efectueaza o garda potrivit sistemului de permanenta acesta trebuind sa fie accesibil in permanenta, fara a fi insa obligat sa fie prezent la locul de munca .


Avand in vedere ca, urmare a pronuntarii de catre C. J. U. E a hotararii din 21 februarie 2018, in Cauza c-518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak, legiuitorul nu a prevazut un regim distinct de remuneratie pentru perioada de timp de lucru (si nici, in particular, pentru procurorii care indeplinesc serviciul de permanenta), devin aplicabil e prevederile din dreptul comun in materie, respectiv Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In acest sens mentioneaza prevederile art. 112, ``Pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 ore pe saptamana``; art. 120 ``Munca prestata in afara duratei normale a timpului de lucru saptamanal, prevazuta la art. 112, este munca suplimentara art. 123 ``in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. 1 in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia``, art. 142 ``in situatia in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.``, toate din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


In drept, se invoca prevederile art. 112, 120, 123, 142 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), coroborate cu prevederile articolului 2 din Directiva 2003/88, astfel cum a fost interpretat in cauza 0- 518/15, Viile de Nivelles v. Rudy Matzak de catre C. J. U. E., prin hotararea pronuntata la 21 februarie 2018, precum si decizia nr, 17 din 5 martie 2018 pronuntata de I. C. C. J - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .


In ceea ce priveste acordarea dobanzilor legale si reactualizarea sumelor in discutie, va rugam sa constatati ca in caz de plata cu intarziere, creditorul are dreptul la despagubiri pentru prejudiciile pe care le-a suferit ca urmare a executarii cu intarziere a obligatiei.


Potrivit dispozitiilor art. 1535 din Codul civil - in cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. in acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic. Daca, inainte de scadenta, debitorul datora dobanzi mai mari decat dobanda legala, daunele moratorii sunt datorate la nivelul aplicabil inainte de scadenta. Daca nu sunt datorate dobanzi moratorii mai mari decat dobanda legala, creditorul are dreptul, in afara dobanzii legale, la daune-interese pentru repararea integrala a prejudiciului suferit.


Fiind vorba despre accesorii ale drepturilor salariate ce alcatuiesc creanta cuprinsa in titlurile executorii, daunele interese pentru intarzierea executarii sunt reglementate si prin dispozitiile speciale ale art. 166 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora: ``intarzierea nejustificata a platii sala riului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs angajatului.


Din coroborarea acestor norme cu incidenta in cauza, se deduce fara echivoc ca, in speta, dreptul reclamantilor la obtinerea unei dezdaunari derivate din neexecutarea obligatiei la timp, se refera la beneficiul nerealizat, ca parte componenta a prejudiciului (damnum emergens), care trebuie privita ca o chestiune distincta de actualizarea cu rata inflatiei a sumelor datorate initial; o astfel de actualizare antreneaza si ea raspunderea debitorului pentru neexecutarea la timp a obligatiei de plata a unei sume de bani, insa intemeiata pe o alta cauza.


Daca actualizarea la inflatie are, cum sugereaza chiar denumirea, finalitatea aducerii creantei la valoarea ei reala, in aceeasi expresie economica din momentul stabilirii ei (deci, inauntrul notiunii de lucrum cessans), fara alta componenta adaugata (protejandu-se, astfel, interesele creditorului, care nu trebuie sa suporte din patrimoniul propriu, fara o culpa a sa, efectele devalorizarii monedei), dimpotriva, atunci cand se vorbeste despre daunele interese moratorii, discutia este plasata pe taramul unei reparatii a prejudiciului creat prin neexecutarea la timp a creantei banesti, de aceasta data sub forma beneficiului nerealizat, care, potrivit legii aplicabile, nu poate cuprinde decat dobanda legala.


Asadar, dobanzile legale, accesorii ale creantei, se cuvin ca dauna moratorie, ele avand un alt temei decat cel al daunelor cu caracter compensatoriu pe care creditorul le poate, in principiu, pretinde, cerand actualizarea creantei la inflatie.


Nivelul dobanzii legale a fost stabilit, de asemenea, prin lege respectiv OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar intaresc aceasta distinctie, reglementand atat dobanda remuneratorie, cat si dobanda penalizatoare.


Considera ca sunt indreptatiti la primirea cuantumului dobanzii penalizatoare ce va fi calculat, dupa intrarea in vigoare a OG nr. 13/2011, potrivit acestui act normativ, dobanda penalizatoare care este definita de art. 1 alin. (3) ca fiind dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta.


Justificam alegerea instantei raportat la dispozitiile art. 127 din Codul de procedura civila.


Astfel, daca un judecator/procuror are calitatea de reclamant intr-o cerere de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea, va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate in circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in a carei circumscriptie se afla instanta la care isi desfasoara activitatea .


Cum in cazul de fata Tribunalul O., respectiv D. ar fi competente material si teritorial sa judece aceasta cauza, iar reclamantii isi desfasoara activitatea in cadrul DIICOT - Biroul Teritorial O.in functia de procurori, aleg una din instantele invecinate (Tribunalul V), intrucat aceasta instanta este invecinata Curtii de Apel C.


Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru in temeiul art. 270 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Solicita si judecarea cauzei in lipsa reclamantilor.


Prin intampinarea formulata de M.F.P., se solicita instantei sa respinga actiunea fata de S.R.M.F.P.ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, iar pe fondul cauzei solicita respingerea actiunii ca neintemeiata.


Prin actiunea formulata se solicita sa se constate ca perioada serviciului de permanenta constituie timp de lucru si in consecinta, sa se dispuna obligarea paratilor la repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit sa beneficieze. a€ƒ


Prin actiunea formulata, reclamantii au solicitat pronuntarea unei hotarari in contradictoriu cu Statul R. prin M.F.P., fara insa a motiva care sunt considerentele care sa-i confere acestuia calitate procesuala pasiva in prezenta cauza.


Reclamantii, prin cererea de chemare in judecata, au solicitat acordarea unor drepturi salariale, in mod corect si legal indreptandu-si pretentiile fata de unitatea angajatoare, intrucat plata salariului si a altor drepturi salariale este in sarcina angajatorului si orice culpa poate fi retinuta doar in sarcina acestuia si nu a Statului R. prin M. F. P., cu atat mai mult cu cat aplicarea dispozitiilor referitoare la salarizare nu poate fi imputata acestuia, reclamantii nefiind angajati ai acestei institutii.


Faptul ca ordonatorul principal de credite, in speta. M.P. nu a acordat drepturile salariale pe care le pretind reclamantii, nu confera nicio garantie din partea M. F. P.pentru sumele de bani ce ar trebui sa le plateasca, sume izvorand dintr-un raport juridic de munca, avand la baza un contract individual de munca .


Intre reclamanti si M.F.P.nu exista niciun fel de raport juridic, cu atat mai putin procesual. Guvernul este raspunzator de realizarea prevederilor bugetare si repartizarea ordonatorilor principali de credite sume de la bugetul de stat, conform destinatiilor bugetare, stabilite de legea bugetara anuala.


M.F.P. este ordonator principal de credite asa cum este M.P., primul neputand fi obligat la plata salariilor sau diferentelor drepturi salariale pentru angajatii altor institutii, respectiv ministere, deoarece atributii in angajarea si salarizarea reclamantilor are doar conducatorul M.P., fara ca M.F.P.sa fie implicat in vreun fel in derularea acestor contracte de munca .


Cu alte cuvinte M.F.P. are atributii expres prevazute de lege, respectiv cea de elaborare a proiectelor bugetului si al legii bugetare anuale pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si cea de transmitere spre adoptare Parlamentului.


Potrivit art. 131 alin 1 din Legea nr 304/2004 privind organizarea judiciara, activitatea instantelor si parchetelor este finantata de la bugetul de stat, insa conform prevederilor art. 19 din Legea nr 500/2002 privind finantele pulbice, rolul M.F.P.este numai acela de a elabora proiectul bugetului de stat, precum si proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operand rectificarile corespunzatoare.


De altfel, opinia dr. M.Tabarca, judecator la I.C.de Casatie si Justitie exprimata in Codul de procedura civila, ed. Roseti, 2005, p 49, este in sensul ca sunt inadmisibile actiunile promovate in contradictoriu cu tertii raportat la litigii ce decurg din astfel de situatii de dreptul muncii, singurele parti care au calitate procesuala fiind angajatul si angajatorul.


Or, este evident ca nu M.F.P.este titularul obligatiei ce formeaza continutul raportului juridic de drept material asupra judecatii intrucat nu aceasta institutie este angajatorul.


Ca urmare, trebuie avut in vedere faptul ca, pentru ca M.F.P.sa aloce fondurile necesare la care a fost obligat, trebuie parcursa procedura bugetar, care potrivit Legii finantelor publice, cunoaste mai multe etape si anume elaborarea proiectului bugetului de stat, aprobarea, executarea si incheierea exercitiului bugetar:


Sintetizand cele aratate, prin procedura bugetara se intelege totalitatea actelor si operatiunilor cu caracter tehnic si normativ, infaptuite de organe specializate ale statului in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii bugetului public national


Potrivit principiului universalitatii bugetare, veniturile si cheltuielile p.trebuie sa figureze in bugetul public national cu sumele lor totale. Cu alte cuvinte, nici un venit si nici o cheltuiala de stat nu trebuie sa se realizeze in afara cadrului bugetar:


Mai mult, este foarte important de retinut ca prevederile art. 138 alineat 5 din Constitutia Romaniei, republicata consacra un principiu fundamental pentru asigurarea disciplinei financiare in cheltuirea banului public, in sensul ca, prin lege, nu se pot stabili cheltuieli publicefara asigurarea sursei de finantare . a€ƒ


Aceste dispozitii legale reglementeaza limitele privind micsorarea veniturilor si majorarea cheltuielilor bugetare, stabilind ca, in cazurile in care se fac propuneri de elaborare a unor acte normative a caror aplicare atrage micsorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, trebuie sa se prevada si mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri sau cresterea cheltuielilor``.


Cu privire la necesitatea stabilirii sursei de finantare pentru suportarea cheltuielilor bugetare, Curtea Constitutionala a retinut, de principiu, prin Decizia nr. 36/1996 si Decizia nr. 666/2007, ca prevederile constitutionale ale art. 138 alineat 5 impun cu necesitate stabilirea concomitenta atat a alocatiei bugetare, ce are semnificatia unei cheltuieli, cat si a sursei de finantare, ce are semnificatia venitului necesar pentru suportarea ei, spre a se evita consecintele negative ale stabilirii unor cheltuieli bugetare fara acoperire.


In conformitate cu dispozitiile art. 14 alin 2 din Legea nr 500/2002 privind finantele p., nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in buget si nici angajata si efectuata din aceasta daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala .


Totodata, in conformitate cu prevederile art. 29 alin 3 din Legea 500/2002 privind finantele p., cheltuielile prevazute in capitolele si articole au destinatie precisa si limitata. ,


Fata si de aceste considerente solicita admiterii exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a M. F. P.


Solicita judecare in lipsa potrivit art. 411 cod de procedura civila.


Prin intampinarea formulata de DIICOT. se solicita admiterea exceptiilor ce vor fi invocate, iar pe fond, respingerea actiunii.


In motivare, se arata ca in temeiul art. 245 coroborat cu art. 130 alin. 2 Cod procedura civila si art. 248 Cod procedura civila cu aplicarea art. 132 Cod procedura civila, invoca exceptia necompetentei teritoriale a instantei privind solutionarea litigiului dedus judecatii de reclamantii care isi desfasoara activitatea la B.T.O.din cadrul DIICOT avand in vedere dispozitiile art. 127 alin. 1 si alin. 3 C od procedura civila si Decizia nr. 7/16.05.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie-Completul competent sa judece recursul in interesul legii.


Reclamantii care, la data sesizarii instantei, isi desfasurau activitatea la B. T. O. al DIICOT., indeplinind functia de procuror, nu se afla in sfera de aplicabilitate prevederilor art. 127 Cod procedura civila.


In cuprinsul textului anterior invocat este reglementa situatia in care un judecator are calitatea de reclamant intr-o cauza de competenta instantei la care isi desfasoara activitatea . alin. 3 din acelasi articol prevede ca dispozitiile alin. 1 se aplica in mod corespunzator si in cazul procurorilor, asistentilor judiciari si grefierilor. in cazul acestor categorii de justitiabili, legiuitorul a prevazut imperativ ca reclamantul va sesiza una dintre instantele judecatoresti de acelasi grad aflate fia circumscriptia oricareia dintre curtile de apel invecinate cu curtea de apel in, a carei circumscriptie se afla instanta la care acesta isi desfasoara activitatea .


Prin Decizia nr. 7/16.05.2016 pronuntata in Dosarul nr. 3/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 461 din 22 iunie 2016, I.C.de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a statuat, cu forta obligatorie conferita de art. 517 alin. 4 Cod procedura civila urmatoarele:


``I. Sintagma ``instanta la care isi desfasoara activitatea`` din cuprinsul art. 127 alin. (1) din Codul de procedura civila trebuie interpretata restrictiv, in sensul ca se refera la situatia in care judecatorul isi desfasoara efectiv activitatea in cadrul instantei competente sa se pronunte asupra cererii de chemare in judecata in prima instanta.


II. art. 127 alin. (1) si (3) din Codul de procedura civila trebuie interpretat, sub aspectul notiunii de ``grefier``, in sensul ca este aplicabil si in cazul reclamantilor care fac parte din personalul auxiliar de specialitate (grefier) la parchetele de pe langa instantele judecatoresti.``


Fata de dispozitiile art. 127 alin. 1 si alin. 3 C od procedura civila, astfel cum au fost interpretate prin decizia anterior invocata, solutionarea pretentiilor reclamantilor nu este in competenta teritoriala a Tribunalului V.


Prin cererea dedusa judecatii reclamantii solicita instantei sa constate ca perioada serviciului de permanenta constituie timp de lucru si sa oblige paratii la calcularea, alocarea si plata sumelor pentru orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenta. Prin urmare, in cauza sunt aplicabile dispozitiile art. 266 si urm-din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) referitoare la jurisdictia muncii.


Potrivit art. 269 alin. 2 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, cererile referitoare la judecarea conflictelor de munca se adreseaza instantei competente in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul sau resedinta ori, dupa caz, sediul .


Conform dispozitiilor art. 208 coroborat cu art. 210 din Legea nr. 62/2011, republicata, competenta de solutionare in prima instanta a conflictelor individuale de munca este stabilita in favoarea Tribunalului, in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau locul de munca reclamantul.


In cauza, reclamantii au indicat domicil iul:


- C.I.- in municipiul C., judetul D.- in circumscriptia Tribunalului D.;


- D. a. - in municipiul S., judetul O.- in circumscriptia Tribunalului O.


La data sesizarii instantei reclamantii isi desfasurau activitatea la Biroul teritorial O. al D., cu sediul in S., judetul O., in circumscriptia Tribunalului O.


Pentru considerentele expuse solicita admiterea exceptiei de necompetenta teritoriala a Tribunalului V. si declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea instantei competente.


II. In temeiul art. 245 - art..248 C od procedura civila raportate la art. 40 C od procedura civila., invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei DIICOT fata de pretentiile reclamantului C.I. aferente perioadei anterioare datei de 06.11.2017 in care nu s-a aflat in raport juridic de munca cu respectiva structura de parchet.


Conform dispozitiilor art. 267 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, ``pot fi parti in conflictele de munca:


a salariatii, precum si orice alta persoana titulara a unui drept sau a unei obligatii in temeiul Untului cod, al altor legi sau al contractelor colective de munca;


b) angajatorii-persoane fizice si/sau persoane juridice - , agentii de munca temporara, utilizatorii, precum si orice alta persoana care beneficiaza de o munca desfasurata in conditiile prezentului cod;


c) sindicatele si patronatele;


d) alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie in temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila.``


Calitatea procesuala pasiva presupune existenta unei identitati intre parat si cel obligat in raportul juridic dedus judecatii, situatiile in care realizarea interesului reclamantului pe calea justitiei este obligatorie, calitatea procesuala pasiva apartine celui fata de care se poate infaptui interesul respectiv.


Calitatea procesuala se determina in concret, in cadrul raportului juridic litigios.


Potrivit art. 249 C od procedura civila ``Cel care face o sustinere in cursul procesului trebuie sa o dovedeasca, in afara de cazurile anume prevazute de lege``. Astfel, reclamantului ii revine sarcina de a justifica atat calitatea procesuala activa cat si calitatea procesuala pasiva a celor pe care ii cheama in judecata .


Prin ordinul nr. 2068/14.07.2017 al procurorului general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., domnul C.I., procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria C., a fost delegat, incepand cu data de 17 iulie 2017, pe o perioada de 6 luni, in functia de procuror la DIICOT. - Biroul teritorial O.


Reclamantul a fost numit in functia de procuror la DIICOT prin ordinul nr. X/01.11.2017 emis de procurorul sef al acestei structuri de parchet, incepand cu data de 06 noiembrie 2017.


Desi in perioada 17.07.2017 C.I. a fost delegat la DIICOT , acesta nu s-a aflat in raport juridic de munca cu respectiva structura de parchet, drepturile sale salariale fiind stabilite prin act administrativ emis de procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J., iar nu procurorul sef al DIICOT.


Prin urmare, se sustine ca pretentiile reclamantului C.I. aferente perioadei anterioare datei de 06.11.2017, sunt indreptate impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva intrucat vizeaza plata unor drepturi banesti ce nu sunt datorate de aceasta parata.


Pentru motivele expuse, solicita admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a paratei DIICOT fata de pretentiile reclamantului C.I. aferente perioadei anterioare datei de 06.11.2017 si, in temeiul art. 40 alin. Cod procedura civila 1, respingerea actiunii ca fiind indreptata impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala.


Se mai arata ca pretentiile reclamantilor sunt neintemeiate.


1. Conform art. 1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ``Magistratura este activitatea judiciara desfasurata de judecatori in scopul infaptuirii justitiei si de procurori in scopul apararii intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor``.


2. Prin decizia nr/14/2008, publicata in M. Of. nr. 853/18.12.2008, I.C.C.J. - Sectiile Unite a statuat ca ``.. magistratii isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport de munca sui generis, care are la baza un acord de vointe (contract nenumit de drept public), incheiat cu insusi statul, reprezentat de Presedintele Romaniei si de Consiliul Superior al Magistraturii``.


Ca atare, magistratii isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport juridic de munca atipic, distinct de toate celelalte raporturi juridice de munca . Activitatea judecatorilor si procurorilor este guvernata de Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Desi judecatorii si procurorii detin, indiscutabil, functii de putere publica, ei realizeaza, prin activitatea lor, puterea (autoritatea) judecatoreasca. a€ƒ


Ulterior numirii, parti in raporturile de munca ale magistratilor sunt, in puterea legii, ca exponenti ai puterii judecatoresti ai statului, i.C.C.J., Parchetul de pe langa i.C.C.J. si celelalte instante si parchete de pe langa acestea. Atributiile persoanelor juridice respective sunt exclusiv de natura functionala, operatorie.


Fiind, o categorie profesionala unica si atipica, magistratii sunt salariati in sensul in care, prin aceasta notiune intelegem acea categorie profesionala ce presteaza un serviciu public, pentru care primeste un salariu (denumit indemnizatie in cazul magistratilor) de la bugetul statului, dar nu in baza unui contract individual de munca, ci in temeiul legii.


3. In acceptiunea art. 111 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si indeplineste sarcinile si atributiile sale, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.


Conform art. 113 alin. 1 si 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), repartizarea timpului de munca in cadrul saptamanii este, de regula, uniforma, de 8 ore pe zi timp de 5 zile, cu doua zile de repaus, dar, in functie de specificul unitatii sau al muncii prestate, se poate opta si pentru o repartizare inegala a timpului de munca, cu respectarea duratei normale a timpului de munca de 40 de ore pe saptamana.


Potrivit art. 122 alin. 1 si art. 123 alin. 1 din acelasi act normativ, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, iar in cazul in care o atare compensare nu este posibila, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.


art. 9 din O. U. G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri p.in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare, prevede ca ``in anul 2016, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora, cu exceptia situatiilor cand prin prezenta ordonanta de urgenta se dispune altfel``.


In sensul art. 122 alin. 1 si art. 123 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 sunt si dispozitiile art. 21 alin. 1 si alin. 2 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri p., cu modificarile si completarile ulterioare.


Prin art. 35 din O. U. G. nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor p. si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, legiuitorul a stabilit derogari de la prevederile art. 21 alin. 2 alin. 6 din Legea-cadru, nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare. Astfel, potrivit alin. 1 din textul anterior invocat, in perioada 2019 - 2021, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora.


4. Avand in vedere specificul activitatii desfasurate de magistrati si disponibilitatea de care acestia trebuie sa dea dovada pentru solutionarea judicioasa si intr-un termen rezonabil a cauzelor, ei nu posteaza o munca normata. Pentru acest motiv, drepturile banesti cuvenite magistratului se platesc in considerarea activitatii desfasurate, iar nu in acord cu timpul lucrat.


Magistratul nu desfasoara o activitate normata. Exercitarea functiei de judecator/procuror implica atat indeplinirea in mod corespunzator a atributiilor specifice functiei, cat si raspunderea pentru activitatea desfasurata.


5. In sensul celor mentionate anterior, invocam hotararile nr. 1237/19.11.2013 si nr. 1375/17.12.2015 ale Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.


Prin hotararea nr. 387/22.09.2005, cu modificarile si completarile ulterioare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti. Prin hotararea nr. 1080/08.10.2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a modificat dispozitiile art. 88 alin. 1 din Regulament, dupa cum urmeaza: ``Programul de lucru al instantelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana; programul incepe de regula la ora 8, 00 si se incheie la ora 16, 00. Programul de lucru al judecatorului este flexibil si poate sa difere de programul de lucru al instantei. Judecatorul este obligat sa fie prezent la ora stabilita pentru sedintele de judecata si la alte activitati in care este planificat sau pe care si le-a stabilit.``


Plenul a considerat necesara adoptarea unei hotarari de interpretare a art. 88 alin. 1 in forma modificata, astfel ca, prin hotararea nr. 1237/19.11.2013 a statuat urmatoarele:


``art. 88 alin. (1) din, Regulament cuprinde sintagma ``de regula`` in constructia care statueaza asupra intervalului orar in care se desfasoara activitatea instantei.


Aceasta sintagma acopera, in cazul instantelor, situatiile frecvente in care, in realitate, programul de lucru ai acestora se extinde cu mult peste ora 16:00, fie datorita prelungirii sedintelor de judecata incepute dimineata, fie datorita faptului ca numarul mic de sali de judecata nu permite desfasurarea sedintelor tuturor completurilor de judecata incepand de dimineata, astfel ca in aceeasi sala de judecata sunt programate sedinte atat dimineata, cat si dupa amiaza. O alta ipoteza in care activitatea instantei depaseste ora 16:00, sau, dimpotriva, incepe inaintea orei 8:00, este aceea in care aceasta este sesizata cu solutionarea masurilor preventive, a autorizarii perchezitiei sau interceptarilor, ori in alte cazuri care impun solutionarea in regim de urgenta a unor cereri.


Programul de lucru al judecatorului, de regula, urmeaza programul de lucru al instantei. Insa, data fiind reglementarea in sensul ca, pentru judecator, acesta este flexibil, in functie de anumite circumstante, programul de lucru al judecatorului poate sa difere de programul de lucru al instantei.


Astfel, daca sedinta de judecata s-a prelungit dupa orele 16 sau s-a desfasurat in intregime in afara intervalului orar stabilit ca regula pentru programul instantei, inclusiv prin activitatile de dupa sedinta de judecata, in mod evident, judecatorul care a facut parte din acel complet poate avea in ziua urmatoare un program diferit de cel al instantei. a€ƒ


Programul de lucru al judecatorului este, deci, ca regula, de 8 ore in fiecare zi lucratoare. Adeseori insa, datorita volumului mare de activitate sau din cauza indeplinii urgente a atributiilor de serviciu, timpul pe care judecatorul il petrece la instanta depaseste in mod constant 8 ore zilnic.``


De asemenea, Plenul C. S. M. a retinut ca ``Programul flexibil al judecatorului implica o prezenta sistematica a acestuia la sediul instantei, chiar daca nu presupune o prezenta zilnica de 8 ore a judecatorului``.


Prin art. 2 din hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/17.12.2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti s-a abrogat expres hotararea nr. 387/22.09.2005, cu modificarile si completarile ulterioare.


art. 89 alin. 1 din noul Regulament cuprinde, asemenea! vechii reglementari, sintagma ``de regula`` in Ażconstructia care statueaza asupra intervalului orar in care se desfasoara activitatea instantei.


6. Curtea Constitutionala a Romaniei a retinut, la paragraful 26 al Deciziei nr. 407/13.06.2017, publicata in M. Of. nr. 909/21.11.2017, ca prevederile care stabilesc compensarea muncii prestate in afara programului normal de lucru prin ``timp liber corespunzator`` nu reprezinta o reglementare cu caracter de noutate in materia dreptului muncii. Astfel ``insesi prevederile art. 122 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. t345 din 18 mai 2011, prevad, ca regula, compensarea muncii suplimentare ``prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia`` si, numai in subsidiar, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila, in termenul prevazut de art. 122 alin. 1 in luna urmatoare, art. 123 alin. 1 prevede ca ``munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia``. Ratiunea acestei reglementari este aceea de a asigura, in primul rand, refacerea psihica si fizica a organismului salariatului in urma unui volum de munca suplimentar, astfel incat sa se creeze un echilibru intre timpul de munca si timpul de odihna si, doar in masura in care acest lucru nu este posibil, recompensarea baneasca prin acordarea unui sporA».


Prin Decizia nr. 422/24.10.2013, publicata in Monitorul Oficial nr. 766/09.12.2013, si Decizia nr. 445/16.09.2014, publicata in Monitorul Oficial nr. 790/30.10.2014, paragraful 24, instanta de contencios constitutional a retinut ca ``nu exista obligatia constitutionala a statului de a asigura personalului bugetar compensare baneasca pentru munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de & sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza``. De altfel, nici Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 4 noiembrie 2003, nu prevede compensarea baneasca a muncii suplimentare si a muncii prestate in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, ci compensarea cu timp liber corespunzator.


Prin urmare, Curtea Constitutionala a retinut ca acordarea de timp liber corespunzator, ca forma exclusiva de compensare a muncii suplimentare in anumiti ani, nu reprezinta o rest rangere a dreptului la munca .


7. Procurorii se afla intr-o situatie similara judecatorilor. Programul de lucru al acestora variaza in functie de anumite circumstante si poate f sa difere de programul de lucru al unitatii de parchet in care isi desfasoara activitatea . Aceasta cu atat mai mult in cazul procurorilor din cadrul DIICOT, avand in vedere specificul de unitate operativa a respectivei structuri de parchet.


Recuperarea orelor suplimentare efectuate de magistrati, in contextul programului flexibil al acestora si al prevederilor Codului Muncii, a facut obiectul analizei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii in sedinta din data de 7 aprilie


Potrivit Hotararii nr. 341/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, munca prestata de catre magistrati in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, nu poate fi considerata ca facand parte din programul de lucru flexibil al judecatorului si trebuie compensata cu timp liber corespunzator, numai atunci cand activitatea este organizata, planificata si desfasurata efectiv.


In conformitate cu dispozitiile art. 112 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), adoptat prin Legea nr. 53/2003 Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


Potrivit art. 114 din acelasi act normativ, durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 de ore 8 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.


Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.


La art. 200 din Regulamentul de ordine interioara al parchetelor, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2632/C/2014, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a stabilit ca programul administrativ de lucru al parchetelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana si se desfasoara in intervalul orar 8, 00 - 16, 00.


In cazul procurorilor, programul incepe de regula la ora 8, 00 si se incheie de regula la ora 16, 00. Acestia sunt insa obligati sa fie prezenti Ia ora stabilita pentru indeplinirea activitatilor in care sunt planificati ori pe care si le-au stabilit sau care impun prezenta lor, ca efect al unor dispozitii legale sau regulamentare, ori pentru sedintele de judecata in care au fost desemnati.


Potrivit dispozitiilor art. 88 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, cu modificarile si completarile ulterioare, ``programul de lucru al instantelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana; programul incepe de regula la ora 8, 00 si se incheie la ora 16.00. Programul de lucru al judecatorului este flexibil si poate sa difere de programul de lucru al instantei. Judecatorul este obligat sa fie prezent la ora stabilita pentru sedintele de judecata si la alte activitati in care este planificat sau pe care si le-a stabilit.``


Reglementarea unui program de lucru flexibil a fost justificat de specificul activitatii judecatorului (documentare, analiza), precum si de imprejurarea ca activitatea de judecata se poate desfasura in diferite situatii si dupa finalizarea programului de lucru al instantei (ex.: judecarea cererilor de competenta judecatorului de drepturi si durata sedintelor de judecata se prelungeste peste ora 16, 00).


Astfel, cele 8 ore prevazute de lege, valabile si pentru judecatori si procurori, nu sunt cuantificate in intervalul orar 8- 16.


Prin urmare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat ca, daca activitatea magistratului se desfasoara si in afara programului de lucru al instantei, aceste situatii se circumscriu programului de lucru flexibil si nu se poate pune problema compensarii cu timp liber corespunzator a activitatii desfasurate in zilele lucratoare in afara programului de lucru al instantei.


IV. Raportat la solutia ce se impune a fi data cererii principale deduse judecatii, in temeiul art. 30 alin. 4 C od procedura civila se solicita respingerea cererilor accesorii de obligare a paratei la plata sumelor solicitate de reclamanti actualizate cu indicele de inflatie, precum si plata dobanzii penalizatoare.


Fata de considerentele expuse, precum si prevederile legale incidente in cauza, solicita admiterea exceptiilor, iar pe fond respingerea actiunii ca neintemeiata


In drept, invoca prevederile art. 205 raportat la art. 201 C od procedura civila.


In conformitate cu prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a Ii-a Cod procedura civila solicita judecarea cauzei in lipsa .


Prin intampinarea formulata de paratul M.Public-parchetul de pe langa I.C.de Casatie si Justitie, se solicita admiterea exceptiei ce va fi invocata si, pe fond, respingerea actiunii promovate de reclamantii C.I. s. a. , ca neintemeiata.


In motivare, se arata ca, in baza art. 247 C od procedura civila, invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Parchetului de pe langa I.C.de Casatie si Justitie.


Potrivit art. 70 alin. 4 din Legea nr. 304/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, ``(4) Procurorul general al Parchetului de pe langa I.C.C.J. este ordonator principal de credite``.


In atare situatie, se arata ca, in speta sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele Deciziei nr. 13 din 13.06.2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in M. Of. nr. 763 din 29.09.2016.


Instanta suprema a retinut: ``O caracteristica a raportului juridic de munca este aceea ca poate exista numai intre doua persoane, spre deosebire de raportul obligational civil, in cadrul caruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive. 47. Pe cale de consecinta, tinand seama si de caracterul exclusiv al competentei (una si aceeasi atributie trebuie sa apartina unei singure autoritati p_), in problema de drept supusa analizei se poate concluziona ca legitimarea procesuala pasiva revine doar autoritatii p.cu care functionarul public se afla in raporturi de serviciu, intrucat acesteia ii apartine prerogativa stabilirii si acordarii drepturilor salariate. 48.


Potrivit art. 7 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007, ``Ministrul administratiei si internelor are calitatea de ordonator principal de credite``. 49. in masura in care pretentiile deduse judecatii vizeaza exclusiv acordarea unor drepturi salariate sau de natura salariata, fara a pune in discutie atributiile legal reglementate ale ordonatorului principal de credite, M. afacerilor Interne nu poate avea calitate procesuala pasiva in acest gen de cauze . 50. Interesul atragerii in proces si a ordonatorului principal de credite, pe motiv ca acest demers ar reprezenta o garantie a executarii obligatiei de plata ce revine institutiei/autoritatii p.cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natura sa conduca la o alta concluzie, intrucat acest interes nu este unul legitim, atata vreme cat atributiile prevazute de lege in materia repartizarii creditelor bugetare, alocarii si stabilirii destinatiei acestora nu cuprind o obligatie de garantie sau de despagubire a ordonatorului principal de credite, care sa constituie fundamentul pretentiilor deduse judecatii. 51 O obligatie de garantie sau de despagubire nu se reflecta nici in dispozitiile art. 4 din Ordonanta Guvernului nr. x, care instituie obligatia ordonatorului principal de credite, in procedura de executare, de a dispune toate masurile ce se impun, in vederea asigurarii in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii. 52. Un argument suplimentar din perspectiva analizata este reprezentat de dispozitiile art. 222 din Codul civil, sub denumirea marginala ``Independenta patrimoniala``, care consacra principiul potrivit caruia persoana juridica avand in subordine o alta persoana juridica nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor acesteia din urma si nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana juridica fata de care este subordonata, daca prin lege nu se dispune altfel. Asadar, independent de existenta din punct de vedere juridic a unei relatii de subordonare intre doua persoane juridice, legea opreste confuziunea patrimoniala intre acestea si, in consecinta, interzice raspunderea reciproca a celor doua persoane juridice pentru obligatiile proprii``.


Deci, calitatea de ordonator principal de credite a conducatorului unei autoritati p.nu confera automat acesteia si calitatea de parata.


Conform art. 9 din O. U. G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri p.in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, ``in anul 2016, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora, cu exceptia situatiilor cand prin prezenta ordonanta de urgenta se dispune altfel``.


Potrivit art. 8 din O. U. G. nr. 99/2016 privind unele masuri pentru salarizarea personalului platit din fonduri p., prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, astfel cum a fost modificata si completata prin O. U. G. nr. 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, prorogarea unor termene, precum si modificarea si completarea unor acte normative, ``in perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2017, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora``. Conform art. 1 alin. 3 din O. U. G. nr. 9/2017, prevederile art. 8 din O. U. G. nr. 99/2016 se aplica in mod corespunzator si in perioada 1 martie - 31 decembrie 2017.


O. U. G. nr. 90/2017 privind unele masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene prevede, la art. 8, ca ``Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, in anul 2018, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora``.


In conformitate cu art. 35 din O. U. G. nr. 114/2018 privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor p. si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, ``(1) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) - (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada 2019 - 2021, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora``. Asadar, exista prevederi legale care sisteaza plata muncii suplimentare efectuate de personalul din sectorul bugetar, aceasta compensandu-se cu timp liber .


Neconcordantele ce pot exista intre o dispozitie dintr-o lege in vigoare si prevederile Constitutiei pot fi solutionate numai prin intermediul controlului de constitutionalitate a posteriori, reglementat de art. 146 lit. d din Constitutie si art. 29 - 33 din Legea nr. 47/1992, cu modificarile si completarile ulterioare.


In considerentele Deciziei nr. 289 din 07.06.2005, publicata in M. Of. nr. 586 din 07.07.2005, Curtea Constitutionala a retinut ca ``legiuitorul este in drept sa modifice sistemul de salarizare existent ori sa il inlocuiasca cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmarit, tinand seama si de resursele financiare disponibile in diferite perioade de timp``.


Totodata, instanta de contencios constitutional a statuat ca ``sporurile, premiile si alte stimulente acordate demnitarilor si altor salariati prin acte normative reprezinta drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, consacrate si garantate de Constitutie . Diferentierea indemnizatiilor si a salariilor de baza pentru demnitari si alti salariati din sectorul bugetar este optiunea libera a legiuitorului, tinand seama de importanta si complexitatea diferitelor functii. Legiuitorul este in drept, totodata, sa instituie anumite sporuri la indemnizatiile si salariile de baza, premii periodice si alte stimulente, pe care le poate diferentia in functie de categoriile de personal carora li se acorda, le poate modifica in diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula`` (Decizia nr. 693 din 17.10.2006, publicata in M. Of. nr. 915 din 10.11.2006).


In jurisprudenta sa, C. E. D. O. a retinut ca ``este la latitudinea statului sa determine ce sume vor fi platite angajatilor sai din bugetul de stat . S.poate introduce, suspenda sau anula plata unor asemenea sporuri, facand modificarile legislative necesare`` (Hot. din 08.11.2005, pron. in cauza Kechko c. Ucrainei).


De asemenea, aceeasi instanta a stabilit ca ``s.se bucura de o larga marja de apreciere pentru a determina oportunitatea si intensitatea politicilor sale in acest domeniu . Curtea a constatat ca nu este rolul sau de a verifica in ce masura existau solutii legislative mai adecvate pentru atingerea obiectivului de interes public urmarit`` (Hot. din 08.12.2009, pron. in cauza Wieczorek c. Poloniei).


Prin Deciziile nr. 818 - 821 din 03.07.2008, publicate in M. Of. nr. 537 din 16.07.2008, Curtea Constitutionala a admis exceptiile de neconstitutionalitate invocate de M.Justitiei si a constatat ca prevederile art. 1, art. 2 alin. 3 si art. 27 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, republicata, sunt neconstitutionale, in masura in care din acestea se desprinde intelesul ca instantele judecatoresti au competenta sa anuleze ori sa refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerand ca sunt discriminatorii, si sa le inlocuiasca cu norme create pe cale judiciara sau cu prevederi cuprinse in alte acte normative.


Fata de cele ce preced, se solicita:


- admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a Parchetului de pe langa I.C.de Casatie si Justitie si respingerea actiunii formulate in contradictoriu cu acesta ca fiind introdusa impotriva unei persoane lipsite de calitate procesuala pasiva;


- respingerea actiunii ca neintemeiata.


In baza art. 411 alin. 1 pct. 2 teza finala C od procedura civila, solicita judecarea cauzei in lipsa .


Analizand actele si lucrarile cauzei, instanta constata si retine urmatoarele:


Prin cererea formulata, reclamantii C.I. si D. a. , in contradictoriu cu paratii S.R.- M.F.P., Parchetul de pe langa I.C.C.J. si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - S.C., au solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna:


- sa se constate ca perioada serviciului de permanenta constituie timp de lucru;


- repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de care ar fi trebuit sa beneficieze, respectiv obligarea paratilor la calcularea, alocarea si plata sumelor pentru orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenta, care depasesc perioada normala de lucru de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, precum si pe durata zilelor de sambata/duminica si sarbatorile legale, actualizate cu indicele de inflatie si la care se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata de la data exigibilitatii fiecarei obligatii lunare de plata si pana la data platii efective, pentru perioada cuprinsa ultimilor 3 ani anteriori introducerii actiunii.


- obligarea paratilor la plata pentru viitor a sumelor pentru orele aferente timpului de lucru ce urmeaza a fi efectuate de reclamanti in cadrul serviciului de permanenta, care depasesc perioada normala de lucru de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, precum si pe durata zilelor de sambata/duminica si sarbatorile legale.


Potrivit dispozitiilor art. 248 alin. 1 Cod procedura civila ``Instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond care fac inutila, in tot sau in parte, administrarea de probe ori, dupa caz, cercetarea in fond a cauzei.``


Analizand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M. F. P., instanta retine dispozitiile art. 36 Cod procedura civila, potrivit carora ``Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond .``


Astfel, calitatea procesuala pasiva intr-o actiune in pretentii, presupune analiza unui raport juridic obligational si impune ca paratul sa fie subiectul pasiv in cadrul raportului juridic dedus judecatii, respectiv debitorul, in speta, reclamantii C.I. si D. a. , solicitand repararea prejudiciului creat prin neacordarea drepturilor de car e ar fi trebuit sa beneficieze pentru orele aferente timpului de lucru din cadrul serviciului de permanenta, care depasesc perioada normala de lucru de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, precum si pe durata zilelor de sambata/duminica si sarbatorile legale, precum si plata pentru viitor a acestor drepturi .


Fata de pretentiile revendicate in cauza, instanta retine ca M.Finantelor P.nu are calitatea de debitor in raportul juridic dedus judecatii, nefiind o bligat la plata catre reclamanti a vreunor sume de bani, iar in cadrul procesului bugetar, M.F.P.repartizeaza ordonatorilor principali de credite sumele alocate acestora prin bugetul de stat, indeplinind un rol de administrator al acestui buget, I.C.C.J. statuand, in cadrul Deciziei nr. 10/19.09.2011, pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii, ca M.F.P.nu are atributia de a vira acestora alte sume decat cele prevazute in legea bugetului de stat si cu respectarea acesteia.


Procedura legala de executare de catre institutiile publice a obligatiilor stabilite prin titluri executorii este reglementata de O.G. nr. 22/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, in cadrul careia ordonatorii principali de credite au obligatia de diligenta de a efectua demersurile legale in vederea asigurarii in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuarii platii sumelor stabilite prin titluri executorii, iar M.Finantelor P. are rolul de a raspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum si de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete, rol care se realizeaza prin atributiile prevazute de art. 19 lit. a), g), h) si i) din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv de art. 3 alin. (1) pct. 6- 8, 11 si 13 din Hotararea Guvernului 34/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.


Fata de considerentele retinute, instanta urmeaza sa admita exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.F.P. si sa respinga, in consecinta, actiunea formulata de reclamantii C.I. si D. a. , in contradictoriu cu M.F.P., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.


Relativ la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Public-parchetul de pe langa I.C.C.J. si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, instanta retine ca justificarea legitimarii procesuala pasiva, presupune analiza unui raport juridic obligational si impune ca paratul sa fie subiectul pasiv in cadrul raportului juridic dedus judecatii.


Instanta retine, totodata, ca in litigiile pornite de magistrati (in speta, procurori) si care au ca obiect drepturi salariale, M.Public-parchetul de pe langa I.C.C.J., are legitimare procesuala pasiva, tocmai ca urmare a calitatii sale de ordonator principal de credite.


Astfel, M.Public-parchetul de pe langa I.C.C.J. are in competenta asigurarea fondurilor necesare, fundamentarea si elaborarea proiectului bugetului pentru activitatea institutiile publice din sistemul justitiei pentru care Ministerul public are calitatea de ordonator principal de credite si a unitatilor subordonate ministerului, repartizarea creditelor bugetate ordonatorilor secundari de credite si urmarirea modului de utilizare a acestora, parchetele de pe langa curtile de apel, respectiv tribunale fiind ordonatori secundari de credite, respectiv ordonatori tertiari de credite.


De aceea, fata de pretentiile revendicate in cauza si in raport de cele retinute anterior, se constata ca exista identitate intr e M.Public-parchetul de pe langa I.C.C.J. si titularul obligatiei in cadrul raportului juridic dedus judecatii, considerente pentru care exceptia lips ei calitatii procesuala pasiva a Ministerului Public-parchetul de pe langa I.C.C.J. urmeaza a fi respinsa


De asemenea, fata de aceleasi considerente, retinand identitate a intre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si titularul obligatiei in cadrul raportului juridic dedus judecatii, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuala pasiva a Directiei de Investigare a Infractiunilor de C.inalitate Organizata si Teroris m.


Pe fond, instanta retine ca reclamantii C.I. si D. a. , in sustinerea temeiniciei pretentiilor revendicate au in vedere doua premise pe baza carora apreciaza ca sunt indreptatiti sa beneficieze de drepturi salariale aferente perioadelor de permanenta, prin calificarea acestui interval de timp ca fiind ``timp de lucru`` in sensul art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE, respectiv aplicabilitatea dispozitiilor art. 123 si 142 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) (dispozitii legale privind remunerarea muncii suplimentare, respectiv a muncii prestate in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza).


Instanta, fata de cele ce vor fi aratate, constata ca, in cauza nu sunt incidente premisele invocate.


Potrivit dispozitiilor art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE ``Prin timp de lucru se intelege orice perioada in care lucratorul se afla la locul de munca, la dispozitia angajatorului si isi exercita activitatea sau functiile, in conformitate cu legislatiile si practicile nationale``


In conformitate cu dispozitiilor art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE, instanta retine ca timpul de munca trebu ie sa reuneasca trei componente, respectiv prezenta fizica la locul de munca al lucratorului sau intr-un alt loc stabilit de angajator (criteriul spatial), disponibilitatea acestuia (criteriul de autoritate) si exercitarea activitatii sau functiei (criteriul profesional), in conformitate cu legislatiile si/sau practicile nationale.


In ceea ce priveste componenta timpului de munca constand in exercitarea activitatii sau functiei de catre lucrator, jurisprudenta comunitara a stabilit ca prezenta fizica si disponibilitatea unui lucrator la locul de munca, in perioada de garda, in vederea prestarii serviciilor sale profesionale trebuie considerata drept o forma de exercitare a functiilor acestuia, chiar daca activitatea desfasurata efectiv variaza in functie de imprejurari.


In cauza Ville de Nivelles c. Rudy Matzak, invocata de reclamantii C.I. si D. a. , Curtea de Justitie a Uniunii Europene a retinut ca reclamantul trebuia sa poata fi contactat in timpul de garda si era obligat, pe de o parte, sa raspunda la solicitarile angajatorului sau intr-un interval de opt minute si, pe de alta parte, sa fie prezent fizic la locul stabilit de angajator, loc care era domiciliul acestuia. Totodata, a mai retinut ca obligatia de a ramane prezent fizic la locul stabilit de angajator, precum si constrangerea care decurge, din punct de vedere geografic si temporal, din necesitatea de a ajunge la locul de munca intr-un interval de opt minute sunt de natura sa limiteze in mod obiectiv posibilitatile pe care un lucrator, care se afla in situatia domnului Matzak, le are pentru a se consacra intereselor sale personale si sociale.


De aceea, Curtea a apreciat ca este necesar sa se interpreteze notiunea ``timp de lucru``, prevazuta la articolul 2 pct. 1 din Directiva 2003/88, in sensul ca aceasta se aplica intr-o situatie in care un lucrator este obligat sa isi petreaca timpul de garda la domiciliu, sa se afle la dispozitia angajatorului sau si sa poata ajunge la locul de munca intr-un interval de opt minute.


Astfel, in cauza Ville de Nivelles c. Rudy Matzak erau intrunite cele doua elemente, referitoare la prezenta fizica la locul stabilit de angajator, chiar daca acesta coincidea cu domiciliul angajatului (criteriul spatial), precum si la disponibilitatea acestuia (criteriul de autoritate).


In cauza, instanta apreciaza ca reclamantii C.I. si D. a. nu se afla intr-o astfel de situatie, neavand obligatia de a ramane la domiciliu, acestia putandu-se deplasa in interiorul si inclusiv in imprejurimile localitatii de domiciliu, in conditiile in care nu exista vreo dispozitie legala sau de alta natura care sa-i oblige in mod expres pe acestia de a se deplasa la locul de munca intr-un interval de timp comparabil cu cel de 8 minute din cauza Ville de Nivilles c. Rudy Matzak, ci in intervale de timp mult mai mari, care permit acestora sa isi gestioneze timpul cu mult mai putine cons trangeri si potrivit propriilor interese.


De aceea, se apreciaza ca solutia Curtii de Justitie a Uniunii Europene nu reprezinta un reviriment al jurisprudentei acesteia, ci o nuantare a principiilor care se desprind din practica acesteia intr-un context particular, in care reclamantul respectiv era obligat sa ajunga la cazarma in cel mult opt minute, aspect care in mod real era de natura sa restranga in mod obiectiv si semnificativ timpul lucratorului alocat intereselor sale personale si sociale.


Totodata, in ceea ce priveste situatia reclamantilor, cel mai scurt termen stabilit potrivit dispozitiilor legale pentru a se dispune anumite masuri procesuale este cel de 24 de ore, termen care impune obligatia pentru organele de urmarire penala de a face demersurile necesare pentru instiintarea instantei si a judecatorului de permanenta in timp util, fara a se naste in sarcina ace stora obligatia de a se prezenta intr-un interval de timp redus la cateva minute, prin raportare la cauza V ille de Nivilles c. Rudy Matzak,


De aceea, in raport de dispozitiile art. 111 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro), care transpun prevederile art. 2 pct. 1 din Directiva 2003/88/CE si de interpretarea data de C. J. U. E. acestor din urma dispozitii, Tribunalul retine ca in cauza de fata nu sunt prezente elementele necesare pentru ca timpul in care reclamantii sunt programati in serviciul de permanenta sa poata fi calificat ca timp de lucru, acesta fiind, prin urmare, timp de repaus .


Potrivit dispozitiilor art. 1 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin di spozitii specifice derogatorii``


De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 123 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu co respunzator duratei acesteia``.


Totodata, potrivit dispozitiilor art. 120 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``Munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, prevazuta la art. 112, este considerata munca su plimentara.


Munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident`` iar potrivit dispozitiilor art. 112 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) ``P entru salariatii angajati cu norma intreaga durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana``.


In consecinta, munca suplimentara ce poate fi remunerata conform art. 123 alin. 1 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro) reprezinta munca prestata cu acordul salariatului, in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.


Conform dispozitiilor art. 74 alin. 1 si 2 din Legea nr. 303/2004 ``Pentru activitatea desfasurata, judecatorii si procurorii au dreptul la o remuneratie stabilita in raport cu nivelul instantei sau al parchetului, cu functia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevazute de lege.


Drepturile salariale ale judecatorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decat in cazurile prevazute de prezenta lege. Salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala``.


Prin Decizia nr. 14/2008, I.C.C.J. - Sectiile Unite a statuat ca ``magistratii isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport de munca sui generis, ca re au la baza un acord de vointe (contract nenumit de drept public), incheiat cu insusi s., reprezentat de P.Romaniei si de Consiliul Superior al Magistraturii.


De aceea, se retine ca magistratii isi desfasoara activitatea in temeiul unui raport juridic de munca atipic, distinc t de toate celelalte raporturi juridic e de munca, activitatea fiind guvernata de Legea nr. 303/2004, republicata, acestia reprezentand aceea categori e profesionala ce presteaza un serviciu public, pentru care primeste un salariu, denumit indemnizatie, de la bugetul de stat, insa nu in baza unui contract individual de munca, ci in temeiul legii.


Astfel, avand in vedere specificul activitatii desfasurate de magistrati si disponibilitatea de care acestia trebuie sa dea dovada pentru solutionarea judicioasa si intr-un termen rezonabil a cauzelor, fara ca acestia sa presteze o munca normata, drepturile banesti cuvenite magistratului se platesc in considerarea activitatii desfasurate, iar nu in acord cu timpul lucrat.


Prin Hotararea nr. 1080/08.10.2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a modificat dispozitiile art. 88 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioara al instan telor judecatoresti in sensul in care, programul de lucru al instantelor este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana, iar programul de lucru incepe, de regula, la ora 08.00 si se incheie la ora 16.00, programul de lucru al judecatorului fiind flexibil si poate sa difere de programul de lucru al instantei. Totodata, potrivit noilor dispozitii judecatorul este obligat sa fie prezent la ora stabilita pentru sedintele de judecata si alte activitati in care este planificat sau pe care si le-a stabilit.


In consecinta, daca sedinta de judecata s-a prelungit dupa orele 16.00 sau s-a desfasurat in intregime in afara intervalului orar stabilit ca regula pentru programul instantei, inclusiv prin activitatile de dupa sedinta de judecata, in mod evident, judecatorul care a facut parte din acel complet poate avea in ziua urmatoare un program diferit de cel al instantei.


Astfel, cum judicios retine Parchetul de pe langa I.C.C.J., procurorii se afla intr-o situatie similara judecatorilor, programul acestora variind in functie de anumite circumstante si poate sa difere de programul de lucru al unitatii de parchet si aceasta cu atat mai mult in cazul procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.


Potrivit Hotararii nr. 341/2015 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, munca prestata de catre magistrati in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, nu poate fi considerata ca facand parte din programul de lucru flexibil al judecatorului si trebuie compensata cu timp liber corespunzator, numai atunci cand activitatea este organizata, planificata si desfasurata efectiv.


Asadar, activitatile desfasurate de catre magistrati, judecatori si procurori, peste programul de munca de 8 ore nu pot fi calificate ca fiind munca suplimentara, de vreme ce din ansamblul legislatiei si din cuprinsul dispozitiilor retinute in precedent rezulta ca acestea fac parte din activitatea normala, curenta a acestora, in indeplinirea atributiilor esentiale si pentru care nu este necesar acordul acestora, conform art. 120 alin. 2 din Codul muncii (vezi Codul muncii comentat de avocat Marius-Catalin Predut - www.MCP-Avocati.ro).


Aceasta modalitate de reglementare are in vedere caracteristicile specifice ale activitatii judecatorilor, ce fac ca durata timpului de lucru sa poata fi determinata de chiar acestia, motiv pentru care programul acestora a fost stabilit ca avand un caracter flexibil. De altfel, pentru acest motiv, chiar legiuitorul comunitar a permis in mod expres derogari in ceea ce priveste durata muncii lucratorilor in astfel de cazuri, conform art. 17 alin. 1 lit. a teza a Ii-a din Directiva nr. 2003/88/CE.


In consecinta, timpul in care reclamantii s-au aflat in programarea de permanenta nu poate fi considerat, in sine, timp de lucru, acesta neputand genera dreptul la compensare pentru reclamanti


Pe de alta parte, tribunalul retine ca reclamantii au invocat prevederile art. 142 din Codul muncii, potrivit carora ``Salariatilor care lucreaza in unitatile prevazute la art. 140, precum si la locurile de munca prevazute la art. 141 li se asigura compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile . In cazul in care, din motive justificate, nu se acorda zile libere, salariatii beneficiaza, pentru munca prestata in zilele de sarbatoare legala, de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestat e in programul normal de lucru``, dispozitiile invocate nefiind incidente in cauza, de vreme ce reclamantii sunt procurori, deci personal din sectorul bugetar platit din bugetul general consolidat al statului, in cauza devenind, in consecinta aplicabile dispozitiilor art. 2 alin. 1 lit. a si art. 21 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.


Potrivit dispozitii lor art. 21 din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului platit din fonduri p.``Munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru, precum si munca prestata in zilele de sarbatori legale, repaus saptamanal si in alte zile in care, in conformitate cu legea, nu se lucreaza, se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia.


In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la alin. (1), munca suplimentara prestata peste programul normal de lucru va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 75% din salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare efectuate.


In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut la alin. (1), munca suplimentara prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, va fi platita in luna urmatoare cu un spor de 100% din salariul de baza, solda de functie/salariul de functie, indemnizatia de incadrare, corespunzator orelor suplimentare efectuate.


Plata muncii in conditiile alin. (2) si (3) se poate face numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic in scris, fara a se depasi 360 de ore anual. In cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor, potrivit legii.


La locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzator.


Prevederile prezentului articol nu se aplica persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de functii in cadrul aceleiasi institutii sau autoritati p.ori persoanelor angajate cu timp partial.``


Totodata, conform dispozitiilor art. 9 din O. U. G. nr. 57/2015, ``In anul 2016, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora, cu exceptia situatiilor cand prin prezenta ordonanta de urgenta se dispune altfel.``


Solutii identice au fost introduse prin dispozitii le art. 8 din O. U. G. nr. 90/2017, privind unele masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene, sens in care ``P rin derogare de la prevederile art. 21 din Legea-cadru nr. 153/2017, in anul 2018, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza, in cadrul schimbului normal de lucru, se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora. ``


De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 35 alin. 1 din O.U.G. nr. 114/2018, privind instituirea unor masuri in domeniul investitiilor p. si a unor masuri fiscal-bugetare, modificarea si completarea unor acte normative si prorogarea unor termene ``Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) - (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada 2019 - 2021, munca suplimentara efectuata peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul din sectorul bugetar incadrat in functii de executie sau de conducere, precum si munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza in cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzator acestora. ``, dispozitii ce se aplica in mod corespunzator si in anul 2019.


Asadar, potrivit dispozitiilor legale invocate, in perioada de referinta invocata de reclamantii C.I. si D. a. , pentru activitatea desfasurata care depaseste perioada normala de 8 ore in timpul zilelor lucratoare, respectiv pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, de sarbatori legale si in celelalte zile in care, in conformitate cu reglementarile in vigoare, nu se lucreaza nu se acorda in compensare sume de bani, ci doar timp liber corespunzator.


In consecinta, fata de cele retinute in precedent, instanta va admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M. F. P., cu consecinta respingerii actiunii formulata de reclamanti, in contradictoriu cu M.F.P., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara legitimare procesuala pasiva.


Totodata, instanta va respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, precum si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Public-parchetul de pe langa I.C.C.J.


Fata de cele aratate, constatand netemeinicia pretentiilor revendicate, instanta va respinge actiunea formulata de reclamantii C.I. si D. a.


PENTRU ACESTE MOTIVE


IN NUMELE LEGII


HOTARASTE:


Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.F.P.


Respinge actiunea formulata de reclamantii C.I. si D. a. , in contradictoriu cu M.F.P., ca fiind introdusa impotriva unei persoane fara legitimare procesuala pasiva.


Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.


Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Ministerului Public-parchetul de pe langa I.C.C.J.


Respinge actiunea formulat de reclamantii C.I. si D. a. in contradictoriu cu paratii Parchetul de pe langa I.C.C.J. cu sediul in mun. Bucuresti, sector 5, si Directia de Investigare a Infractiunilor de Crimin alitate Organizata si Terorism - S.C., avand ca obiect ``actiune in constatare-perioada serviciului de permanenta - timp de lucru``, ca neintemeiata.


Cu apel, in termen de 10 zile de la comunicare, ce se va depune la sediul Tribunalului V.


Pronuntata in sedinta publica, azi, 24.09.2020, la sediul Tribunalului V.




Pronuntata de: Tribunalul Valcea - Sentinta Civila nr. 867 din 24.09.2020.


Citeşte mai multe despre:    Serviciu de permanenta    timpul de lucru al magistratilor    timp de lucru    timp de repaus    ore suplimentare    Legea 53/2003    Codul muncii
Consultă un avocat online
MCP Cabinet avocati - Specializati in litigii de munca, comerciale, civile si de natura administrativa.

Alte Speţe